1,600 matches
-
vă iubesc și vă doresc. Inclusiv și din toate punctele de vedere. Să adaug că, după decesul maică-si, Dina a făcut o cădere nervoasă. A căzut rău, se ridică Încetișor, dar s-o trecem și pe ea pe firma crâșmei „La convalescenții nu cine știe ce veseli”. Aici e greu cu căldurile și cu bolile. Decedați săptămâna trecută: G. Ivașcu, M. Beniuc, Șerban Cioculescu („sper În subit”, scrie el În Încheierea unui vechi interviu; s-a realizat dulcea năzuință). În ce mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trăgea aici ca la el acasă, fiind aproape de Belgrad, apoi venise Petrașcu, apoi Boian cu Dumitriu, apoi eu... Noi nu ne am mișcat din casă. Dar Vârlan și Borobaru erau mereu pe drumuri. O circulație neobișnuită de domni necunoscuți la crâșma lui Tomici. Nu se poate să nu fi observat lumea. N-ar fi exclus ca jandarmii sârbi, care au iscoade prin fiecare sat, să fi prins ceva de veste. Lăsând la o parte presimțirile, teama lui Petrașcu avea temeiuri reale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curețe pe haine și încălțăminte și apoi să se odihnească pe un pat cu cearceaf curat și dune bănățene, lucru demult parcă trecut în uitare. După un somn letargic de câteva ceasuri bune, s-au sculat și au coborât în crâșmă pentru a mânca ceva, ca apoi să-și reia somnul binefăcător. Dimineața zilei de joi, 16 Mai i-a găsit refăcuți oarecum fizic și chiar hainele le erau mai puse la punct. În această zi, era zi de târg la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grâului, germinația și stingerea alternând. Livada și pomul roditor, obsedante la D., au echivalențe biografice, mărturisite în prefața cărții, căci el se consideră „transplantat” în Israel, în „livada încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate, prin imagini
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
sporește natura privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era Constantin Ghica, hatmanul? Era nepot de domn și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupra pământului au rămas neștirbite. Săteanul român se bucura de ocinile lui în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rânduiește pe „credinciosul boierul Mihalache Cehan biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adetiul"... Cepăria sau cepăritul se numea dreptul pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fiecărei dughene să dea stăpânul dughenei la episcopie din 10 bani - unul, gospodarul care șede în vatra târgului să dea numai câte un leu, cum dau cei de la Galați care au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dejma obișnuită... ponturile visteriei din câmp și din apă, din vii și din livezi, să se facă și în venitul vetrei târgului oareșcare sporire"... Adică să se ia „5 parale de toată vadra de vin ce se va vinde prin crâșme de către oricine în cuprinsul vetrei târgului; 20 parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1. Adoptarea apelativului care indică ocupația, meseria, funcția administrativă sau rangul individului: numelui de Vasile i se poate adăuga cel complementar care provine de la un defect fizic - șchiop, chior - devenind Vasile Șchiopu sau Vasile Chioru; Vasile pentru că se ocupa de crâșma din localitate a putut deveni, cu timpul, Vasile Crâșmaru; Vasile ocupându-se de prisaca din localitate putea deveni Vasile Prisecaru; Vasile care se ocupa de dogărie în sat îi rămânea numele complet de Vasile Dogaru; Vasile, pentru că era bejenar, venit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu s-a mulțumit însă cu presărarea de aluzii, topindu-le pe acestea în folosul întregii construcții. Nu contează că în carte figurează o soție universitară cu aer de cloșcă, acră și severă, sau că un „maestru“ oral perorează la crâșma „Andrada“ de pe malul Bahluiului, sau că un tânăr scriitor, cam „douămiist“ după descriere, organizează performance-uri hilare. Până la urmă, cartea rezistă prin altceva. Toată lumea povestește în cartea Gabrielei Gavril „Norocosul Jim“ din cartea Gabrielei Gavril se numește Ștefan Negru și ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]