1,659 matches
-
părinților Și-am pornit peste Carpați La iubiții noștri frați. Din lipsă de bani nici gloanțe nu prea erau și nici trageri. Intr-o seară eram de santinelă la un depozit de îmbrăcăminte iar căpitanul Pasăre era de rond. Noapte. Consemn. Strig: Stai! Stai că trag! Parcă-l aud pe căpitan, mort eroic de băutură cred: Trage mă, trage. Cu ce-ai să tragi? Trage o bășină măcar iar mie dă-mi să trag o țigară. Odată cu vacanțele școlarilor, vacanțele de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ai mei. Or fi ajuns în Banat? Cum? Eram totuși convins că banii pe care îi avea din vânzarea orezului îi puteau asigura protecția. Sau dimpotrivă! Convins de Nicu Radu că nu voi avea neplăceri la părăsirea comunei, eram sub consemn, am luat trenul din Galați și după ce am trecut prin mai multe mitralieri am ajuns la Lugoj, apoi la Făget și pe jos la școala din Bichigi. La școală, nimeni. Notarul, Mircea Ciorogaru mi-a spus că dintre refugiați au
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
stea sau o floare. Când îți stingi felinarul, îți adormi steaua sau floarea. O îndeletnicire foarte frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
adormi steaua sau floarea. O îndeletnicire foarte frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e consemn. (stinge) Bună dimineața! (se șterge pe frunte, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e consemn. (stinge) Bună dimineața! (se șterge pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea și ea o chibzuială. Dimineața stingeam, iar seara aprindeam. Îmi rămânea restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e consemn. (stinge) Bună dimineața! (se șterge pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea și ea o chibzuială. Dimineața stingeam, iar seara aprindeam. Îmi rămânea restul zilei pentru odihnă, și restul nopții să dorm. MICUL PRINȚ: Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e consemn. (stinge) Bună dimineața! (se șterge pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea și ea o chibzuială. Dimineața stingeam, iar seara aprindeam. Îmi rămânea restul zilei pentru odihnă, și restul nopții să dorm. MICUL PRINȚ: Și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se șterge pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea și ea o chibzuială. Dimineața stingeam, iar seara aprindeam. Îmi rămânea restul zilei pentru odihnă, și restul nopții să dorm. MICUL PRINȚ: Și pe urmă s-a schimbat consemnul? FANARAGIUL: Consemnul nu s-a schimbat. Tocmai aici e nenorocirea! De la an la an, planeta s-a învârtit din ce în ce mai repede, iar consemnul nu s-a schimbat. MICUL PRINȚ: Dacă stai toată vremea aici, înseamnă că n-ai de unde ști dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea și ea o chibzuială. Dimineața stingeam, iar seara aprindeam. Îmi rămânea restul zilei pentru odihnă, și restul nopții să dorm. MICUL PRINȚ: Și pe urmă s-a schimbat consemnul? FANARAGIUL: Consemnul nu s-a schimbat. Tocmai aici e nenorocirea! De la an la an, planeta s-a învârtit din ce în ce mai repede, iar consemnul nu s-a schimbat. MICUL PRINȚ: Dacă stai toată vremea aici, înseamnă că n-ai de unde ști dacă pe planeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rămânea restul zilei pentru odihnă, și restul nopții să dorm. MICUL PRINȚ: Și pe urmă s-a schimbat consemnul? FANARAGIUL: Consemnul nu s-a schimbat. Tocmai aici e nenorocirea! De la an la an, planeta s-a învârtit din ce în ce mai repede, iar consemnul nu s-a schimbat. MICUL PRINȚ: Dacă stai toată vremea aici, înseamnă că n-ai de unde ști dacă pe planeta ta sunt sau nu sunt oi. FANARAGIUL: Oi? În afară de felinarul meu, n-am vreme să mă uit la nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tine poate te-ar disprețui toți ceilalți Regele, Vanitosul, Bețivul, Afaceristul... Cu toate acestea, ești singurul care nu-mi pari caraghios. Poate pentru că te îngrijești de altceva decât de tine însuți. La revedere, plec mai departe. Îmi pare rău pentru consemnul tău nechibzuit. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! Deocamdată asta-i situația! Drum bun! (Cade perdeaua-nor) MICUL PRINȚ: E singurul din care puteam să-mi fac un prieten și să rămân puțin cu dânsul. Dar chiar dacă ar fi fost pe aici oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
uneori pe pereții caselor, iar alteori era strigată la trecerea prefectului: "Pâine sau aer". Această formulă ironică a dat semnalul unor manifestații repede reprimate, dar al căror caracter grav nu a scăpat nimănui. Ziarele, firește, se supuneau cu orice preț consemnului de optimism pe care îl primiseră. Citindu-le, găseai în ele că ceea ce caracteriza situația era "exemplul emoționant de calm și sânge rece" pe care îl dădea populația, dar într-un oraș închis în el însuși, unde nimic nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a ales să facă o carieră în poliție: e o meserie prea periculoasă. E ora 10.50. Didier iese din lift. Ține în mână un buchet splendid de zece cale. Se salută amical cu Patrick, care încalcă de data asta consemnul și nu verifică florile cu detectorul de metale. Sună la ușă. Lionel întreabă, fără să aibă curaj să se uite pe vizor: — Didier, tu ești? — Eu, domnule. Lionel deschide ușa. Didier îi dă grăbit buchetul de flori și o ia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și stâncile. Soția sa, nimfa Euridice, moare mușcată de o viperă. Orfeu roagă pe Zeus să o readucă pe pământ, acesta se înduplecă, dar cu condiția să nu se uite la Euridice în timpul revenirii din infern. Dar Orfeu nu respectă consemnul, astfel că, spre sfârșitul călătoriei, întorcându-și privirile înapoi spre nimfă, aceasta moare a doua oară și pentru totdeauna. Acest lucru deoarece Euridice era muzică pură, cântul cel mai sublim al zeului. Iar muzica este incapabilă. O dezmărginire eterică. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sa vină cu parașutele să elibereze poporul român de sub, așa zicea el, terorismul și uneltele Rusiei Sovietice (U.R.S.S.) și slugile lor din Comitetul Central de la București.“ Afinoghiu mai fusese apoi arestat de câteva ori. Când revenea în oraș, avea consemn să se prezinte căpitanului, (ulterior, maior) Goncea. Băcănel îl ținea la curent cu ce se mai discuta printre foștii și din alte partide, mai ales la legionarii cu care colaboraseră de câteva ori, și înainte și după război, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
era vorba, bestia era cea care îi speriase. Dar cum de mai erau în viață? Dacă vâlva vizitase colonia în cursul nopții, cum de cei doi erau încă vii și nevătămați? Probabil că nu își făcuseră datoria chiar așa cum prevedea consemnul. Nu stătuseră afară pe parcursul nopții. Numai așa se explica faptul că mai trăiau. Având grijă să ocolească la distanță împrejmuirea, porni să urce muntele. După ce trecu de colțul gardului și pericolul de a fi observat de paznicii ce își făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-și facă "meseria" în cartierul italian. Se tem de mafia italiană mai tare decât de poliția din Boston. Aud că s-au întîmplat câteva spargeri și chiar un asasinat, cu vreo zece ani în urmă. Dar infractorii care au călcat consemnul de a nu-și extinde aria de acțiune în interiorul cartierului italian n-au mai avut parte nici de arest, nici de tribunal, nici de pușcărie. Au fost lichidați. De atunci, se poate hoinări prin cartierul italian și noaptea, ca într-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și desfășurării cotidiene a lucrurilor să pară tinerilor singura atitudine acceptabilă”, notează Marcel Raymond în deschiderea capitolului despre „Dada“ din De la Baudelaire la suprarealism, explicînd dadaismul prin „spiritul de neîncredere universală” și „refuzul de a sluji, care a scuturat atîtea consemne tradiționale și credințe străvechi” (De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov. Studiu introductiv de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1970, p. 216). Un articol semnat în nr. 2 din Chemarea de N. Porsenna se intitulează, elocvent, „Apoteoza unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fi nevoie pînă ce materialul de supraveghere video comandat pe continent să poată fi adus și făcut operațional. - Am pus o barieră care interzice accesul publicului la sit, argumentă tînărul jandarm, prea puțin entuziasmat. În general, oamenii respectă destul de bine consemnele, și apoi, cu toate cîte s-au petrecut... Cuvintele i se opriră pe buze văzînd expresia zeflemitoare a lui Lucas Fersen, care i-o arăta pe Gwen, cu gluga trasă peste ochi, venind spre ei cu pas hotărît și trecînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bine înțeles în timp ce trage după el poarta de fier pe rotile care huruie îngrozitor, n-aș vrea să fiu obraznic, dar v-aș fi putut trage un glonț în cap, așa, în timp ce așteptați să vă deschid. De cîteva zile avem consemn pentru toți nepofiții care pînă acum și-au închipuit că unitatea asta e sat fără cîini. O să vedeți cum o să se schimbe vremurile, dom’ Regizor, de o săptămînă încoace toată lumea are glonț pe țeavă. — Nu mi se pare că ți-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aș fi avut de cîștigat? Broscoiul avusese ideea să închidă hotelul ăsta cu o săptămînă mai înainte, ca să poată adăposti la nevoie o parte din trupele criminale ale Armatei. După ce au plecat soldații, Bulgarul și Croitorașul au fost însărcinați sub consemn cu paza clădirii. Pentru că erau căcați pe ei de frică să nu fie atacați de cineva, s au gîndit să coboare în holul de la intrare mobile din camerele de la etaj, să se poată baricada în caz de nevoie. Se întinse
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
În buzunare, fără să-i pese de strigătele fetelor rătăcite pe coridoare sau sub dușuri după ce stătuseră o noapte Întreagă cu lumânări aprinse pe Dealul Mitropoliei. Îi spusese portăresei „Cristos a-nviat”. Ea Îi răspunse „Adevărat c-a-nviat”, apoi, conform regulamentului și consemnului, Începu să strige: Săriți, hoțul! N-o auzi nimeni. Strada era pustie. Pe la casele lor, oamenii mâncau cozonac și ciocneau ouă roșii. Era luna mai și mieii crescuseră cât oile. Bucureștiul se scufunda Într-un cazan cu seu Încins. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dacă ne-am băut cafeaua. Cu alte cuvinte: „Cărați-vă!” În clipa următoare am auzit o bufnitură. Masa la care stătea Profetul s-a prăbușit sub pumnul care o lovise. Băiatul s-a așezat la locul lui rușinat - încălcase un consemn sau nesocotise o tradiție? -, în vreme ce Profetul continua să stea calm lângă masa prăbușită, de parcă nu se întâmplase nimic, ținându-și pe genunchi palmele enorme și noduroase. Se lăsase o liniște încordată, tulburată doar de foșnetul arțarului bătrân care umbrea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
balta și de aceea cătunul era pentru ei un eldorado interzis. Se duceau câteodată până la marginea bălții și se uitau dincolo, la căsuțele de chirpici pe care nu le văzuseră niciodată de aproape. Nu îndrăzneau să se urce în bărci. Consemnul suna limpede: cine trece nu mai e primit înapoi. Și nu m-a surprins când, după prima mea vizită în cătun, m-au asaltat cu întrebări. „Cum a fost? E adevărat că există văduve care tremură de bucurie când apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o idee năstrușnică, să-l duci pe Vecu la mlaștină. În calitatea sa de poet e omul cel mai potrivit pentru a-l impresiona. Doctorul Dinu îți aduce aminte, discret, că bătrânii n-au voie să treacă balta, așa sună consemnul. Tu râzi. Așa e, dar în situația ta îți poți permite să treci peste acest mic obstacol. Un fleac. Vecu știe însă și el ceea ce doctorul Dinu ți-a spus discret. Scutură din cap. Nu vrea. Ceea ce te irită. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]