32,000 matches
-
fiecăruia. Dictatura lui Ion Antonescu a dat sarcini noi școlii: mobilizarea pentru front, sprijinirea frontului cu îmbrăcăminte și alimente, ajutorarea familiilor celor concentrați sau pe front, cantină școlară pentru copiii săraci, fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor. Poate folosi ca model.41 O obligație în plusă pentru învățători era pregătirea militară a tineretului sătescă - premilitarii - despre care, în treacăt fie zis, n-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de toți colegii. La această școală este Cooperativă școlară și cantină. De asemenea, școala are cor bisericescă pe două voci, din elevi și adulți. Notez activitatea dlui Arbureanu cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector școlar (ss) M. Borcea Aspecte mai puțin cunoscute despre Școlile din comuna Filipeni A. Școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
executată la Penitenciarul din Galați. A fost arestat din nou la 26 octombrie 1958, fiind învinuit de „omisiune la denunț”. În ianuarie 1959 i-a fost confiscată averea mobilă și imobilă; o „comisie” formată dintr-un ofițer de securitate, președintele Cooperativei din Lunca și o vecină (reprezenta voința poporului!) a încheiat un proces-verbal de sechestru. Locuința a fost folosită până la recuperarea de către familie, ca dispensar uman. Părintele Păvăluță a fost supus, asemenea tuturor celor care intrau în mecanismele reprimării, la anchete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stat în stat, urmărit și acum de secuio-maghiari. Partidul Muncitorescă Român, creat în februarie 1948, a rămasă cu acest nume până în 1965, când devine Partidul Comunist Român, iar Republica Populară Română devine Republica Socialist România. La sate au fost create cooperativele de desfacere a mărfurilor, prăvălii, magazine mixte, care preluau la prețuri derizorii produsele gospodăriilor țărănești. Morile vechilor proprietari au fost lăsate să funcționeze în continuare, dar li sau impusă obligații mari și nu primeau cota de carburant ca să macine pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă la centru la 18 noiembrie 1947. Mijloacele de transport erau tot ale țăranilor, se mergea la bază, la Secuieni. Tot atunci au fost reactivate planurile de cultură, introduse de pe timpul dictaturii antonesciene. Se distribuie grâu de sămânță tratat, prin cooperativa „Unirea”, se dă cota de zahăr pe tabel întocmit de consiliul de administrație, se împrumută bani de la Banca populară Fruntești, cu dobândă de 14%. Savin Mihai a împrumutat suma de 25.000 lei, pentru care pune gaj o valoare de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intra în G.A.C. Tot atunci au fost lichidate ultimele rămășițe ale proprietății private: micile ateliere și magazine. În perioada interbelică, oameni politici și partide politice (PNȘ al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache) aveau în programul lor formarea de cooperative agricole rănești care ar fi putut să-și cumpere mașini și utilaje agricole, dar țineau seama de aportul financiar la constituirea patrimoniului cooperativei. Partidul Muncitorescă Român, al comuniștilor, după ce a format primele trei G.A.C.-uri în 1949, a trecut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și partide politice (PNȘ al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache) aveau în programul lor formarea de cooperative agricole rănești care ar fi putut să-și cumpere mașini și utilaje agricole, dar țineau seama de aportul financiar la constituirea patrimoniului cooperativei. Partidul Muncitorescă Român, al comuniștilor, după ce a format primele trei G.A.C.-uri în 1949, a trecut la o intensă propagandă pentru atragerea țăranilor la politica de formare a gospodăriilor colective. An de an, cadrele didactice au fost folosite pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familii, numărând 250 de membri, cu o suprafa de 330,32 ha, din care 302 ha teren agricol. GAC Lunca - Filipeni era deservit de Stațiunea de Mașini și Tractoare (SMT) de la Hemeiuș. În 1966, GAC s-a tranformat în CAP - Cooperativa Agricolă de Producție, deservită de SMT Răcăciuni. SMT-urile au devenit apoi SMAuri - Stațiuni de Mașini Agricole. Primul președinte a GAC Lunca a fost Dumitru Puiu (1961-1967), urmat de Gheorghe Pușcuță, între anii 19671974, din 1971 președinte a fost C.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
522; vicepreședinte - 385; contabil principal - 420; ajutor contabil - 337. Inginerul este specialistul, plătit de stat. În perioada anilor ’60 inginer agronom a fost Ovidiu Martescu.58 Sectorul zootehnică al CAP-ului Filipeni (din 1966 s-a optat pentru denumirea de Cooperativa Agricolă de Producție) era în 1968 modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori: Bovine total: 205 din care vaci și juninci 45 Porcine total: 122 din care scroafe și scrofițe de prăsilă 122
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este specialistul, plătit de stat. În perioada anilor ’60 inginer agronom a fost Ovidiu Martescu.58 Sectorul zootehnică al CAP-ului Filipeni (din 1966 s-a optat pentru denumirea de Cooperativa Agricolă de Producție) era în 1968 modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori: Bovine total: 205 din care vaci și juninci 45 Porcine total: 122 din care scroafe și scrofițe de prăsilă 122 Ovine total: 1166 Cabaline total: 41 Iepe: 21 Această situație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au intrat cu vite, oile, care ajunseseră la 5000 capete, de asemenea. CAP Fruntești Răzeșii din Fruntești n-au vrut să se asocieze cu alții, nici cu cei din Lunca, nici cu cei din Slobozia - Filipeni pentru a forma cooperativa agricolă. Ei au vrut singuri și din motiv că aveau pământ mai mult și vite. Cooperativa lor a pornit la drum în 1962, când a fost declarat încheiat procesul de cooperativizare. Funcția de președinți au îndeplinit-o următorii: Aurel Perju
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești n-au vrut să se asocieze cu alții, nici cu cei din Lunca, nici cu cei din Slobozia - Filipeni pentru a forma cooperativa agricolă. Ei au vrut singuri și din motiv că aveau pământ mai mult și vite. Cooperativa lor a pornit la drum în 1962, când a fost declarat încheiat procesul de cooperativizare. Funcția de președinți au îndeplinit-o următorii: Aurel Perju, Victor Perju, revine Aurel Perju, după care timp de 9 ani această funcție a îndeplinit-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
compun și distinctă de inteligențele colective ale grupurilor sau ale națiunilor. Finalitatea acestei inteligențe universale nu va fi de ordin utilitar. Ea nu va putea fi cunoscută și va fi gratuită. Se va putea exprima în diferite opere: nenumărate rețele cooperative planetare vor permite constituirea unor corpusuri de cunoștințe și opere de artă universale, ce transcend cunoștințele și operele tuturor celor care au contribuit la ele. De fapt, în stare embrionară, această inteligență universală există dintotdeauna, este aceea care a permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
oxigen din care pornea un fel de maț ducând la gura globului transparent de protecție ce-i înconjura capul. Individul traversă plutind spațiul de trei-patru metri până la „Bourul” și ciocăni la ușă. Cine-i? întrebă comandantul Felix S 23. — De la Cooperativa „Prestarea”. Am autorizație, se auzi o voce răgușită de dincolo de ușă. — Și ce vrei? zise Felix S 23. Nu doriți jaluzele? întrebă vocea. Roboții se uitară unii la alții. — Ce să dorim? făcu Getta 2. — Jaluzele, doamnă, săru-mâna, zise vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
hăul cosmic. Din ușă, Jan, se întoarse și spuse: — Da’ niște sticli goale... N-avem! răcni Felix S 23. Meseriașul ieși resemnat, trăgând după el ușa. La vreun minut după aceea, prin hublou, văzură cum micul vehicul pe care scria Cooperativa „Prestarea” se depărtează încet, spre noi și noi orizonturi ale cunoașterii. Episodul 41 La o ciupercărie După plecarea simpaticului comerciant, încercară să stabilească legătura radio cu satelitul „Veac Nou”, dar nu reușiră. Prinseră în schimb un post malaysian care retransmitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în una din scrierilegenovezului Pietro Visconde. Casele sunt construite ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui, e părăsit. Doar în centrul orășelului a mairămas un bloc de 4 etaje, la a cărui parter e cooperativa. Aveam chiar unele informații despre unele tradiții ale localnicilor precumHramul din 6 mai, când după slujba bisericească populația și oaspețiiîntind o masă mare în curtea bisericii; CATALANA-o originală și unică sărbătorire de Sf.Andrei. Spuneam unică, căci numai aici
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între anii 1921-1925. A
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
păr blond auriu și ochii albaștri, furați sigur de la tatăl său. Mama Porumbiței făcea parte dintr-o familie de meșteșugari din oraș, dar după venirea puterii socialiste practica împreună cu fiica sa Porumbița confecționarea de plase, însă erau înrolate într-o cooperativă meșteșugărească, căci altfel nu se putea. Mai erau multe de spus, însă am ajuns la cămin. L-am lăsat pe don Basilio să se bucure de întâlnirea cu Porumbița sa. Duminică după amiază aveam să ne întâlnim din nou cu
PORUMBIŢA LUI DON BASILIO de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361557_a_362886]
-
pe fată la dans. Era prima dată când se aflau într-o situație așa de familiară. Se cunoșteau din vedere. În general, cei de la C.A.P. și cei de la școală se cunoșteau doar din vedere. Se întâlneau prin comună, la cooperativă sau la stația de autobuz când plecau spre oraș. Săndica, îmbujorată la față de emoție și poate și de la păhăruțul de lichior servit special doamnelor, a prins cu grație mâna oferită de profesor, care încerca să o ajute să se ridice
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
după ce ziua sărea la mine cu prăjina - de altfel campioană la această probă. Prin 1972 - cu bani împrumutați din bancă și cu ce mai strânseseră părinții, hanul Hiru a fost demolat - mai ales că partea din față fusese confiscată de cooperativă, transformată în magazii, loc propice pentru dezvoltarea șobolanilor. Ne uitam pe fereastră noaptea cum dansau șobolanii pe tejghele. Într-o noapte au ros o pereche de bocanci uitați la ușă. Era groaznic. Tata, Costică Hiru, fusese chiabur pentru averea moștenită
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
la ei cum se joacă. Așa credeam noi, naivii, că se joacă, dar ei căutau libertatea. Toamna și primăvara, apa pârâului Beica se umfla și rupea podurile, iar oamenii de dincolo de apă rămâneau izolați de centrul satului, unde se aflau Cooperativa, Sfatul Popular și școala. Mama plângea că îi lua grădina de zarzavat și zicea că Beica parcă este Dunărea, noi nu știam ce este Dunărea dar ne bucuram că avem apă multă unde aruncam cu bețe și pietricele. Iarna îngheța
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ȘI RELE !... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului •Hanul Rucăr începe să semene a motel și nu e rău. Noua conducere a Cooperativei de consum (președinte, dl.Mircea Avram) a hotărât să dărâme „zidul” suspinelor ... masculine (o să vedeți de ce!). Spre satisfacția consumatorilor (aici, de gen masculin, exclusiv) care, nu puteau datorită lui, să „monitorizeze”, nici vizual și nici audio iminența primejdiei venită „furibund
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
voi ocupa în cele ce urmează. Aveam poate vreo șase ani, să fi fost prin 1947 - 1948, când într-o zi de vară toridă, prin iulie, zăresc în fabrica de sifoane și limonadă a tatălui meu - nu i-o luase cooperativa - un bărbat înalt, negricios, cu o șapcă de militar pe cap, îmbrăcat într-o tunică de ofițer, cu epoleți de pe care atârnau fire galbene, împletite, iar în piept erau agățate fel de fel de medalii. Cât timp tatăl meu i-
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
colorate de gât, ca un țambal, în care stăteau pachetele de toate mărimile de drojdie - de 1 leu, 2, 3, 4, sau 5 lei, pe care gospodinele le cumpărau în vederea frământării cozonacului, tradițional al marilor sărbători. Cumpăra toată drojdia de la cooperativele de consum din comună sau comunele vecine, pe care o vindea locuitorilor câștigând câțiva șfanți necesari supraviețuirii. Sau ... poate oameni cu suflet de la depozitele din Câmpulung sau Curtea de Argeș vindea en-gros, în scopul revânzării de către Costică pentru a trăi și el
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]