19,100 matches
-
nominalizare și care raportează rezultatele analizelor lor consiliului de directori. În practică, comitetele specializate ar trebui să fie coordonate de directori care au expertiza și capacitatea înțelegerii măsurilor ce se impun a fi aplicate pentru diminuarea riscurilor cu care se confruntă organizația. În același timp, consiliul de administrație are de jucat un rol însemnat în dezvoltarea strategiei, în supravegherea implementării acesteia, oferind consiliere directorilor executivi pentru accesul la resursele necesare și pentru a se asigura de abilitățile personale ale acestora în vederea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asupra organizației, precum și faptul că ei trebuie să-și înțeleagă rolul și modul în care pot crea valoare pentru aceasta. Pe de altă parte, consiliile și managementul executiv trebuie să aducă la cunoștința angajaților potențialele riscuri cu care se poate confrunta organizația. Pentru a eficientiza comunicarea, conducătorii companiei trebuie să dețină abilitatea de a absorbi veștile proaste, dar și pe cele bune și să ofere angajaților certitudinea că pot comunica eficient cu nivelul superior de management fără teama unor repercusiuni. Companiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Financiare Transferabile și a Valorilor Mobiliare din SUA. Capitolul 1. Guvernanța 101 (5) Măsuri și responsabilități În timp ce Consiliul de administrație și managementul executiv se străduiesc să mențină un echilibru între crearea valorii și protejarea acesteia, principalul obstacol cu care se confruntă constă în modul de transpunere a viziunii în realitate. Practicile de conducere ale companiilor operaționalizează obiectivele strategice în mai mulți indicatori-cheie de performanță (KPIs). Asigurarea unei concordanțe între indicatori-cheie de performanță și viziunea strategică a companiei constituie o provocare semnificativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Capitolul 2 Controlul intern 2.1. Conceptul de control Împreună cu guvernanța și managementul riscurilor, controlul intern reprezintă a treia componentă majoră a guvernanței corporative. O bună guvernanță corporativă este dependentă de managementul riscurilor pentru a înțelege problemele cu care se confruntă organizația și de controlul intern pentru atingerea obiectivelor acesteia. Auditorii interni, așa cum trebuie să sprijine organizația pentru identificarea și monitorizarea riscurilor cu care aceasta se confruntă, trebuie să înțeleagă și să supervizeze funcționalitatea sistemului de control intern, care este elementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
guvernanță corporativă este dependentă de managementul riscurilor pentru a înțelege problemele cu care se confruntă organizația și de controlul intern pentru atingerea obiectivelor acesteia. Auditorii interni, așa cum trebuie să sprijine organizația pentru identificarea și monitorizarea riscurilor cu care aceasta se confruntă, trebuie să înțeleagă și să supervizeze funcționalitatea sistemului de control intern, care este elementul fundamental pentru implementarea principiilor guvernanței corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective care se impun. Practica internațională recomandă conturarea unui sistem de control intern și a unei structuri de audit intern în coordonarea managementului general, capabile să gestioneze riscurile cu care se confruntă entitățile. 10 Henry Fayol, Administration industriale et generale, Editura Dunod, Paris, 1925, p. 55. Guvernanța corporativă 110 110 Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților acestuia de cele de control intern. România continuă îmbunătățirea cadrului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sus. Standardele de control intern au o formă generală care a fost necesară pentru a le permite managerilor să le particularizeze în funcție de specificul legal, organizațional, de personal, de finanțare ș.a., al fiecărei entități publice în parte. Controlul intern s-a confruntat în permanență cu o lărgire sistematică a ariei de aplicare, astfel el se referă la toate activitățile, toate procedurile, la întreg patrimoniul, la toți membrii întreprinderii și acționează permanent 17. În prezent, controlul intern, care include și auditul intern, este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
17. În prezent, controlul intern, care include și auditul intern, este perceput ca funcție a managementului, care răspunde de organizarea acestora, dar mai ales este preocupat de permanenta actualizare a sistemului de control intern, datorită evoluției riscurilor cu care se confruntă entitatea. În România, în perioada economiei planificate, controlul avea o natură și obiective diferite, situație în care statul impunea sistemul de control din interiorul unităților economice și organiza și controlul extern pentru urmărirea modului de exercitare a controlului intern al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
2005, pp. 5 6 din Anexa 1. 17 Marcel Ghiță, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004, p. 17. Guvernanța corporativă 112 112 instituirea unui sistem de control intern, organizat și menținut în funcțiune de către management în funcție de riscurile cu care se confrunta organizația. Conform bunei practici în domeniu, controlul intern se regăsește în componența fiecărei activități și trebuie să fie formalizat prin proceduri operaționale de lucru, pe baza fișelor posturilor, însoțite de chestionare-liste de verificare, care de fapt sunt instrucțiunile de realizare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
face pentru a deține un control mai bun al activităților?” În ultimele decenii, managerii au devenit mai interesați și s-au implicat tot mai mult în monitorizarea mai atentă a sistemului de control intern prin evaluarea riscurilor cu care se confruntă. Perspectiva generală a controlului, care cuprinde toate aspectele/domeniile unei organizații, a condus către necesitatea grupării tuturor activităților de control pentru a forma un tot integrat, un model sau un cadru de control. Toate organizațiile au realizat nevoia existenței unui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebuie să supervizeze și să monitorizeze permanent evoluția acesteia. Guvernanța corporativă 130 130 Mediul de control este unul dintre elementele importante de care au nevoie întreprinderile pentru a și organiza un sistem de control intern eficient. Astfel, auditorii se pot confrunta cu: un mediu de control favorabil care presupune existența unui climat unde valorile de etică sunt privilegiate, care utilizează, acceptă și apreciază controlul. Aceasta înseamnă că regulamentele interioare și codurile de conduită etică există și sunt luate în considerare de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să implice întreg personalul existent în structura entității, având în vedere că fiecare salariat are responsabilități proprii de execuție și/sau coordonare. Din experiența practică menționăm că nimeni nu va fi capabil să evalueze mai bine riscurile cu care se confruntă în realizarea atribuțiilor de serviciu și să elaboreze procedurile de lucru, decât persoanele implicate în realizarea acestor activități. Activitatea de îndrumare metodologică și monitorizare a implementării sistemului de control managerial se va materializa în rapoarte trimestriale prin care se va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
procedurile de lucru, decât persoanele implicate în realizarea acestor activități. Activitatea de îndrumare metodologică și monitorizare a implementării sistemului de control managerial se va materializa în rapoarte trimestriale prin care se va prezenta stadiul implementării sistemului, problemele cu care se confruntă compartimentele din cadrul entității și progresele înregistrate pe baza măsurilor și recomandărilor adoptate. Un obiectiv major al grupului de lucru îl reprezintă programarea activităților acestuia, coordonarea și monitorizarea personalului din subordine pentru încadrarea în termenele planificate. Capitolul 2. Controlul intern 167
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lucru; elaborarea Registrului riscurilor. Auditorul intern trebuie să monitorizeze activitățile grupului de lucru până la implementarea în totalitate a noului sistem de control intern și să informeze sistematic managerul general asupra activităților grupului de lucru și asupra problemelor cu care se confruntă acesta și care pot întârzia procesul de implementare. În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, vom fi supuși evaluărilor externe cu ocazia accesării fondurilor europene, situație în care se va constata stadiul actual al activității de implementare a sistemelor de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o funcție de audit intern eficientă este aceea care se bazează pe un sistem de management și control intern funcțional, care reprezintă obiectul de activitate al auditului intern, și care trebuie să ajute managementul general să administreze riscurile cu care se confruntă entitatea. În situația în care sistemul de control intern din cadrul entității nu este organizat și nu funcționează, conform principiilor standardelor internaționale, nici funcția de audit intern nu va putea fi eficientă. În consecință, organizarea activității de audit intern nu reduce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
internațională impune separarea clară a activităților de control intern de cele de audit intern și recomandă conturarea unui sistem de control intern și a unei structuri de audit intern, ambele în coordonarea managerului, capabile să răspundă riscurilor cu care se confruntă entitățile. Buna practică în materie presupune implementarea ansamblului controalelor interne în componența fiecărei funcții/activități și formalizarea prin proceduri, coroborate cu fișele posturilor și ROF ul entității, care vor fi însoțite de liste de verificare cu activitățile și responsabilitățile atașate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în viitor. Aprecierea șanselor de realizare a misiunii constă în efectuarea unui inventar pe baza căruia să identifice tot ce este implementat și ceea ce lipsește. Inventarul este recomandat să se întocmească de mai multe persoane independente, care apoi să se confrunte pentru a fi sigure că nu s-a omis nimic. Constatările reieșite din inventarierea situației existente poate conduce la revizuirea termenilor misiunii, în sensul extinderii misiunii, atunci când elementele de care dispun depășesc necesarul pentru realizarea acesteia, sau în sensul restrângerii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
va crește odată cu evoluțiile și modificările din cadrul funcției/procesului dacă nu vor fi constant actualizate; îmbunătățirea sistemului de control al funcției/procesului va fi realizată de funcția de audit intern din cadrul entității, dar să nu uităm că și aceasta se confruntă cu riscul de audit. Din aceste considerente, apreciem importanța covârșitoare a identificării și cuantificării riscurilor pentru funcțiile/activitățile analizate, urmate de stabilirea priorităților și clasificarea acestora în vederea limitării apariției riscurilor majore. Guvernanța corporativă 212 212 În funcție de evaluarea riscurilor, activitățile de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscului în cadrul organizației. În literatura de specialitate riscul este un subiect predilect, ceea ce demonstrează importanța, dar și complexitatea lui în economia organizațiilor. Guvernanța corporativă 220 Riscul este un termen foarte des utilizat, dar adesea greșit înțeles. În practică, organizațiile se confruntă cu o mare varietate de riscuri, atât interne, cât și externe, care, datorită acestor aspecte, niciodată nu pot fi avute în vedere 100%. Pentru management este important să identifice riscurile, să le evalueze și să stabilească toleranța la risc acceptabilă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor, la cererea Consiliului de administrație, contribuie la informarea cu privire la activitățile întreprinse pentru administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul managementului riscului, care se confruntă și el cu anumite limite. Pentru atenuarea eventualelor disfuncțiuni ale sistemului de management al riscurilor, prezentat mai sus, acesta poate fi testat, prin diferite sondaje și interviuri, pentru completarea informațiilor și pentru asigurarea obiectivității acestora. În continuare, oferim exemple de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
www.iia.org.uk Guvernanța corporativă 236 Motto: Riscul suprem este să nu-ți asumi niciun risc. James Goldsmiths Președinte IIA, SUA 3.4. Politica de risc și strategia riscurilor Organizațiile, din dorința de a stăpâni riscurile cu care se confruntă, încearcă să-și elaboreze o politică în domeniu și pe baza acesteia strategia privind administrarea riscurilor. În situația în care procesul de management al riscului nu se află sub supravegherea unui membru al Consiliului de administrație, atunci va exista o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
capacitatea de a consolida valoarea adăugată organizației. Valoarea este creată, menținută sau erodată prin fiecare hotărâre luată de conducere, atât la nivel strategic, cât și în activitățile cotidiene de direcționare a organizației. Gestionarea riscului se impune deoarece toate entitățile se confruntă cu nesiguranța, iar provocarea cea mai mare a conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizația să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesați și de a-și atinge țintele fixate. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
3.6. Etapele procesului de gestionare a riscului Procesul de gestionare a riscurilor implică realizarea unor activități-cheie într-o succesiune logică, după cum urmează: 3.6.1. Identificarea riscurilor O preocupare majoră pentru organizații o reprezintă identificarea riscurilor cu care se confruntă acestea. Toate riscurile imaginabile ar trebui identificate și înregistrate. Deși nu există un model de documentare în vederea identificării riscurilor, această activitate reprezintă primul pas în constituirea unui profil al riscurilor în vederea analizei acestora în cadrul organizațiilor. Identificarea riscurilor implică două componente
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
aibă autoritatea necesară care să asigure gestionarea cu eficacitate a riscurilor. Abordarea activității de identificare a riscurilor se poate realiza astfel: autoevaluarea riscurilor de către persoanele implicate în realizarea obiectivelor/activităților respective, pe niveluri ierarhice prin diagnosticarea riscurilor cu care se confruntă zilnic. Autoevaluarea poate fi realizată printr-o abordare documentară, pe baza chestionarelor sau prin constituirea de ateliere de lucru pe compartimente/activități la care să participe și persoane Guvernanța corporativă 246 specializate, care să dețină abilitățile de identificare a riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și în consecință trebuie să se reducă cheltuielile pentru a ne încadra în bugete până la sfârșitul anului). Auditorii interni trebuie să raporteze rezultatele activității lor managementului general și orice slăbiciune semnificativă descoperită pe parcursul desfășurării auditului. Cu toate acestea, auditorii se confruntă cu propriul lor risc: riscul de audit, reprezentat în figura 3.8. Din aceste considerente, riscul de audit trebuie privit la nivel individual, cont bilanțier sau clasă de tranzacții, deoarece va conduce la conturarea ariei auditului și la stabilirea procedurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]