10,553 matches
-
cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem ce suntem și în măsura în care percepem realitatea din ficțiuni sau ficțiunea din realitate. Receptarea estetică nu suspendă viața, suspendă doar timpul și reconfigurează coordonatele vieții. Generic vorbind, orice ficțiune amână, face să vină mai târziu, pune la mijloc un interval. Anne țese o ficțiune pentru a prelungi viața lui Adam trezindu-i interesul: „Cândva, demult, aveam oarece talent literar. De care s-a ales
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
arta” („Mozaicul”, nr. 4, 2009, p. 4). În aceeași ordine de idei, criticul literar Dan Ionescu constată că sursa de inspirație a poetului are două componente: una „ambientală” și alta „livrescă” („Scrisul românesc”, nr. 8, 2009, p. 8). Pe această coordonată a conștientizării demersului poetic se înscrie și decizia de a „alege formula sonetului” (C.M. Popa). Sonetul, se știe, este de origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea spiritului creator este acela al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem de referință intertextual. Sub acest aspect, poezia lui A. Zisu are o evidentă ancorare intertextuală. „Urme pregnante” din M. Dinescu observă C.M. Popa în sonetul „Instigator” și din
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
să conducă mașini (p. 16) sau să-l abandoneze pe acesta în beneficiul unui sine cu abilități de șofer. Mai mult, a șofa și a realiza filmul însemnau o breșă în sinele identitar, o abandonare a uneia dintre cele două coordonate ale mândriei definitorii. „Două lucruri am avut la viața mea cu care să mă mândresc: eram născut în Transilvania și nu știam să conduc” (p. 17). A-l pune pe „PROF PE DRUM” reprezenta deci două lucruri: a-i modifica
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicității de Ștefan Vlăduțescu „Prin „Imnurile fățărniciei” (Craiova, Editura Contrafort, 2010), Liviu-Florian Jianu probează o vocație poetica aparte, manifestată că interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două direcții: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Moș Crăciun pentru fiica sa Marină, „8 martie”, aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existențiale ori moral-religioase (răspunsul și întrebarea, darul, moartea
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
sensului vieții poate avea loc în cadrul unei lecturi sistemice: în paginile trecutului și ale prezentului se găsesc întotdeauna elementele fundamentale ale viitorului. În cadrul existenței proprii, al destinului-carte, fiecare este „condamnat”, cum se spune într-o poezie, să se înscrie pe coordonatele unui rol. Condamnarea poetului este ca scrisul să nu fie doar o opțiune accidentală, ci „felul lui de a fi” („Condamnat”). Pentru a intra în cartea vieții, evenimentele cu potențial poetic (sentimentele, natura, îndoielile, neliniștile) trebuie să-și găsească formulare
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
valorilor. Și profesoara Doina Cornea ridică problema tranziției la nivel spiritual, mental și o aduce în cadrul ideii că „ne-am despiritualizat” (p. 85). În viziunea de „optimist ponderat” (p. 117) a profesorului Dinu C. Giurescu, tranziția trebuie pusă și în coordonatele de gândire induse de două idei: a) „istoria nu s-a sfârșit”; b) „trăim și o modă a miturilor”. Profesorul Daniel Barbu evocă, la rândul său, și o dimensiune spirituală ce subzistă, la modul generic, în tranziție și care derivă
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
al românului un mod de a fi fudul și a trăi în aparențe: existența de paradă. Moralistul Jean Băileșteanu recurge la clasificări morale și psihologice și, în cadrul reflecției sociale, face vizibilă o înțeleaptă și echilibrată filosofie de existență. Pe această coordonată se desprinde preferința pentru valorile discreției, ale bunului simț, ale moderației, echilibrului și înțelegerii. Privirea meditativă este detașată, delicată și plină de speranță. Creatorul analist-moralist nici nu predică o morală dictatorială, nici n-o persiflează. Despre ceilalți, el gândește și
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
îi menționează incidental pe Dostoievski, Góngora, Rabelais, Swift, Joyce, Kafka. Convergența (nucleară) a contribuitorilor și coerența volumului se conturează pe două rute. Primul nucleu în jurul căruia „gravitează” opiniile acestor personalități ce vin din zări diferite este unul temporal. Intervalul fixării coordonatelor fundamentale ale „omului ce va fi” este acela al copilăriei și adolescenței. Este vremea impregnării de valori. Copilul Lucian Boia trăiește „Cei trei muschetari” ca imersiune în mediul prieteniei („ca roman al prieteniei”). Accede în „Contele de Monte-Cristo” ca într-
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
detaliul religios, atrage, iar prezența lor anulează timpul ca dimensiune: „Degetele Nevei sunt în mare / acolo unde Petru și-a ascuns monștrii într-o peșteră“. Febra albă e denumirea unui poem în proză elaborat sub formă de epistolă suavă, deși coordonatele spațiale se reglează în tonuri dostoievskiene: „Intru și ies din paraclis, cobor într-o criptă, / admirând perfecțiunea complicată a icoanelor (...). / În criptă sunt aliniate patru coșciuge; mă apropii de primul dintre ele. Văd o femeie bătrână, cu falca strâmbă de parcă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
Vlăduțescu “Există fapte și oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspirație epică. Totuși, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparența de platitudine și în cuprinsul banalității, găsește semnificații desfătătoare. Acestea sunt coordonatele universului epic al cărții de proze scurte „Lumea are cele mai bune intenții!” (Craiova, Editura Contrafort, 2008) de Liviu Jianu. Autor de volume de poezie și de informatică, concitadinul nostru Liviu Jianu debutează în ordinea epicului, arătându-se un bun
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
tău / Nu va păși nici Dumnezeu!... Cât îți va pare că greșești, / Și poate ai, în veci, dreptate, / Mai pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de Dan Ionescu Viața ca o... paradă (Editura Autograf MJM), așa cum se intitulează cea mai recentă carte a prolificului prozator Jean Băileșteanu, este o parafrazare a celebrei Viața ca o pradă. Subtitlul Jurnal de scriitor sub dictatură fixează coordonatele spațiale și temporale: România, perioada comunistă. În viziunea lui Marin Preda, viața, în manifestările ei mozaicale, de bine și rău, trebuia vânată; efortul depus, ca s-o desprinzi din tipare, era al vânătorului cumva aflat la ananghie (și din cauza condițiilor
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației () [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]
-
Nevoia de amintire de Dan Ionescu Debutul romanului Instanțe, de Nicolae Pârvulescu, e balzacian, prin fixarea coordonatelor temporale și spațiale: „anii studenției, când ne întâlneam aproape zilnic pe coridoarele căminului sau în holul Facultății de Filologie din București”. Însă tema, portretul psihologic și plăcerea de a comenta evenimentele din interiorul bizar al lor, trădează influență bergsoniană. Constanța
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339691_a_341020]
-
reflecție și problemă de formulă existențială: tema emigrantului inadaptat, metamorfozele și aporiile identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
și identitate profundă, Anne își constată singurătatea. Cogitativ, Ana-Cristina descoperă interculturalul ca impas identitar, ca eșec și ca ratare. Pe dimensiunea afectivă impasul se proiectează ca singurătate și incomunicare. Întrucât nu poate controla intelectual situația, eroina încearcă o rezolvare pe coordonata emoțională. Ea are reprezentarea că din singurătate se poate ieși prin ficțiune, iubire și credință (p. 122). Face din toate trei o practică. Iubiri sunt Adam (soțul), Patricia (amanta lesbiană) și Pierre (amantul). Credința ca ultimă salvare, este cel din
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem ce suntem și în măsura în care percepem realitatea din ficțiuni sau ficțiunea din realitate. Receptarea estetică nu suspendă viața, suspendă doar timpul și reconfigurează coordonatele vieții. Generic vorbind, orice ficțiune amână, face să vină mai târziu, pune la mijloc un interval. Anne țese o ficțiune pentru a prelungi viața lui Adam trezindu-i interesul: „Cândva, demult, aveam oarece talent literar. De care s-a ales
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
la internet este redusă din diverse motive. Priviți lucrurile din unghiul nostru: vrem să determinăm o democratizare reală a pieței de asigurări din România prin educație și acces la produsele de asigurare cu costuri mici, dar beneficii mari. Sunt două coordonate în acest efort al nostru: comunicarea cu cât mai mulți români, ca să reușim să le oferim informații și -al doilea pilon- o poliță care să-i protejeze pe ei și familiile lor, la sume pe care și le poate permite
Dreptul la o asigurare de viață este fundamental, asimilabil accesului la energie electrică sau internet () [Corola-blog/BlogPost/339121_a_340450]
-
complice...”( Op.cit.p.5). Dacă în cartea amintită, ne punea pe gânduri cu „rugăciuni rostite către genunchi, nu către inimă”, în noua sa carte, mai generos cu „dorul de poezie”, G. Baciu ne invită chiar „În vestiarul inimii” sale, adică pe coordonatele sufletești, pentru a sădi în juru-i sămânța binelui și frumosului, pentru a medita profund la menirea artistului în societatea noastră. Poetul domnișan a învățat, parcă, „ars poetica” de la marele poet german Novalis, care preciza că „Poezia este reprezentarea sufletului, care
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credința majorității poporului român”, se mai menționează în comunicatul Patriarhiei.. Cert este că un locaș de cult duce gândul omului către Dumnezeu. „Biserica înțeleasă în extinderea ei spațial-temporală și în coordonatele ei cosmice răspunde dorului după raiul cel pierdut”, spune frumos lect. dr. Mihaela Palade, în „Arta eclezială - icoană a universului”. Da, avem nevoie de o Catedrală a Neamului! Unde putem fi mai aproape de Dumnezeul nostru, atâta timp cât sănătatea trupului ne permite
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
scriu despre acest nefericit eveniment. Și, mai ales, atitudinea de tip securist a celor de la STS. Cu de acum răspopitul general Opriș, aș putea spune. Dar nu o spun. Nu cred nici în ruptul capului că STS nu a dat coordonatele. Asta ar însemna că acest serviciu secret este total inutil. Că le-a dat greșit e o altă poveste! De la bun început, nu mi-a plăcut faptul că s-a încercat fățiș să se amestece etapele accidentului. Una era căderea
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]
-
știri tonifiante, care să le ridice moralul. S-a ajuns cu minciună atât de departe încât medicul Zamfir, datorită căruia nu au fost mai multe cruci în acel loc, a fost considerat de generali un analfabet care a dat, în loc de coordonate, cifrele ceasului afișat pe telefon! Minciună a avut, însă, picioare scurte, întrucât un coleg de zbor, declară că a comunicat autorităților până și locul accidentului. „Chiar eu le-am spus că suntem la jumătatea distanței a drumului dintre Horea și
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]