14,043 matches
-
capelei. Era caraghios să solicite informații despre Frații Grimm, într-o lume în care locuitorii permanenți nu depășeau suta de suflete. Welcome to the Cayman Islands suna puțin aiurea, ca și vesela forfotă, atmosfera de vacanță înfrățită cu eternitatea. Acum convorbirea cu managerul băncii i se părea din nou o glumă macabră. Cum Dumnezeu să mori într-un asemenea colț de rai? Și cum putea zămisli Andra, în această lume a euforiei, acele epistole ale singurătății? ... Sunt mai singură decât singurătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-l, i-l arată mamei, scoțându-l din buzunar. Ar fi fost culmea să-l fi vândut și pe acesta. După înapoierea lui Gelu la cursuri, Tatiana s-a ținut de cuvânt și-l suna la telefon. Într-una din convorbiri l-a întrebat: —Ce faci Gelule? Nu prea bine. De ce? era îngrijorată Tatiana — Iarăși suntem liberi și băieții au plecat acasă, iar eu am rămas singur în cameră. —Săracu’ de tine, i-a răspuns cu părere de rău Tatiana. Du
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de ce să-ți faci probleme. Trecuseră câteva săptămâni de când nu mai ieșiseră toți împreună, că parcă fusese un făcut de se aglomeraseră toate problemele de serviciu. Nici nu mai aveau timp să se întâlnească unii cu alții rezumându-se la convorbiri telefonice. —Alo! Salut, Gelule! Ce facem sâmbătă? — Nu știu, Matei, cred că stăm acasă că eu am atâta treabă la firmă, fiind încheiere de lună. — Atunci și Leontina este în aceeași situație. Da!nici ea nu poate. De fapt și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vin la tine chiar și în Germania. Mi-e dor de tine, mi-e dor de tine... ar fi vrut să-i spună cât de fericit l-a făcut telefonul ei, dar n-a mai apucat, că ea a întrerupt convorbirea. Fericit, a alergat la logodnici. Este încă supărată pe mine, dar m-a felicitat. —Cecilia te-a sunat la telefon? — Atât de bucuros sunt că i-am auzit vocea după atâta timp. — Ai avut dreptate că te iubește, că nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
neîntârziat, a ordonat SU. Viața a intrat, s-a înfățișat înaintea SU, așteptând ordinele. -Vreau să aud de la tine. Este adevărat că pe pământ nu este nimic la locul lui? a întrebat SU pe Viață după ce a invitat-o la convorbire astrală. -Informez pe Înălțimea voastră că în prezent nici, Nimic nu mai este la locul lui. -Stimată ancestrală, vrei să spui mai în amănunt? a întrebat SU. -Cu multă plăcere, dacă asta dorește Înălțimea voastră, a răspuns imediat Viața. -Te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au apărut (selectiv): Acolada atlantică, Ștefan Avădanei Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Ceasul lui Făt-Frumos, Emil Lungeanu Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Datoria împlinită, Mihai Pricop Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct cu copilul postplasament fie prin întâlniri directe, fie prin convorbiri telefonice mame biologice cu vârstă maximă de 21 de ani, necăsătorite în momentul primului interviu în I fază au fost intervievate 272 femei în a II-a fază au fost intervievate 215 femei în a III-a fază au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București în 191428. Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial îl regăsim în calitate colaborator la Cultura. Revista Cântăreților Bisericești din România, având titulatura de ierodiacon 29. Cu aceeași titulatură semnează un articol apărut în 1912 în Convorbiri literare de la Iași, despre Capela Ortodoxă Română din Paris 30. În însemnările lui Nicolae Filipescu este amintit în jurul anului 1916 ca fiind directorul Gazetei Țăranilor 31, ziar unde publicase de altfel câteva articole. Activitatea lui Șerboianu înainte de izbucnirea Primului Război Mondial a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Popp Șerboianu, C.J., proffeseur au semainaire du Blaj (Roumanie), Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linquistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Bibliotheque Scinetifique, Paris, 1930. 2. Articole (selectiv) Popp Șerboianu, Calinic I., "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418. Popp Șerboianu, Calinic I., "Ce știe satul meu Șerboieni, adunate de arhimandrit...", în Cultura Poporului, VIII, 239, 22 iulie 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Postul", în Cultura Poporului, VII, 219, 26 februarie 1928
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418. 31 Polizu-Micșunești, Niculae Filipescu Însemnări 1914-1916, Universul, București, 1936, p. 188. 32 Tudor Arghezi, "Tropare și altele...", în Idem, Scrieri, vol 32: Proze, Minerva, București, 1964, pp. 210-215. 33 Ibidem, p. 214. 34 Gheorghe Drăgulin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mă suni neaparat! Promiți ? Desigur, promit. Parcă eu trebuia să am grijă de tine, glumi ea. Crăița îi ceru voie să-și invite acasă prietenele și... să-i umble prin garderobă. Arm începu să râdă și-i dădu acceptul. După convorbire îi explică și lui Bart. Fetelor le place teribil să se îmbrace în hainele mele, le impresionează faptul că am fost manechin. Azi va fi parada modei la mine acasă ! Ultima oară cînd au făcut asta, Mădălina, care încearcă să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
micile lor evenimente. Când era plecat își suna fetele în fiecare zi, îi făcea plăcere să o asculte atât pe Crăița, care încerca să-l contrarieze cu vocabularul ei de nucă tare, cât și pe Mădălina, care-și începea întotdeauna convorbirea cu Vrei să știi adevărul, tata? și „mărturisea” vreo greșeală nevinovată sau vreo întâmplare nostimă. Pentru Crăița, feblețea lui, căci undeva în adâncul sufletului recunoștea că ține ceva mai mult la ea, fiindcă avea o minte ca un laser, analitică
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dar până la urmă nu avu încotro și trebui să-și întrerupă munca redacțională, ca să vadă cine era. Ridică mobilul de pe masă, privi numărul afișat pe ecran, care nu-i spunea la prima vedere nimic, și apăsă supărat pe tasta pentru convorbiri. Da, vă rog... Cu ce vă pot fi de folos? se apucă să vorbească mașinal, cu o voce cam răgușită, continuând, cu mâna rămasă liberă, să lucreze grăbit pe calculator, unde apăruse un text mai lung însoțit de niște imagini
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de cotitură în viața și creația lui Alecsandri. Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale. Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. VASILE ALECSANDRI. Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd în fața frumuseții, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
română din 1989, Gheorghe Tomozei a scris, „Labiș este primul poet român disident .... El a anunțat o pauză feroce între poezie și ideologia zilei. Mai mult decât sigur, închisoarea nu era prea departe pentru el”. Securitatea a făcut notă din convorbirile sale private că a „defăimat regimul comunist”, iar poemele lui conțineau prea multe teme voalat anti-comuniste.[necesită citare] Inerție, în titlul celui de al doilea volum poate să se fi referit la absența unei destalinizări veritabile a regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Personalitatea zilei: Nicolae Labiș by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80634_a_81959]
-
Zoe o biată închipuită, rătăcită într-o nuvelă realistă, în care mai stăruie, crepuscular, un paj meditativ și o nebunie dată, înadins, fantelui disprețuitor. Vestigii romantice. Se vor pierde și ele, în zeflemeaua epilogului la O alergare de cai, "o convorbire atât de prozaică", în refuzul, deghizat într-o deraiere a limbii, de-a-și mărturisi de la un cap la altul păcatele tinerețelor, în observația formată, fără excese, din Scrisori... "Mână băiete, adecă șuieră mașină!". Progresul nu se-mpiedică de vechile școli
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
prezidată de decanul Facultății de Filosofie, profesor-doctor Romulus Brâncoveanu. Invitații săi au fost profesorul Dumitru Borțun de la SNSPA și David Ilina, profesor de logică și filosofie în Pitești. Cu această ocazie a fost lansată și cartea celui din urmă Contemplatio- Convorbiri cu Valentin Mureșan. Publicația vorbește despre perioada comunismului și despre viețile autorilor în timpul acelui regim. Discuțiile au căpătat amploare chiar spre finalul conferinței, moment în care cei din public, profesori, dar și studenți deopotrivă au luat cuvântul. La întrebarea cum
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
comuniste. Profesorul Dumitru Borțun a mărturisit că ”în spatele acelui comunism odios, atunci se putea trăi, se putea învăța filosofie, se putea scrie filosofie, se putea iubi, se putea să îți trăiești viața”. De cealaltă parte, David Ilina, autorul cărții Contemplatio- Convorbiri cu Valentin Mureșan, a reprodus ideea unui intelectual cunoscut care spunea că ” nu poate exista un prezent viu cu un trecut mort; nu ne putem descotorosi de trecut, nu îi putem întoarce spatele”.
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
zgomotos o discuție ce s-ar fi putut considera intimă: - Ei, soțul ca soțul, dă-l naibii, făcu una, fără să scadă decibelii. Dar am probleme și cu mititelul! - Cu nou-născutul? se interesă a doua. Senzația că sunt martorul unei convorbiri nerecomandate unor urechi străine ar fi trebuit să mă ridice discret de pe bancă ca să-mi caut alt loc. Dar urmă fraza primei doamne: - Da, probleme cu micuțul. Îi dau biust să sugă și el nu-l vrea! Credeam că m-
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
Băsescu de a găsi ceva în trustul INTACT. Potrivit site-ului antena3.ro, acțiunea demarată de procurorii DNA are la bază o plângere făcută de RCS-RDS. În urma acestei plângeri SRI și DNA ar fi organizat o acțiune de supraveghere a convorbirilor telefonice și personale purtate de Sorin Alexandrescu, în încercarea de a-i fabrică un dosar de șantaj. După metodă brevetata deja de foștii subordonați ai lui Daniel Morar, pe parcursul întrevederii, calitatea sa de martor a fost brutal transformată în cea
CEO Antena 1, Sorin Alexandrescu, anchetat de DNA. Ce spune trustul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78710_a_80035]
-
și de colaborare în toate domeniile de activitate între cele două țări, în spiritul Declarației solemne comune a Republicii Socialiste România și Republicii Arabe Egipt, semnată la București la 30 iunie 1974, și al înțelegerilor convenite cu prilejul vizitelor și convorbirilor la nivel înalt, hotărîte să fundamenteze relațiile dintre ele pe principiile respectării independenței, suveranității naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, convinse de necesitatea promovării progresului economic și social al tuturor țărilor și a cooperării
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
reiese că Mariana Câmpeanu știa de concursul aranjat și că a fost chiar amuzată de faptul că Paul Ferchedău nu a reușit să obțină notă de trecere chiar dacă avea toate răspunsurile scrise pe foaie. Dintr-o altă interceptare a unei convorbiri din 7 decembrie 2012, se înțelege că situația a fost cunoscută și de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. I. Coruț: Să știi că i-am povestit lu’ doamna că... să știi că i-am povestit lu’ doamna că noroc de tine
DNA susține: Mariana Câmpeanu ar fi ştiut de concursul fraudat din minister by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78807_a_80132]
-
comun de diamante neșlefuite... Maiorescu însuși a reluat ediția princeps de 11 ori - aducând de fiecare dată schimbări în punctuație, în poziția apostrofului și chiar în ordinea poeziilor. El se deosebește peste tot, oarecum cu program, de textul publicat în "Convorbiri literare" ori în "Almanahul României June". Editorii antumelor eminesciene au, după Maiorescu, fiecare în parte punctuație proprie, adeseori forme alese de el însuși ca editor - abia Perpessicius dacă încearcă o reconciliere consensuală în această privință. Reformele ortografice ale limbii române
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Președintele Rusiei, Vladimir Puțin, a anunțat deja că va asista la FINALA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL 2014, din 13 iulie, pe stadionul Maracana din Rio de Janeiro. Alții politicieni importanți care vor asista la una-două partide și vor avea și convorbiri bilaterale cu președinta Braziliei, Dilma Rousseff, cum sunt cancelarul german Angela Merkel sau vicepreședintele american Joe Biden, scrie Agerpres. Lista publicată de Președinția Braziliană: Cancelarul german Angela Merkel: la meciul Germania — Portugalia, la Salvador de Bahia, pe 16 iunie; Regele
De la Putin la Merkel - Lista celor 21 de șefi de stat așteptați la CUPA MONDIALĂ 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74070_a_75395]
-
medic, a străbătut Canada, Nigeria, America de Sud, Germania, Franța, Thailanda, Egiptul, Tunisia, Nepalul (unde se convertește la budism), realizînd o impresionantă aventură geografică ce l-a pus în contact cu o diversitate de culturi și cu o serie de personalități. Rodul convorbirilor cu o seamă de autori francezi îl constituie volumul Orfeu și Mașina. Din paginile acestor interviuri am încercat a desprinde trăsăturile unei imagini a reflecției socio-culturale occidentale în raport cu realitățile est-europene. În ce măsură, ne-am întrebat, mentalitatea intelectualității galice își conturează un
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]