11,446 matches
-
6. Considerente de ordin etic 2. METODOLOGIA CERCETĂRILOR ÎN PMO, Florin Sava Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetarea psihologică 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate 2.3.2. Testarea unui set de variabile crește probabilitatea de eroare 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele 2.3.4. Puterea statistică redusă poate conduce la concluzii eronate Raportul de cercetare 3. ANALIZA
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
făcut eforturi deosebite pentru exprimarea cifrică, matematică a fenomenelor reale din viață, dar inexacte, non-exacte în sinea lor. Așa au intrat în practica psihotehnicii utilizarea distribuțiilor de frecvență, măsurătorile antropometrice fundamentate statistic. K. Pearson (1903) a fost inițiatorul calculelor de corelație, iar E. Kraepelin a introdus în 1902, construcția curbei de muncă. Din păcate, utilizarea simplistă a acestor metode nu a fost întotdeauna suficientă pentru exprimarea complexității personalității examinate, pentru exprimarea subtilităților individuale iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adaptate tehnicilor de care dispune” (Hans Selye, De la vis la descoperire). CUPRINS Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetarea psihologică 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate 2.3.2. Testarea unui set de variabile crește probabilitatea de eroare 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele 2.3.4. Puterea statistică redusă poate conduce la concluzii eronate Raportul de cercetare OBIECTIVE DE
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferitelor proceduri statistici în articolele din domeniul psihologiei organizaționale (după Scandura și Williams, 2000) Tehnici utilizate 1985-87 1995-97 Analize dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
articolele din domeniul psihologiei organizaționale (după Scandura și Williams, 2000) Tehnici utilizate 1985-87 1995-97 Analize dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetările psihologice Deseori în cercetările întreprinse apar o serie de distorsiuni sau erori ce pot afecta concluziile extrase. Iată cinci dintre ele, alese datorită frecvenței crescute de apariție a lor. 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
frecvenței crescute de apariție a lor. 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre două variabile este tocmai dependența cauzală a uneia față de cealaltă. De pildă, Stroian (2001) identifică, printr-un studiu corelațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-ar afla în situație de interdependență. Figura 2.2. Schema unei relații cauzale între două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul influenței unei terțe variabile C. Aceasta are o relație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul influenței unei terțe variabile C. Aceasta are o relație non-cauzală cu X și una cauzală cu Y. Să presupunem că șomajul (C) este asociat cu o anumită vulnerabilitate psihologică (X), ultima nefiind studiată direct
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
avea o cauză comună, și anume, incapacitatea individului de a se adapta la schimbările datorate tranziției. Situația ar putea fi ușor remediată dacă am conștientiza rolul acesteia asupra celor două variabile și l-am controla statistic prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studiat și dorim să stabilim gradul de asociere dintre cele două, nu sunt nici un fel de probleme. Dacă avem însă un set de variabile, să presupunem cei 16 factori primari din testul omonim a lui Cattel, și dorim să stabilim corelații între aceștia, vom obține nu mai puțin de 120 de coeficienți de corelație. Pe lângă cantitatea mare de informații redundante, apare și o situație neobișnuită, determinată de pragul de semnificație ales. De obicei, se pornește de la un p de .05, ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nici un fel de probleme. Dacă avem însă un set de variabile, să presupunem cei 16 factori primari din testul omonim a lui Cattel, și dorim să stabilim corelații între aceștia, vom obține nu mai puțin de 120 de coeficienți de corelație. Pe lângă cantitatea mare de informații redundante, apare și o situație neobișnuită, determinată de pragul de semnificație ales. De obicei, se pornește de la un p de .05, ceea ce înseamnă o probabilitate de 5% de a obține o corelație semnificativă din întâmplare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de coeficienți de corelație. Pe lângă cantitatea mare de informații redundante, apare și o situație neobișnuită, determinată de pragul de semnificație ales. De obicei, se pornește de la un p de .05, ceea ce înseamnă o probabilitate de 5% de a obține o corelație semnificativă din întâmplare atunci când, de fapt, nu există nici o asociere între variabile. Din cauza numărului mare de corelații efectuate pentru a surprinde relația dintre fiecare pereche de factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pragul de semnificație ales. De obicei, se pornește de la un p de .05, ceea ce înseamnă o probabilitate de 5% de a obține o corelație semnificativă din întâmplare atunci când, de fapt, nu există nici o asociere între variabile. Din cauza numărului mare de corelații efectuate pentru a surprinde relația dintre fiecare pereche de factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse de a obține eronat cel puțin o corelație semnificativă, deși între variabilele respective nu există o asociere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
există nici o asociere între variabile. Din cauza numărului mare de corelații efectuate pentru a surprinde relația dintre fiecare pereche de factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse de a obține eronat cel puțin o corelație semnificativă, deși între variabilele respective nu există o asociere. În această situație ne putem întreba retoric care dintre corelațiile semnificative este falsă? Pentru a evita această capcană va trebui fie să utilizăm un prag de semnificație mult mai mic, să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse de a obține eronat cel puțin o corelație semnificativă, deși între variabilele respective nu există o asociere. În această situație ne putem întreba retoric care dintre corelațiile semnificative este falsă? Pentru a evita această capcană va trebui fie să utilizăm un prag de semnificație mult mai mic, să zicem de .001, fie să împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
putem întreba retoric care dintre corelațiile semnificative este falsă? Pentru a evita această capcană va trebui fie să utilizăm un prag de semnificație mult mai mic, să zicem de .001, fie să împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să zicem de .001, fie să împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele În parte, expresia „statistica minte” are originea în nerespectarea proporției reale a diferențelor existente în reprezentările
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele În parte, expresia „statistica minte” are originea în nerespectarea proporției reale a diferențelor existente în reprezentările grafice. Fie că este vorba de imagini clasice, fie de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabile cuantificabile. Datele referitoare la criteriu și la predictor sunt culese de la același grup de angajați și, deoarece sunt cuantificate, pot fi realizate teste statistice, pentru a vedea dacă criteriul depinde de predictor (de pildă, prin calcularea unui coeficient de corelație). Realizarea unui studiu de validare este o sarcină dificilă. Acest demers presupune, în primul rând, analiza postului și stabilirea cerințelor postului pe baza analizei muncii. Rezultatele analizei muncii pot fi folosite pentru elaborarea criteriilor pentru postul respectiv și pentru alegerea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care au fost selectați și instruiți. Deoarece predictorul este utilizat la nivelul candidaților, ar trebui să crească șansele generalizării. Cu toate acestea, cercetările au arătat că cele două design-uri sunt la fel de eficiente în validarea predictorilor. Coeficienții de validitate, respectiv corelația obținută între scorurile predictorilor și ale criteriilor, sunt aproximativ la fel în studii care folosesc ambele tipuri de design (Schmitt, Gooding, Noe și Kirsch, 1984). Acest fapt este în avantajul organizațiilor pentru că design-urile predictive necesită prea mult timp pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
4.3.5. Re-validarea Pasul final într-un studiu de validare este reprezentat de revalidarea sau replicarea rezultatelor obținute pe un alt eșantion, deoarece trebuie să ne asigurăm că rezultatele obținute nu sunt influențate de o eroare statistică în comparație cu o corelație reală între criteriu și predictor. În orice studiu care implică prelucrări statistice, semnificația coeficienților se poate obține din întâmplare, în comparație cu relațiile reale dintre variabilele care ne interesează (de exemplu. erorile de tip alfa). Pentru a ne proteja de comiterea unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
utilității. Psihologii industriali și organizaționali au dezvoltat proceduri matematice pentru desfășurarea analizelor de utilitate în procedurile de selecție. În primul rând, aceștia au demonstrat că metodele de selecție, dacă sunt valide, pot duce la angajarea unor persoane potrivite. Cu cât corelația dintre instrumentele de selecție și criteriu este mai mare, cu atât se poate prognoza cu mai mare acuratețe criteriul pe baza instrumentelor de selecție. Figura 4.3.8.1. Un tabel tipic de contingență (Anderson și Cunnigam-Snell, 2000) Conceptul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiza comportamentele observate putem aminti coeficientul kappa, pentru a stabili gradul de concordanță dintre observațiile a două persoane și o serie de indicatori de asociere a secvenței de comportamente observate, bazate pe tabelele de asociere (ex. tehnica χ², analiza log-liniară, corelațiile neparametrice etc.). 5.1.2. Testele psihologice Există mai multe înțelesuri și definiții pentru cuvântul test, de la semnificații simple precum „o punere la încercare”, la semnificații generale implicând orice probă psihologică. Totuși, într-o definiție aproximativă a testului psihologic, vom
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]