1,553 matches
-
ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de procesul ocluziv. Angioplastia coronară transluminală percutanată este un procedeu mai puțin invaziv de stimulare a fluxului arterial coronar. Vena intercostală superioară poate fi ligaturată cu ușurință între nervii vag și frenic. Secționarea primelor 5 rădăcini spinale dorsale remit
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de procesul ocluziv. Angioplastia coronară transluminală percutanată este un procedeu mai puțin invaziv de stimulare a fluxului arterial coronar. Vena intercostală superioară poate fi ligaturată cu ușurință între nervii vag și frenic. Secționarea primelor 5 rădăcini spinale dorsale remit durerea cardiacă. Rezultate similare pot fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de procesul ocluziv. Angioplastia coronară transluminală percutanată este un procedeu mai puțin invaziv de stimulare a fluxului arterial coronar. Vena intercostală superioară poate fi ligaturată cu ușurință între nervii vag și frenic. Secționarea primelor 5 rădăcini spinale dorsale remit durerea cardiacă. Rezultate similare pot fi obținute prin secționarea ramurilor comunicante a primilor 5 nervi spinali. * Distribuția coronară și anastomoze
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fluxului arterial coronar. Vena intercostală superioară poate fi ligaturată cu ușurință între nervii vag și frenic. Secționarea primelor 5 rădăcini spinale dorsale remit durerea cardiacă. Rezultate similare pot fi obținute prin secționarea ramurilor comunicante a primilor 5 nervi spinali. * Distribuția coronară și anastomoze De la nivelul arterelor subepicardice pornesc ramuri perforante care pătrund în miocard. Ramuri mici din arterele perforante se arborizează și vascularizează 2/3 externe ale miocardului, fiind numite vase de clasa A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se arborizează și vascularizează 2/3 externe ale miocardului, fiind numite vase de clasa A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]