4,884 matches
-
treilea scenariu cu privire la eventuala transformare a spațiului public european anticipează o eventuală convergență orizontală, mai precis interesul crescut pentru viața politică din celelalte țări ale Uniunii. Al patrulea model sau scenariu posibil relativ la emergența unui spațiu public european implică o convergență verticală a spațiilor publice naționale, o europenizare progresivă a dezbaterilor din statele membre, în funcție de transferul de competențe către nivelul european și de impactul deciziilor europene asupra politicilor naționale. Ultimul scenariu posibil prezintă Uniunea Europeană ca pe un nou clivaj politic în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în media lucrurile sunt ceva mai nuanțate și mai favorabile dimensiunii europene. Prezența subiectelor europene nu a fost deloc neglijabilă. Astfel, în ceea ce privește natura spațiului public european, în contextul alegerilor europene din 2009, se poate observa, pe de o parte, o convergență orizontală prin atenția acordată la nivel național campaniilor organizate în celelalte state membre ale Uniunii și, pe de altă parte, integrarea dimensiunii europene, în proporții variabile, în sferele publice naționale. Construcția europeană este așadar însoțită de un oarecare grad de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
electorală în care sunt organizate algerile. Unele state au avut scrutinuri la scară națională (România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile delimitând circumscripții mari (Franța, Marea Britanie, Polonia), sau au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
militar spre Rusia (Algeria, Libia, Siria, Liban); spații orientate economic spre Asia orientală, dar militar spre S.U.A. (Arabia Saudită, E.A.U., Qatar, Bahrain);spații de intereslocal (Somalia, Sudan, Eritrea, Mauritania, Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală). Prin urmare, arealul arabo-asiatic este un spațiu de convergență și partajare a intereselor economice din Asia orientală și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul relațiilor militare, este împărțit între interesele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
anonimat, dorința de evidențiere, visul de a fi „învingător”, a fost, aproape, o obligație. Într-un mod cât se poate de fericit, această dorință va găsi în domeniul sportiv nu doar o oportunitate de împlinire, ci și un loc de convergență cu nevoia de spectacol a orășenilor. Cu nevoia lor de a-i aclama pe „campioni”, de a simți, prin alții, euforia victoriei. Similar modelelor din întreaga lume occidentală, „cultul” pentru exercițiile fizice a pătruns în mediul citadin al vechiului Regat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mesajul religios transmis de o icoană. În acest sens este lesne de înțeles de ce "Cina cea de Taină" a lui Leonardo da Vinci, reprezentare necanonică a momentului Frângerii Pâinii, a putut duce la interpretări ce nu au nici un punct de convergență cu dogma, spiritualitatea sau morala creștină. Privită pur și simplu, "Cina cea de Taină" este o imagine vizuală, nedecăzută, firească, ce relevă un fapt petrecut istoric și consemnat ca atare în Evanghelia după Ioan. Însă această imagine relativ simplă, dublată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
arta este generatoare de catharsis, ci se grăbește să facă uz de discursul Bardului că de un mediu de comunicare personală. Bardul blakean devine o metaforă a eului creator însuși, prefigurând astfel convertirea ulterioară a lui Los într-o icoana convergență în raport cu evenimentele. Mai multe imagini conjugate, traducând afflatus, anunță excluderea meșteșugului și a artificiului din artă vizionara: "The Bard replied. I am inspired! I know it is Truth! for I sing // According to the inspiration of Poetic Genius / Who is
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Susan Matthews constată funcția dublă a personajului Albion: că substitut metonimic al poporului englez, acesta își asumă rolul de "figură atât națională, cât și universală" (1992, p. 94). Pe de altă parte, David Aers este de părere că, în sine, convergență sensurilor poetic, eshatologic și religios în figură compusă a acelui "One Mân" capătă implicații periculoase: Aceasta încurajează o viziune care pune o lume a simbolurilor și a abstracțiunilor în locul unei lumi a indivizilor concreți și a existenței istorice pe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
perspectivă, care adesea implica viziunea unei "sfinte alianțe" de națiuni care să se guverneze, principiul ca cetățenii să se guverneze ei înșiși era identificat cu principiul ca națiunile să-și determine propriul destin. În același timp, acest raport a produs convergența sensului termenilor de "stat" și de "națiune". Termenii "stat" și "națiune" au ajuns să fie folosiți unul în locul celuilalt, ca în expresiile "Liga Națiunilor", "Comunitatea Națiunilor", "legea națiunilor" sau "stat-națiune", iar folosirea curentă în limba engleză a termenului "național" a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a ideilor regionale și a puterii regionale în zone precum Catalonia, Valonia, Emilia-Romagna, Andaluzia, Scoția și regiunea bască. Deosebit de surprinzătoare este creșterea rapidă a succesului competitiv al regiunilor industriale ce cuprind rețele independente de firme integrate într-un proces de convergență dublă (Sabel). Firmele mari încearcă tot mai mult să se descentralizeze în rețele mai flexibile de unități funcționale, filialele și subcontractanții producînd mărfuri mai specializate prin metode de producție mai flexibile. Între timp, firme mici încearcă să se unească în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
că, deși traiectoriile urmate de indicele armonizat al prețurilor de consum au fost similare, totuși reducerea inflației a fost mai accentuată În țările UE comparativ cu cele din zona UE 10, ceea ce a adâncit decalajul din punctul de vedere al convergenței dintre aceste două grupe de țări din spațiul european. Căutând explicația acestei evoluții, se constată că țările au Înregistrat ritmuri diferite, În funcție de regimul de schimb valutar, reducerea inflației fiind mai pronunțată În țările care practică rate de schimb valutar fixe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
stat care a explodat, practic, În anul 2008 ajungând la 7,8% din produsul intern brut. Aspectul pozitiv din punctul de vedere al economiei românești, dar și al celorlalte economii intrate În anul 2004 și 2007 În Uniunea Europeană este creșterea convergenței În procesul de integrare În UE al acestor economii. Politica de creditare din România a urmat traiectoria de „stop and go” a politicii monetare românești constituind atât unul din factorii declanșatori ai crizei finaciare din anul 1998 cât și al
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
corelate la valori rezonabile pentru economia României, luând În considerare și rezultatele din studiile anterioare, astfel Încât ρa=ρg=0.7. Estimarea s-a realizat folosind tehnici bayesiene, și anume algoritmul Metropolis Hastings. Anexele A și B prezintă statisticile multivariate de convergență, respectiv distribuțiile posterioare și apriorice ale parametrilor. S-au folosit două lanțuri de simulare fiecare a câte 100.000 de iterații. Simulările au rezultate În rate de acceptare medii de aproximativ 44.5%, rate de acceptare ce pot fi considerate
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
o persoană apropiată, fie șef sau subaltern. Ascultarea activă mijlocește accesul la moduri de judecată sau de raționament din ce în ce mai apte să ne furnizeze asimilarea rațională a ideilor și fenomenelor realității naturale și sociale. Acest lucru ne oferă posibilitatea realizării acelei convergențe mintale prin care punctele de vedere personale se subordonează, fără a se distruge prin aceasta, elaborării colective și progresive a adevărului ca scop suprem al oricărui dialog autentic. Factori care influențează ascultarea Cercetările în domeniu au pus în evidență mai
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mai ușor” și că „se prelungește de obicei peste termenul fixat”, ceea ce ducea la „slăbirea sistemului nostru monetar”. Moratoriul extern care constituia primul articol din legea specială ce autoriza luarea de măsuri excepționale, a fost votat în unanimitate, ceea ce oglindește convergența de interese economice indiferent de apartenența politică. Proiectul a fost primit bine de opoziție, deși au existat și nemulțumiri. O primă nemulțumire se referă la faptul că guvernul venise prea târziu cu o asemenea măsură, căci „în timp ce noi făceam plățile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
punct de vedere argumentativ, ar avea următorul efect perlocuționar asupra cititorului: de ce îmi descrie atît de bine aceste cărți, de ce le laudă atîta, oare numai ca eu să le cumpăr? Studiind secvențialitatea descriptivă, vrem să subliniem și cîteva puncte de convergență între semiologie (teoria schematizării) și lingvistica textuală. Alături de J.-B. Grize (1974), să ne aducem aminte de cele patru criterii fundamentale ale unei schematizări: ea nu oferă decît o descriere sumară; "în funcție de obiectivul propus, nu reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în jurul aceluiași nucleu central. (Prezenta lucrare este organizată tocmai în funcție de aceste patru "constelații"), în interiorul acestor ansambluri, se cuvine, într-o a doua etapă, a pune în lumină rețeaua de corelații existente, a întocmi într-un alt mod tabloul liniilor de convergență și al similitudinilor. Dincolo de variante, de diversitatea formulărilor posibile, adică dincolo de contradicțiile aparente, va apărea astfel ceea ce s-ar putea considera a fi structurile fundamentale ale realității mitice, construite pornindu-se de la aceleași scheme conducătoare, în jurul acelorași arhetipuri, din aceleași
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
neglijat. Nu putem totuși ignora faptul că această intervenție riscă, prin însuși principiul său, să provoace anumite neliniști, să suscite cel puțin niște nedumeriri, în mod inevitabil dependent de legile analizei mitologice, obligat prin aceasta să acorde privilegii factorilor de convergență și de permanență, istoricul nu va fi oare condus, la rîndul său, spre ocultarea sau înlăturarea acelor diferențieri ce țin de epocă, de loc, de împrejurare, altfel spus să ajungă în cele din urmă să trădeze ceea ce poate apărea esențial
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai ales, nu se poate uita că din momentul în care un astfel de mit capătă o dimensiune colectivă, el tinde să combine mai multe sisteme de imagini sau de reprezentări, altfel spus să se constituie într-un punct de convergență al imaginarului în care se întretaie și se îmbină aspirații și exigențe dintre cele mai diverse, cîteodată dintre cele mai contradictorii. Din nou legenda napoleoniană este referința cea mai semnificativă 22. In funcție de timp și de spațiu, Napoleon Bonaparte a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care nu mai e percepută ca alienantă, care, dimpotrivă, se vede recunoscută ca un instrument decisiv de restructurare și de reabilitare personală. Realitatea, așa cum este ea trăită, nu presupune renunțarea la o voință individuală în beneficiul unei voințe străine. Presupune convergența celor două tipuri de voință, mai exact aceea ce ține de trezirea, de înviorarea unei voințe letargice sau risipite, și o alta, mai puternică, mai mobilizatoare, mai activă. "Voința mea, proclamă un personaj din Cap de aur este de a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că, la nivelul conceptelor fundamentale, nici Maistre, nici Lamennais nu pot fi confundați cu Saint-Simon, cu La Révèlliere-Lepeaux. În ce privește finalitatea propusă, se distinge totuși o coerență clară. O preocupare comună, mai bine zis un imperativ comun face să apară o convergență puternică între atîtea texte și între unele aspecte cu totul contrastante: e voința de a construi ceea ce s-ar putea numi o teologie morală a politicului. Sau, altfel spus, e vorba de a asigura joncțiunea, de a realiza suprapunerea a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
franceză. "El înghite viața crudă, scrie Michelet, și o transfigurează..." dar e vorba de un rol hotărîtor, de un act glorios tocmai pentru că prin "această minunată transformare", "generalul" s-a impus asupra "particularului", s-a constituit un centru, punct de convergență și de fuziune a tot ceea ce era Franța, punct în jurul căruia s-a putut afirma "impunătoarea și abstracta realitate a Patriei"... "Fatalitatea spiritului local a fost înlăturată, omul a scăpat de tirania ambientului natural." Ce altceva a pus omul în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
miniștrilor lor și ale oamenilor de stat sînt modelate numai în funcție de criteriul unității, mai precis al participării la o aceeași acțiune unificatoare. Istoria Franței în întregul ei apare ca o luptă continuă între două forțe contradictorii: forțele benefice, acelea ale convergenței, ale grupării, ale coeziunii; forțele malefice, acelea ale dispersiei, ale împrăștierii, ale disocierii. Pe de o parte, e vorba de ceea ce ține de legea comună și de suveranitatea statului, de tot ceea ce atenuează opozițiile, de ceea ce integrează și asimilează. Pe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
trebuie să fi fost folosită ocazional și mai înainte). Deseori, demonstrația generează teorema. Vedem ce putem demonstra și apoi examinăm demonstrația să vedem ceea ce am demonstrat! Acestea sunt adesea numite "teoreme generate de demonstrație"13. Un exemplu clasic este conceptul convergenței uniforme. Cauchy a demonstrat că o serie convergentă de termeni, fiecare din ei continui, converge la o funcție continuă. În același timp, se cunoștea faptul că existau serii Fourier de funcții continue care convergeau la o funcție discontinuă. Printr-o
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
desigur, cifre conducătoare de 5, 6, 7, 8 și 9 apar în total doar aproximativ 40% din timp. Această distribuție se aplică multor tipuri de numere, incluzând distribuția coeficienților unei serii de puteri care are doar o singularitate pe cercul convergenței. O primă examinare a acestui fenomen arată că, în principal, este un artefact al modului în care folosim numerele. După ce am dat patru exemple foarte diferite de situații neobișnuite în care se dovedește că fenomenul original apare din instrumentele matematice
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]