3,086 matches
-
deteriorarea foarte clară a relațiilor sovieto-americane și criza economică și socială cu care sînt confruntate națiunile europene, criză pe care partidele comuniste aflate la putere și-o asumă din ce în ce mai greu. În plus, aspectului politic al strategiei americane se aociază unei conjuncturi economice. În acest sens trebuie înțeleasă aplicarea planului Marshall. Înțelegînd starea gravă a economiilor occidentale și criza socială și politică care riscă să rezulte de aici, George Marshall propune pe 5 iunie 1947, la Universitatea Harvard, un plan de susținere
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Mai grav încă este că, după pierderea tinerilor militanți de la sfîrșitul anilor '70, jumătate dintre aderenții comuniști au peste 50 de ani și o treime au 65 și mai mult 4. SFÎRȘITUL ILUZIILOR Se schimbă vremurile La sfîrșitul anilor '70, conjunctura se schimbă pentru partidele comuniste. Ele pierd inițiativa politică și încearcă o repliere. Sectoare întregi ale industriei sînt devastate de criza economică. Șomajul masiv pune ansamblul mișcării muncitorești pe poziții defensive. Sectoarele tradiționale (metalurgia, siderurgia, industria textilă, de automobile, de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
dificultăți. Dispariția lui Berlinguer pune problema leadership-ului, problemă ce va lua partidului mai mulți ani să o rezolve. Implozia PCE PCE, la sfîrșitul anilor '70, acumulează în sînul său un mare număr de contradicții, care vor exploda în momentul schimbării conjuncturii. Criza economică afectează puternic clasa muncitoare spaniolă și îndeosebi industria grea și regiunile (Andaluzia și Catalania) în care PCE este cel mai bine reprezentat. Conducerea încearcă totuși să asigure pacea socială pentru a consolida procesul democratic, dar fără a ține
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
vremuri de criză. Este vorba despre unul dintre partidele care a afirmat cel mai mult, în discursul său și în practica sa, centralitatea muncitorească a identității sale. În fața declinului, instanțele conducătoare preferă să-l ignore, mizînd pe o răsturnare de conjunctură care, după analizele lor, nu se poate să nu se producă. PCF speră să regăsească, printr-o opoziție totală, o parte a coerenței sale ideologice și a identității sale de partid revoluționar. Al XXV-lea Congres, ținut în februarie 1985
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de conducere, adică totalitatea raporturilor dintre elementele implicate într-o organizație și dintre aceștia și factorii exteriori. În acest fel, managementul privește atât firma și variabilele intrinseci, respectiv organizarea ei și procesele care se derulează în interiorul unei organizații, cât și conjunctura în care acționează firma, respectiv factorii extrinseci care înseamnă elementele de micro și macromediu ale întreprinderii.10 9 "Sport is too much a game to be a business and too much a business to be a game." Journal of Business
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
în cadrul muncii de zi cu zi în cadrul familiar, informal, fără a crea tensiune salariaților. Este o metodă de control care se dezvoltă instantaneu, nu a fost anterior planificată și care presupune ca managerul după observația inițială, care dă naștere unei conjuncturi transformată prin inducție în ipoteză, să continue cu ajutorul deducției, formulându-se presupuneri pe care experimentul și observația finală le confirmă sau le infirmă. 42 www.didactic.ro/files/19/observatia.doc 78 Ca formă de control personal planificat în cadrul Body
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
luarea deciziilor de afaceri, recomandări pentru dezvoltarea afacerii și a relațiilor de 86 afaceri, timpul alocat administrării resurselor interne ale firmei și relațiilor cu partenerii externi ai afaceriiă”45. Există percepția generală că succesul unei afaceri este determinat de o conjunctură favorabilă pe piață și de resursele tangibile disponibile (mai ales cele financiareă. Această situație însă este specifică doar pentru unele afaceri 46. Pentru anumite cazuri de afaceri, în diverse stadii de viață, cum este complexul de fitness Body Gym, mai
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
jocurilor complexe ale sferei sociale, cu dinamica sa specifică, cu ritmurile sale diverse și încearcă să construiască "o teorie a generalităților variate" (P. Dockes, B. Roșie) cu ajutorul unor concepte globalizante, generalizatoare, specifice logicii formale, fără a omite însă circumstanțele și conjuncturile specifice, particulare, ca bază de plecare a excursului lor științific. O școală de gîndire distinctă, dar încadrabilă noului curent istorist este așa-numita "Școala reglaționistă", avînd nucleul la Paris (M. Aglietta, H. Bertrand, R. Boyer, A. Lipietz. J. Mistral) și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este consumată fără constrângeri, ale unei școli în care răul social, dizolvarea relațiilor își regăsesc un spațiu privilegiat de exprimare, nu ale unei școli care ne aparține, pe care dorim să o posedăm, o școală care creează relații. De altfel, conjunctura era favorabilă: pe lângă dorința acestei școli mai era si Cartier popular situat în vecinătatea gării centrale, școală secundară, nivelul inferior: elevi de la 12 la 16 ani.** Angajați pe timp complet sau parțial voința afirmată a unei direcții generale care definise
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
autorul arată că la începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, întemeiat pe ideologia daco-românismului care să-i includă pe toți românii, dar a fost silită, curând, să accepte că înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat, s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi înșine„ și a apărut practica punerii marilor puteri în fața faptului împlinit. Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reînnoit de mai multe ori în 1892, 1902, 1912; acesta a fost cel mai important act de politică externă al României. Nu era o soluție politică adaptată intereselor românești într-o perspectivă îndelungată; era o alternativă temporară, potrivită unei anumite conjuncturi internaționale; tensiunile dintre Austro-Ungaria și România în legătură cu navigația pe Dunăre și situația românilor aflați sub administrație maghiară după 1867, reprezenta un serios obstacol. De tratat știau doar Carol I și I.C.Brătianu; relațiile cu Austro-Ungaria au continuat să se înrăutățească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fapre de agresiune care erau trecute sub tăcere sub regimul comunist, lipsa exercițiului democratic, creșterea libertății generale de mișcare prin democratizare, slăbirea autorității statului și a instituțiilor angajate in respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994, pp.283. Conjunctura economică și socială provoacă anumite confuzii În rândul tinerilor, care Încep să se indoiască de eficacitatea școlii, de utilitatea științei, și aceasta cu atât mai mult cu cât constată că școala nu Îi mai asigură inserția profesională. 4.4 . Școala
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
spații cu trăsături fizico-geografice foarte asemănătoare cu cele din Arabia (deșert întins și climat arid), ceea ce fără îndoială le-a facilitat dificila întreprindere, fără a exclude, firește, și celelalte cauze de ordin social, economic, cultural și confesional, ce au alcătuit conjunctura contextuală în care s-a desfășurat respectiva epopee istorică. Desigur că premisele oferite de cadrul natural constituie rezultanta îmbinării efectelor induse de componentele fizico-geografice în parte, ceea ce impune analizarea fiecăreia din punctul de vedere al distribuției spațiale și al modului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
specială, care urmărește atragerea interesului elevilor pentru problema care va tratată , asigurarea unei bunăvoințe a auditorului, a unei bune dispoziții pentru lecție. Durata acestui moment nu trebuie să depășească 2- 3 minute. Procedeele sunt numeroase și depind de factori de conjunctură, dar mai ales de particularități ale profesorului. Uneori se abordează lecția printr-o referire la un eveniment (științific, social, politic etc. recent, viu în mintea elevilor), în raport cu care profesorul își declară atitudinea, invitând pe elevi să mediteze asupra lui, alte
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
autorul arată că la începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, întemeiat pe ideologia daco-românismului care să-i includă pe toți românii, dar a fost silită, curând, să accepte că înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat, s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi înșine„ și a apărut practica punerii marilor puteri în fața faptului împlinit. Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
reînnoit de mai multe ori în 1892, 1902, 1912; acesta a fost cel mai important act de politică externă al României. Nu era o soluție politică adaptată intereselor românești într-o perspectivă îndelungată; era o alternativă temporară, potrivită unei anumite conjuncturi internaționale; tensiunile dintre Austro-Ungaria și România în legătură cu navigația pe Dunăre și situația românilor aflați sub administrație maghiară după 1867, reprezenta un serios obstacol. De tratat știau doar Carol I și I.C.Brătianu; relațiile cu Austro-Ungaria au continuat să se înrăutățească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale sau a istoriei poetizate. Orice colectivitate construiește scenarii fantasmatice care exprimă relația să problematică cu realul. Scenariile variază în funcție de conjunctură politică, socială și economică, în funcție de problemele spirituale ale colectivității într-o anumită epoca. Astfel, de la un text la altul circulă nu personajul definit doar prin caracterul sau, ci personajul integrat unui scenariu constituit dintr-un număr de invariante determinate care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fenomenului economic, prezentînd și analizînd sistemele economice în dinamica lor și în contextul relațiilor lor specifice cu sistemele politice, sociale, administrative etc. Ideile curg de la general la particular, de la teoria generală a sistemelor pînă la analize concrete pe țări sau conjuncturi spațio-temporale. În această ultimă parte, utilă mai ales pentru activități de seminar, ne-am folosit și de analize anterioare, prezentate în alte lucrări, cum sunt: Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Globalizarea. Nenumele nimicului, Grădinile lui Akademos și Gnoza de la Bilca. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
invocată în diverse spații, în diferite timpuri. Numai că, întotdeauna și pretutindeni, o a treia cale nu se poate defini decît prin raportare la cei doi poli cunoscuți. Ea nu poate fi o doctrină autentică, ci un mixaj specific fiecărei conjuncturi spațio-temporale. Ea nu poate fi decît o excepție, tranzitorie și temporară, tocmai pentru că nu are consistență și originalitate doctrinară. Dar, în postmodernitate totul e posibil; se caută făgașe noi. Noua propunere politică s-ar baza pe modernitate și pragmatism, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
societăți, în primul rînd din cea germană. De fapt, în subtext, această carte se înscrie în rîndul celor care anunță "moartea ideologiilor"10 și înlocuirea lor cu o sinteză pragmatică, o mixtură de ingrediente doctrinare, realistă și adaptată la diferitele conjuncturi specifice, un "nou centru" ce va domina se spune veacul ce tocmai a început. Cum spunea Alan Wolfe, "dreapta a cîștigat războiul economic, stînga pe cel cultural, iar centrul pe cel politic". 4. DINAMICA SISTEMELOR ECONOMICE Ce determină mișcarea sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
puterea dispusă să cedeze și să formeze elite economice, tehnocratice? Este aici și o chestiune de voință și de tradiție, în privința cărora pot să existe asemănări între cele două țări, dar diferențele sunt, în primul rînd, de potențial și de conjunctură. Dar iată că modelul face prozeliți. Poate juca religia islamică șiită în Iran același rol pe care îl joacă ideologia comunistă în China? Poate Iranul să se modernizeze? Pînă unde poate merge colaborarea celor două țări (petrol contra tehnologie nucleară
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]