15,474 matches
-
permite o evaluare obiectivă a activității desfășurate în funcțiile de conducere, corelată cu sarcinile și responsabilitățile președinților de instanțe și conducătorilor parchetelor - argumente valabile și în ceea ce privește celelalte funcții manageriale de la nivelul instanței/parchetelor - legea supusă controlului de constituționalitate a stabilit o nouă componență a colegiilor de conducere din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii în cadrul acestor organisme a unor magistrați care ocupă funcții de conducere în cadrul instanței sau parchetului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
privind organizarea judiciară afectează independența și activitatea Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, menționează că textul din Legea nr. 304/2004 care nu a mai fost preluat în legea supusă controlului de constituționalitate este, în mod evident, o reminiscență a vechii reglementări referitoare la Parchetul Național Anticorupție. Rațiunea acestei norme juridice (la data adoptării sale) era de a da Parchetului Național Anticorupție o poziție unică, aparte în cadrul Ministerului Public. Dispoziții referitoare la
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
organizarea judiciară. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 111. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind organizarea judiciară, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. 13, art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (6), art. 28, art. 30 alin. (1), (3) și (5), art. 31 alin. (4) teza a doua, art. 34
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
neconstituționalitate 113. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar, potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
adoptată de Camera Deputaților la 27 septembrie 2022, iar de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 19 octombrie 2022, iar la data de 20 octombrie 2022 a fost formulată prezenta obiecție de neconstituționalitate, fiind apoi trimisă Președintelui României la data de 21 octombrie 2022 pentru promulgare. Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate a fost
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2.) Analiza obiecției de neconstituționalitate (2.1.) Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă 118. Curtea observă că autorii sesizării susțin, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), art. 69 alin. (2), art. 75, art. 76 alin. (3) și art. 148 din Constituție, deoarece, pe de-o parte, a fost avizată de comisia specială raportoare în data
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). ... 123. Aceste considerente menționate la paragraful
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
mai 2022, precitată, nu are relevanță în prezenta cauză. Astfel, așa cum a precizat Curtea la paragraful 70 al deciziei menționate, cu toate că procedura de urgență nu a fost cerută/aprobată, totuși procedura de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și adoptarea legii au avut loc în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
la cea de-a 78-a Reuniune a Miniștrilor adjuncți. ... 127. Curtea constată că problema ridicată de autorii obiecției de neconstituționalitate - adoptarea unei legi fără a se aștepta avizul solicitat al Comisiei de la Veneția - nu constituie o problemă de constituționalitate a actului normativ astfel adoptat, ci o problemă de oportunitate a adoptării legii criticate; astfel, recomandările formulate de forul internațional ar fi putut fi utile legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, Curtea Constituțională fiind abilitată
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
nr. 385 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragrafele 29 și 30). ... 128. Or, potrivit competenței sale constituționale, Curtea se poate pronunța doar asupra aspectelor care țin de constituționalitatea actului normativ criticat și, prin urmare, nu poate primi critica privind neconstituționalitatea legii adoptate în lipsa avizului Comisiei de la Veneția. ... (2.2.) Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă 129. În ceea ce privește prevederile art. 13 din lege se
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
viziunii proprii asupra modului în care acest aspect ar fi trebuit reglementat, ca expresie a nemulțumirii față de soluția legislativă aleasă de legiuitor. ... 147. Tot astfel, autorii tind spre modificarea soluției legislative preconizate de legiuitor prin legea supusă controlului de constituționalitate și afirmațiile potrivit cărora ar trebui acordată judecătorilor din fiecare instanță libertatea de a decide care sunt judecătorii ce îi vor reprezenta în colegiul de conducere, pentru că în reglementarea criticată se ajunge la o componență nedemocratică a colegiilor de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
raportat la ponderea votului, iar situațiile de blocaj ar trebui depășite cu tact, prin ajungerea rațională la cea mai bună soluție, nicidecum prin potențarea votului președintelui. ... 152. Curtea constată că aceste critici nu pot fi reținute, neridicând o problemă de constituționalitate. Regula de care autorii sesizării sunt nemulțumiți are rolul de a oferi o soluție de deblocare a unor situații care ar putea conduce la disfuncționalități grave în activitatea instanțelor și a parchetelor, în considerarea faptului că președintele instanței/procurorul șef al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
criterii legale din completurile de judecată. ... 156. Față de aceste critici, Curtea constată faptul că, în ceea ce privește completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, art. 36 alin. (4) din legea supusă controlului de constituționalitate stabilește expres care sunt situațiile în care se poate dispune înlocuirea membrilor, și anume incompatibilitatea sau absența, spre deosebire de textele de lege criticate, referitoare la schimbarea membrilor celorlalte completuri de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
poate dispune înlocuirea membrilor, și anume incompatibilitatea sau absența, spre deosebire de textele de lege criticate, referitoare la schimbarea membrilor celorlalte completuri de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la celelalte instanțe, nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de consecvență redacțională, care excedează competenței de control exercitat de Curtea Constituțională, astfel că afirmația autorilor sesizării în sensul că aceste criterii ar trebui prevăzute și în cazul celorlalte completuri de la nivelul Înaltei Curți, precum și al celorlalte
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
caz. Absența din cuprinsul legii a unor prevederi care să precizeze criteriile obiective în baza cărora judecători din cadrul secțiilor civile și de contencios administrativ și fiscal să fie desemnați în completurile de 5 judecători nu reprezintă o problemă de constituționalitate, atâta vreme cât legea este cea care instituie condiția esențială pe care aceste criterii trebuie să o îndeplinească, și anume să fie de natură să excludă desemnarea arbitrară. ... 164. Este adevărat că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
al parchetelor, reprezintă o încălcare evidentă a independenței acestora, putând afecta totodată caracterul efectiv al anchetelor, strângerea probelor și celeritatea procedurilor. ... 178. Curtea constată că nu poate fi reținută critica formulată. În legea supusă în cauza de față controlului de constituționalitate se precizează, la art. 68 alin. (2), că procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior, astfel că intervenția procurorului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
susținerea că remediile existente în prezent sunt suficiente și elimină posibilitatea ca un singur om, numit politic, să intervină în dosarele instrumentate de toți procurorii ține de opțiunea legislativă pe care autorii sesizării o consideră mai adecvată, nepunând probleme de constituționalitate. ... 180. În ceea ce privește prevederile art. 93 din lege, se susține că acestea afectează independența și activitatea Direcției Naționale Anticorupție, întrucât se elimină prevederea din legislația în vigoare potrivit căreia Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, fiind înlăturată, totodată, și independența de natură financiară pe care aceste structuri ar trebui să o aibă. Se mai susține că prin legea supusă controlului de constituționalitate s-ar fi putut corecta problemele generate de Legea nr. 49/2022 prin care a fost desființată formal Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), probleme semnalate prin avizul Comisiei de la Veneția nr. 1.079/21 martie 2022, emis ulterior adoptării legii
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, sau Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, constatând constituționalitatea acestora, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative. Din examinarea excepției de constituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 ultima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale astfel stabilit determină însuși nivelul de protecție pe care Constituția îl garantează acestora. ... 41. Astfel, în cazul de față, rațiunea pe care actul normativ se întemeiază face ca reglementarea legală dedusă controlului de constituționalitate să ofere cadrul juridic necesar protejării intereselor naționale în activitatea economică și financiară, în concordanță cu exigența prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate. ... 14. În opinia autorilor excepției
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate. ... 14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]