15,099 matches
-
iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți“. Totodată, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluționarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, iar art. 73 alin. (3) lit. p) din același act normativ enumeră acest domeniu printre cele reglementate prin lege organică. ... 6. Consideră că, prin reglementarea criticată, legiuitorul a eliminat protecția constituțională a dreptului consacrat de art. 41 alin. (2) din Constituție, excluzându-l de la controlul de constituționalitate. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, potrivit cărora actele administrative prin care s-a refuzat
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
că detalierea prin hotărâri ale Guvernului a unor aspecte ce țin de concretizarea dispozițiilor unor texte de lege nu poate fi privită ca o opțiune de reglementare contrară prevederilor constituționale. Din contră, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală consacră în mod expres posibilitatea Guvernului de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, iar în acest sens Curtea Constituțională a precizat că „Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
privire la încălcarea principiului egalității în drepturi. Pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție nu poate fi susținută câtă vreme procedura revizuirii se exercită în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. Totodată, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, consacrată în art. 129 din Constituție, nu este afectată de prevederea normativă criticată. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
DECIZIA nr. 24 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267622]
-
diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (paragrafele 27 și 28). Mai mult, pornind de la scopul recursului, care este parte a mecanismului pus la îndemâna instanței supreme de a realiza interpretarea și aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, Curtea a reținut că, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile legale criticate introduc
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau al urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror. ... 40. Referitor la dreptul la un recurs efectiv, consacrat de dispozițiile art. 13 din Convenție, prin Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019, citată anterior, paragraful 44, Curtea a reținut că acest drept nu semnifică asigurarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, ci impune existența în dreptul
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare. Singura derogare de la principiul prevalenței restituirii în natură, consacrat, de altfel, expressis verbis prin art. 2 lit. a) din Legea nr. 165/2013, este reprezentată de situația în care titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuveneau potrivit legilor anterioare de restituire a proprietății. ... 22. Astfel, prevederile art. 1 alin.
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
substitutivă - care indică norma care trebuie să o înlocuiască pe cea care a făcut obiectul controlului pentru ca principiul constituțional încălcat să fie respectat (este adecvată reglementarea criticată la exigențele constituționale). Arată că dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție consacră efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Textul constituțional are în vedere toate deciziile, indiferent de tipul acestora, simple sau interpretative. Totodată, prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, stipulează că decizia prin care se constată neconstituționalitatea
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
salariului de funcție al polițiștilor sub nivelul salariului minim de bază garantat pe economie. Or, aceste critici nu vizează, în realitate, probleme de constituționalitate de competența Curții Constituționale, ci modul de aplicare a legii, art. 41 alin. (2) din Constituție consacrând în mod expres salariul minim brut pe țară între măsurile de protecție socială la care au dreptul angajații (a se vedea în acest sens Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
lege criticat este în contradicție cu alte dispoziții legale din Codul civil, care reglementează instituția fideiusiunii, și că nu respectă cerințele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții. ... 14. Referitor la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 404 din 21 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1092 din 14 noiembrie 2022, paragraful 36), Curtea a definit
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 53 și 54, a reținut că prevederile constituționale ale art. 115 consacră posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
act normativ de același rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speță este avută în vedere autoritatea legiuitoare, care, așa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. ... 19. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reținut, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituție, și nici art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
și care primesc salarii diferite pentru funcția ocupată. ... 8. În ceea ce privește dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se susține că acestea încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), precum și principiul nediscriminării consacrat la nivel internațional. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice
DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273870]
-
susținerea autoarei excepției în sensul că dispoziția legală criticată creează o discriminare între aceasta și alți salariați care activează în alte domenii, cum ar fi cei din domeniul alimentației publice, instanța de contencios constituțional reamintește că principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție presupune instituirea aceluiași tratament juridic în cazul unor situații identice sau cel puțin comparabile și nu interzice adoptarea de reguli specifice în cazul unor situații diferite unei diferențe de situații. Or, aceasta nu se află
DECIZIA nr. 198 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274025]
-
României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 30, Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, paragraful 63, sau Decizia nr. 457 din 25 octombrie 2022, paragraful 52). ... 21. Referitor la susținerea privind încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, potrivit căreia dispozițiile criticate creează situații juridice discriminatorii față de persoanele care au obținut hotărâri judecătorești definitive, prin care li s-a acordat ajutorul prevăzut de art. 20 din cap. II din anexa nr. VII
DECIZIA nr. 290 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274077]
-
își facă singur dreptate, iar dacă părțile nu se înțeleg, atunci trebuie să hotărască instanța judecătorească. Astfel, dând eficiență principiului instituit de prevederile art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac, precum și celui privind liberul acces la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac cu privire la hotărârile judecătorești, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice. ... 7. Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]
-
atributul exclusiv al legiuitorului. Nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale numai pentru că nu prevăd că asistența juridică este obligatorie în toate cazurile, câtă vreme exercitarea dreptului la asistență juridică este garantată. Dreptul la apărare, consacrat de prevederile art. 24 din Constituție, se referă la asistența juridică facultativă, cazurile în care asistența juridică este obligatorie fiind lăsate la aprecierea exclusivă a legiuitorului. Astfel, situațiile în care legea impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului
DECIZIA nr. 234 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273549]
-
ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu, fără a se aduce însă vreo atingere principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 24 aprilie 2017, paragraful 18). ... 33. Curtea, prin numeroase decizii, de
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015). ... 19. De asemenea, Curtea a statuat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziție al instanței, dat în respectarea principiului legalității consacrat de art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din
DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273558]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
dacă subsemnatul aș comite cea mai ușoară infracțiune, care nu are legătură cu sistemul educațional sau chiar o infracțiune din culpă, aș fi automat exclus din Registrul național al experților în management educațional. “ Articolul 23 alin. (1) din Constituția României consacră inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, acest drept referindu-se nu doar la siguranța fizică, ci și la siguranța raporturilor juridice. Prezenta dispoziție din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011 este în contradicție și cu prevederile art. 8 și 36 ale Legii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
contrară și prevederilor art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 7 din Pactul internațional pentru drepturile economice, sociale și culturale și ale art. 4 din Carta socială europeană revizuită. Mai mult, însăși Legea-cadru nr. 153/2017 consacră, la art. 6 lit. b), principiul nediscriminării. Procurorii sunt discriminați fără nicio justificare, câtă vreme complexitatea funcției și toate celelalte criterii de ierarhizare și funcționare sunt aceleași. Singurele forme de diferențiere salarială în interiorul profesiei de magistrat sunt cele prevăzute
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
Codul de procedură penală pentru fiecare procedură în parte, astfel că a recunoaște o cale de atac neprevăzută de acest cod ori a aplica prin analogie dispozițiile Codului de procedură civilă ar însemna a încălca principiul legalității căilor de atac consacrat de dispozițiile art. 129 din Constituție. Totodată, apreciază că, prin Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, instanța de control constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității textului art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală fără să facă distincție
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]