3,668 matches
-
realiza cu forțe proprii; - să parcurgă procesul de organizare ca persoană juridică și de elaborare a cererii de finanțare; - să caute sprijin pentru estimarea costurilor și pentru pregătirea studiului de prefezabilitate, unde este cazul; - să prevină și să rezolve situațiile conflictuale din timpul pregătirii sau implementării proiectului; - să caute parteneri și oportunități de finanțare în vederea creșterii șanselor de susținere în timp a rezultatelor proiectului (extras din Manualul de Operare al FRDS, 2002). Anexa 2. Rețele între comunități Referindu-se la strategiile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de inițiativă, doi membri ai comunității care va beneficia de proiect, respectiv primarul sau un reprezentant al autorității locale. În cazul în care se consideră că, din anumite motive, autoritatea locală ar răspunde în mod neadecvat (de exemplu eventuale situații conflictuale între autorități și reprezentanții comunității), cea de-a șasea persoană intervievată este un alt membru al comunității. Aplicarea chestionarelor revine în sarcina evaluatorului de teren, respectiv a supervizorului proiectului respectiv. Aplicarea SCAPSI în momentul evaluării de teren permite utilizarea datelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
trăiri, de adoptare chiar a punctului de vedere al semenilor, evident atunci când acesta este rațional, sau de bun-simț. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile dintre indivizi și în relațiile dintre invidid și societate. Sentimentul frustrației (al privațiunii, deposedării de un drept este specific tocmai acelei persoane care este încorsetată de propriumod de a privi și interpreta realitatea, de incapacitatea de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul înțelege mai puțin caracterul antisocial al faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de procesul perturbării timpurii a relațiilor copil-părinți, copil-școală, copil-societate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tot mai mult guvernat de un alt principiu, cel al „realității”, modificare a precedentului: dacă rezoluția conflictelor este incompletă sau dacă ea trebuie să uyeye de mecanisme anormale, se constată apariția comportamentelor patologice și delictuale. În descrierii mecanismelor diferitelor fenomene conflictuale, S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată după 1920, cuprinde trei „instanțe” (sisteme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în ceea ce au numit complexe: conglomerate de reprezentări ideo-afective, care-și trădează existența prin perturbări critice ale experienței”. Comentând definiția lui Jung, R. Mucchielli, precizează: „În această definiție complexul este, totodată, o grămadă de amintiri încărcate afectiv, și un miez conflictual capabil de a deforma înlănțuirea ideilor și sensul percepției”. La început, S. Freud va privi favorabil explicația dată de C.G. Jung, dar, ulterior, între acești doi oameni de știință se va produce o sciziune (1915), determinată, pe de o parte
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
existând, deci, posibilitatea de a avea un anumit complex sau de a nu-l avea, pentru S. Freud singurul complex autentic este „complexul lui Oedip”. Acest complex are, în viziunea lui Freud, o funcție bio-psihologică esențială, el reprezentând un stadiu conflictual infantil pe care-l întâlnesc, în mod necesar, toate ființele umane și pe care trebuie să-l depășească, pentru a ajunge la o sexualitate normală și pentru a se realiza ca adulți. Este adevărat, însă, că în anii „preoedipieni”, S.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila trăirile și motivațiile altora dă naștere unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a unei intenții răuvoitoare comportamentului altei persoane
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de succes. Continua „lamentare”, „autocondamnare” și „autopedepsirea”, „obsesia culpabilității” etc., sunt și ele reacți care reprezintă un semn că organismul întâmpină dificultăți în procesul adaptării (ex. și-a pierdut vitalitatea, protecția împotriva agenților frustranți). Determinarea obiectivă/realistă a condițiilor situației conflictuale în procesul de evaluare și interpretare a motivației și atitudinilor semenilor este, în schimb dovada prezenței unei flexibilități în planul gândirii, al autodominării afective și axiologice a persoanei în cauză. Cerceătorii au clasificat marea varietate a modalităților de reacție la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la cercetarea unui model unic de „situație frustrantă”, și la considerarea unui comportament uniform la frustrație, caracteristic situației frustrante modei, ci, - pornind de la recunoașterea existenței unei diversități de structuri și de niveluri psihologice individuale, a unor diferite tipuri de situații conflictuale, - se impune să cercetăm „frustrația” în condițiile concrete ale vieții, ale exercitării diferitelor profesiuni, pentru a arăta varietatea deosebită a condițiilor frustrării și a reactivității umane la frustrare. „Situațiile de frustrare” sunt strând legate de gradul de flexibilitate psihică în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atât prevenirea și reducerea consecințelor unor frustrări severe și repetate, cât și pentru sporirea gradului toleranței individuale la frustrare. 1) Tulburările de afectivitate formează una din cauzele importante ale perturbării evoluției normale a integrării sociale și profesionale, a apariției situațiilor conflictuale și frustrante în raporturile cu semenii. Stările de dereglare a „afectivității”, de tipul: labilitatea emoțională excesivă, hipermotivitatea, reacțiile depresive cronicizate, sentimentul inferiorității, ambivalența afectivă, atitudinile infantile (stările de imaturitate afectivă), fenomenele obsesive-fobice etc., afectează desfășurarea normală a relațiilor persoanei în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că cel mai adesea devierile caracteriale ale copiilor, delictele gratuite pe care le comit minorii, au ca principal mobil carențele din sfera afectivă a personalității. Sunt cunoscute, în acest sens, cercetările lui S.E. Glueck, care relevă faptul că fenomenele afective conflictuale sunt mult mai frecvente la subiecții delicvenți (75%), față de nedelicvenți (23%), iar modalitățile de exprimare a acestor conflicte cunosc o întreagă gamă de manifestări: de la nesemnificative acte de izolare, nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și a unui dispreț față de om, determină un comportament aparte: fie unul de ostilitate, consumat pe plan acțional sau verbal, fie unul de izolare, cu elemente de simulare și disimulare). În cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune acceptate în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social cu semenii, „simularea” și „disimularea” reprezintă formele principale de exteriorizare a atitudinii de infatuare și dispreț pe care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei supraîncordări interioare, unor atitudini de „rezistență” din partea elevului față de orice formă de autoritate socială. Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această „rezistență interioară” devine un important factor de conflict interindividual. Când situația afectogenă (conflictuală) persistă / se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate devenind factori ai „anxietății”, „surmenajului” și „nevrozelor”. Prin epuizarea „personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, „emoțiile” au
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
IV al lucrării de față, de o serie de particularități ale „ situației frustrante”, dar mai ales de unii factori psihici interni, între care trăsăturile relativ stabile ale personalității pot impune formarea chiar a unor „stiluri adaptative” la acțiunea unor agenții conflictuali și frustranți. Ne propunem să ilustrăm, în continuare, această idee prin urmărirea felului cum, de exemplu, trăsăturile specifice unor personalități „obsesive”, sau „megalomanice”, structurează anumite modalități de răspuns la frustrare, comparativ cu posibilitățile de răspuns ale unor personalități „flexibile”, permeabile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a înțelege aceste trăiri, de a adopta punctul de vedere al celor din jur atunci când acesta este just. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile între indivizi și în relațiile între individ și comunitatea în care trăiește. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivațiile individuale, cât și a aspirațiilor și a trebuințelor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Neprevăzutul trupului vine să clatine solidul edificiu conjugal și, luat cu asalt, acesta își dezvăluie crăpăturile, fără să se dărâme totuși. Din recunoașterea acestei situații se hrănesc, de pe poziții opuse, drama - care pune în lumină zbuciumul și frământările unui cuplu conflictual - și comedia - care, deși ajunge la aceleași concluzii, dă la iveală mai ales încurcăturile, agitația, aranjamentele partenerilor. În dramă, totul se prăbușește sub greutatea unor mărturisiri eliberate, în sfârșit, de minciuna de până atunci și a unor acte ce trădează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
generale ale analizei factoriale și va determina influența fiecăruia dintre factorii implicați În dimensiunea rezultatelor exploatării. 3.3. Conflictele de muncă și analiza acestora Contextul democratic asigură premisele ca Între salariați, sindicate și conducerile firmelor să existe o anumită stare conflictuală care are influență asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare a consecințelor. În acest sens, În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
al participanților la grevă. Rezultatul exploatării: EMBED Equation.3 (3.72) În care: EMBED Equation.3 = rata rentabilității comerciale (rezultatul exploatării la 100 de lei CA). Cu ajutorul acestei relații se determină cât din rezultatul exploatării se pierde În perioada stării conflictuale. În funcție de zona În care se produce starea conflictuală, se poate determina influența timpului de muncă nelucrat și asupra altor indicatori, cum ar fi: rata cheltuielilor fixe, rata rentabilității comerciale sau durata de rotație a activelor circulante. Capitolul 4 Alte modalități
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3 (3.72) În care: EMBED Equation.3 = rata rentabilității comerciale (rezultatul exploatării la 100 de lei CA). Cu ajutorul acestei relații se determină cât din rezultatul exploatării se pierde În perioada stării conflictuale. În funcție de zona În care se produce starea conflictuală, se poate determina influența timpului de muncă nelucrat și asupra altor indicatori, cum ar fi: rata cheltuielilor fixe, rata rentabilității comerciale sau durata de rotație a activelor circulante. Capitolul 4 Alte modalități de cunoaștere a gradului de utilizare a potențialului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sexe Structura pe categorii de vârstă Structura pe profesii Structura salariaților după natura contractului de muncă Gradul de calificare Efectivul fiscal Numărul maxim de salariați Numărul mediu scriptic Efectivul scriptic prezent la lucru Numărul scriptic de salariați Indicatori ai stării conflictuale Rezerve legate de factori naturali Rezerve legate de promovarea managementului performant Rezerve legate de introducerea progresului tehnic Indicatori ai rezervelor de creștere a productivității muncii Indicatori de mobilitate și stabilitate Indicatori de structură Indicatori de volum Indicatori de utilizare a
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dominantă. Cronologic, binomul opresiune-persuasiune funcționează printr-o echilibrare și o inversare a raporturilor de forțe, demonstrând strânsa interdependență a două câmpuri de obicei văzute În conflict: câmpul politic și câmpul cultural. Responsabilă În orice spațiu social cu reglarea unui câmp conflictual al spațiilor simbolice, cenzura subsumează toate strategiile de apropriere și expropriere dezvoltate de elitele aflate În competiție. Odată cu instalarea regimului comunist În România, autoritățile sunt interesate nu numai de neutralizarea contraelitelor afirmate Înainte de 1944, ci mai ales de amorsarea unui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
superioare ierarhic, au un limbaj expresiv și corect prin intermediul căruia doresc să se facă vizibile, au luări de cuvânt relativ lungi, își întrerup partenerul de discuție, au poziții corporale relaxate și mișcări largi. Relația dintre interlocutori poate fi competitivă, ostilă, conflictuală sau cooperantă, prietenoasă, consensuală. Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la acele comportamente comunicative care îi asigură atingerea scopului. 3.7. Stilul comunicativ individual Observarea comportamentelor comunicative ale indivizilor în diverse situații de comunicare a pus în evidență existența unor constante de-a lungul unor axe: dominant/supus, histrionic/rezervat, conflictual/neconflictual, viu/inexpresiv, calm/frenetic, atent/neatent, impresionant/nesemnificativ, deschis/închis, prietenos/ostil. Aceste axe sunt continuumuri de-a lungul cărora trăsătura se manifestă în grade diferite; comportamentul individului rezultă din combinația particulară a tuturor acestor axe. Indivizii care au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]