5,110 matches
-
să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mare parte, În limitele teoriei neoclasice a firmelor. În baza acelorași principii, teoria „investitorilor” lărgește perspectiva, axându-se În primul rând pe impactele sociale ale relațiilor organizaționale, Însoțite de o perspectivă etică asupra relațiilor organizaționale. Teoria are În vedere atât corporația În sine, cât și constituenții acesteia, deopotrivă deținătorii de capital, forța de muncă, comunitatea, statul, mediul organizațional. Managerii sunt cei care reprezintă corporația ca atare și sunt responsabili față de constituenții (stakeholders) acesteia și nu doar față de proprietarii legali (deținătorii de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale ale relațiilor organizaționale, Însoțite de o perspectivă etică asupra relațiilor organizaționale. Teoria are În vedere atât corporația În sine, cât și constituenții acesteia, deopotrivă deținătorii de capital, forța de muncă, comunitatea, statul, mediul organizațional. Managerii sunt cei care reprezintă corporația ca atare și sunt responsabili față de constituenții (stakeholders) acesteia și nu doar față de proprietarii legali (deținătorii de capital). Ei sunt agenții autorizați de societatea rațională pentru satisfacerea intereselor tuturor constituenților, tuturor celor care au investit În organizație și care au
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
descriptiv, instrumental, cât și normativ. În manieră descriptivă, teza este folosită pentru a descrie și elucida comportamentul organizațional, anume: natura firmei În opoziție cu modelul neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din perspectivă instrumentală, teoria, În conjuncție cu date empirice, este utilizată pentru a stabili eventualele legături Între managementul revendicărilor multiple și performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din perspectivă instrumentală, teoria, În conjuncție cu date empirice, este utilizată pentru a stabili eventualele legături Între managementul revendicărilor multiple și performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel la abordarea strategică prin care constituenții (investitori - stakeholders) sunt imaginați ca simpli factori ce trebuie luați În considerare În Îndeplinirea scopurilor organizației de a produce profit pentru acționarii acesteia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Această perspectivă se depărtează de considerentele de eficiență economică pe care se baza abordarea instrumentală pornind de la teoria agent - principal, pentru a recurge În ultimă instanță la argumente normative Într-un proces politic de redefinire a criteriilor de performanță ale corporațiilor. A. Wicks și R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale prin intermediul concepțiilor teoretice vehiculate; de altfel, ei propun depășirea polarității metodologice pozitivism - antipozitivism În analiza organizațiilor. Ei argumentează că atât pozitivismul cât și antipozitivismul se bazează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se bazează pe o serie de principii generale care guvernează comportamentul uman, mai degrabă decât pe considerente de eficiență. Oricare dintre aceste metateorii (teoria contractului social, libertarianismul, utilitarismul) poate furniza principiile ultime pe care orice concepție privind responsabilitatea socială a corporațiilor se fundamentează și capătă legitimitate. 7. Concluzii Am văzut așadar cum teoria agent - principal a condus la modificarea teoriei economice clasice, precum și a teoriei neoclasice a firmelor, relativizarea termenului de eficiență În evaluarea comportamentului organizațional și introducerea de considerații etice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
construcția culturală a relației agent - principal au pus problema considerării elementelor cognitive, alături de cele economice În determinarea relațiilor intraorganizaționale. Astfel, „revoluția” managerialistă, urmată mai târziu de contestarea funcțiilor clasice ale managementului de către teoria „investitorilor” și conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor constituie concepții culturale, fabricate de sistemele de cunoaștere socială (În special academică) care au rol important nu doar În explicarea, cât mai ales În modelarea și legitimarea unui anumit pattern al relațiilor organizaționale. Cooperarea dintre actorii constitutivi În spațiul astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar și formele hibride, sunt rezultatul căutării raționale a eficienței, apărând ca urmare a eforturilor de economisire a costurilor tranzacționale. Pe aceeași linie, autori precum Jensen și Meckling demonstrează că diversificarea structurii de capital și separarea proprietății de control În corporații sunt reguli ale jocului (instituții) determinate de presiunile către eficiență; acestea ar fi instituțiile cele mai eficiente În controlarea fluxurilor de capital. Abandonând individualismul metodologic, Jepperson și Meyer (1991) argumentează caracterul macrocultural al instituțiilor și consideră acțiunea ca fiind, la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și pe negocierea socială dintre grupurile de interese. În plus, definiția socială a performanței nu include numai elemente normative formale, ci și prescripții etice ce au un rol important În percepția publică asupra organizațiilor. Astfel, conceptul de „responsabilitate socială a corporațiilor” este un un mod de a numi eficacitatea folosit În societățile contemporane, care reclamă Încorporarea anumitor elemente standardizate și raționale ce, În concepția societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În percepția publică asupra organizațiilor. Astfel, conceptul de „responsabilitate socială a corporațiilor” este un un mod de a numi eficacitatea folosit În societățile contemporane, care reclamă Încorporarea anumitor elemente standardizate și raționale ce, În concepția societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile de muncă, preocupările privind dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului etc. Eficacitatea unei companii constructoare de mașini depinde de performanța acesteia pe criterii social definite: standardizarea produsului final pe criterii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică felul În care muncitorii au reușit să extindă logica democrației și drepturile „cetățeniei” la locul de muncă, În corporațiile capitaliste. Muncitorii Încearcă să redefinească relațiile de producție pe baza drepturilor democratice ale cetățeniei mai mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali) Încep să capete aceeași legitimitate cu cele ale capitalului și să fie reprezentate În guvernarea corporațiilor. Doctrina acționariatului prevedea responsabilitatea managerilor doar față de deținătorii de capital, de acționari, restul „investitorilor” primind prețul „corect”, de piață, În urma Înstrăinării forței de muncă. Abilitatea muncitorilor de a mobiliza logica instituțională a democrației În contextul unei relații de „piață” a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
monetare și o scădere dramatică a cursului de schimb al monedei europene ceea ce forțează o reorganizare a sectorului și schimbarea raportului de forțe În interiorul câmpului. Porac și Thomas (1990) vorbesc de modele mentale taxonomice În definirea competiției prin care decidenții corporațiilor clasifică organizațiile mediului perceput și Își stabilesc strategiile adaptative. Concepția asupra controlului diferă În funcție de mediul/formarea profesională din care provine/este caracteristică managerul(ui) care influențează percepția acestuia asupra mediului organizațional; ipoteza formulată de Fligstein (1990) este aceea că difuziunea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Marile firme au tot interesul să elimine sau să reducă dramatic influența feminismului și să postuleze un postfeminism, să încurajeze femeia „Shiva” (cu multiple atribute) și femeia „Barbie”. Germaine Greerxe "„Greer,Germaine" (1999) argumentează că postfeminismul este o creație a corporațiilor multinaționalexe "„corporațiimulti-naționale", care tratează femeile ca pe propriul lor teritoriu, educându-le să devină păpuși Barbie care pot să aibă de toate: carieră, familiexe "„familie", copii, frumusețe, tinerețe, satisfacții sexuale, prin întreaga rețea de servicii și mărfuri care asigură o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
inclusiv al celei feministexe "„feminist", nu poate să fie separat de Războiul Rece. Amenințarea comunismului a însemnat și numeroase concesii de tip socialist făcute categoriilor defavorizate în Occident. Este greu de prezis cum vor evolua aceste doctrine în condițiile dominației corporațiilor internaționale în procesul de globalizare. În același timp, globalizareaxe "„globalizare" mai înseamnă și transferul rapid de idei și politici, inclusiv posibilitatea unei presiuni internaționale a grupurilor marginale, cum se și întâmplă în prezent, mai ales cu grupurile protestatare antiglobalizare (vezi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că centrul de greutate al asistenței pentru dezvoltare trebuie să fie această comunitate, nu statulxe "„stat", indiferent cât de mult încearcă politicienii să facă din el un stat al „bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale"”. Comunitarienii resping concentrarea și centralizarea puterii de către marile corporații economice și de către stat. Această concentrare duce la erodarea comunităților imediate, capabile să se îngrijească de viața publică (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984, pp. 6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
postcomunistă, capitalistă), în vreme ce țările dezvoltate, cu democrații avansate, se află în plin feminism al valului al treilea (al autonomieixe "„autonomie" și politicilor bazate pe comunități de experiențe). Mass-media internaționale și interne infuzează publicul cu mesaje postfeministexe "„feminist" bine susținute de corporațiile internaționalexe "„corporații internaționale" și de producătorii interni de bunuri de consum și servicii de înfrumusețare. Mai ales televiziunile tind să adopte o agendă postfeministă, drept consecință a globalizăriixe "„globalizare" spontane (tipul păpușa Barbie: femeia independentă, de succes, cu sex-appeal, carieră
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în vreme ce țările dezvoltate, cu democrații avansate, se află în plin feminism al valului al treilea (al autonomieixe "„autonomie" și politicilor bazate pe comunități de experiențe). Mass-media internaționale și interne infuzează publicul cu mesaje postfeministexe "„feminist" bine susținute de corporațiile internaționalexe "„corporații internaționale" și de producătorii interni de bunuri de consum și servicii de înfrumusețare. Mai ales televiziunile tind să adopte o agendă postfeministă, drept consecință a globalizăriixe "„globalizare" spontane (tipul păpușa Barbie: femeia independentă, de succes, cu sex-appeal, carieră, acces la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mea și-mi dă o liniște extraordinară. (Glosă ioanidiană: "Simptome maladive grave. Nu m-am ocupat de băiatul ăsta!") Din această concepție fundamentală derivă un nou drept, pe care, de voi avea condiții prielnice, îl voi formula în calitate de jurist: dreptul corporației celei mai tari, celei mai tinere. Întemeiat pe vaga doctrină a drepturilor omului, detestabilul pașoptism interzice orice atingere a individului numai pentru motivul că are aparență de om, fără a se întreba dacă aparține unei corporații tinere. Astfel, a arunca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
formula în calitate de jurist: dreptul corporației celei mai tari, celei mai tinere. Întemeiat pe vaga doctrină a drepturilor omului, detestabilul pașoptism interzice orice atingere a individului numai pentru motivul că are aparență de om, fără a se întreba dacă aparține unei corporații tinere. Astfel, a arunca de pe Tayget un infirm devine delict. O sumă de instituții perimate dăinuie în jurul acestei erori, ca de pildă asistența infirmilor, demenților, a bătrânilor. (La această frază, Ioanide observă aproape cu glas tare: "Din nefericire, demenți sunteți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cândva la anumite comunități locale și naționale să-și urmărească obiectivele la nivel global. În urmă cu treizeci de ani, comunicarea globală simultană era atât de costisitoare încât era accesibilă doar marilor instituții, cu bugete cuprinzătoare, cum ar fi guvernele, corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică. Astăzi internetul înlesnește o comunicare globală gratuită, pentru toți cei care au acces la un modem.41 Tot astfel, internetul a redus costurile pentru căutarea de informații și pentru stabilirea contactelor în vederea achiziționării instrumentelor de distrugere
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în viitor, poate peste un deceniu sau două, este posibil ca economia și comunitatea cibernetică asiatice să se extindă mai mult decât cele americane. Și ceea ce este mai important, revoluția informației creează comunități și rețele virtuale care transcend granițele naționale. Corporațiile transnaționale și actorii neguvernamentali (inclusiv teroriștii) vor juca un rol tot mai important. Multe dintre aceste organizații vor deține ele însele putere blândă, atrăgând cetățeni în coaliții dincolo de granițele naționale. Politica va deveni atunci în parte o competiție pentru atractivitate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dezvoltare acordat peste hotare, ca procent din PIB.80 * Fotbalul european, cel mai îndrăgit sport de pe continent, este mult mai popular în lume decât fotbalul american sau baseball-ul. * Muzica ușoară europeană se bucură de un impact global. * Mărcile unor corporații europene multinaționale sunt recunoscute la nivel mondial. Deși sunt mult mai mici decât Statele Unite, Marea Britanie și Franța investesc în diplomația publică aproape la fel de mult cât investește America. Niciun stat european nu se compară cu Statele Unite în privința dimensiunilor, dar privită ca
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
se duce o luptă lentă, dar decisivă, între tradiționaliștii din vechea gardă cei care înainte promovau valorile asiatice și rebelii care vor să impună o societate deschisă și care valorifică un fel de versiune autohtonă a valorilor occidentale."106 Modelele corporațiilor asiatice se bazau mult pe legăturile de familie și pe relațiile cu guvernul, care erau opace la influențele din afară. Însă, după cum se preciza și în The Economist, acea "opacitate costă bani, căci investitorii străini suspicioși cer profituri tot mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]