1,572 matches
-
12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu sediul în orașul Moreni ORAȘE 1. Moreni COMUNE 1. Dărmănești 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu sediul în orașul Moreni ORAȘE 1. Moreni COMUNE 1. Dărmănești 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu sediul în orașul Moreni ORAȘE 1. Moreni COMUNE 1. Dărmănești 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 203 din 25 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Patarlagele, județul Buzău, se declară oraș, având în componență localitățile Patarlagele, Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mărunțișu și Mănăstirea. ... (2) Satele Muscel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroesti, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei aparțin orașului Patarlagele. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 203 din 25 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Patarlagele, județul Buzău, se declară oraș, având în componență localitățile Patarlagele, Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mărunțișu și Mănăstirea. ... (2) Satele Muscel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroesti, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei aparțin orașului Patarlagele. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
se țesea în unduirea ramurilor lungi ale sălciilor... Așadar, contopirea aceea ascundea taina frumuseții sale! Da, chipul, trupul ei nu se crispau, speriate de sosirea bătrâneții, ci se lăsau pătrunse de vântul însorit, de miresmele amare ale stepei, de răcoarea crângului de sălcii. Iar prezența ei conferea o uimitoare armonie acelei întinderi pustii. Charlotte era acolo și, în monotonia câmpiei arse de căldură, se înfiripa o consonanță insesizabilă: foșnetul melodios al curentului, mirosul aspru al lutului umed și cel aromat al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
rata umbrește copacul rimu pe care a crescut. Copacii kamahi cresc la Înălțimi mai joase, față de kaikawaka (cedri de munte) ce au supraviețuit erupției din 1665. Dintre varietățile de arbori locali se numără Agathis australis, conifer Înalt, totara (Podocarpa totara), crânguri de fag, arbori „rata”(Metrosideros lucida), pohutu-kava (Metrosideros tomentosa), supranumit și Arborele de Crăciun datorită florilor 455 Când roca topită din adâncuri Încălzește apa din subsol transformând-o În abur sub presiune, gheizerele aruncă În aer jeturi de apă fiartă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
si găsi-va timp Din starea-ngrozitoare căutînd să dea Leacuri la ce-i pierdut. Preaosteniți de veghi, Aveți prilej, ochi grei, să nu priviți Culcușu-mi rușinos. Noroc, surîde-mi Din nou, întoarce-ți roată. Noapte bună. (Adoarme) SCENĂ 3 (Un crîng. Intra Edgar) M-am auzit strigat, Și-n fericită-o scorbură-am scăpat De vînători. Liber nu-i port, nu-i loc În care gărzi și-o nentîlnită pînda N-așteaptă să mă prindă. Cît mai pot scăpa, Mi-oi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Corneiciuc tipărit de curând de Cartea rusă întâlnești piesele pe care spectatorii noștri din Capitală și din alte orașe ale țării le cunosc și le prețuiesc drept creații reprezentative ale literaturii dramatice sovietice (...). Distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1950, Crângul de călini ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noștri din Capitală și din alte orașe ale țării le cunosc și le prețuiesc drept creații reprezentative ale literaturii dramatice sovietice (...). Distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1950, Crângul de călini ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la un proces tipic în societatea sovietică: reacția sănătoasă, combativă a colhoznicilor împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bine că ești într-o „dispoziție plină de voioșie”. Filozofia „tristeții universale” nu este filozofia noastră. N-au decât să fie triști cei care părăsesc scena și cei care și-au trăit traiul» (Opere, vol.6, ed. PMR, pag.299 Crângul de călini ajută concret autorilor noștri de teatru care vor să scrie comedii, să descopere și în viața poporului nostru conflicte între cei care se culcă pe lauri, care se automulțumesc foarte lesne cu unele succese și cei care știu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
etică înaltă, foarte conștienți de fiecare acțiune, de fiecare vorbă a lor. Pentru public, în general, spectacolul are o mare însemnătate și datoria teatrelor care îl reprezintă este de a efectua în măsura posibilităților și turnee pentru populația de la sate. Crângul de călini arată superioritatea orânduirii colhoznice, viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Studiul actualităților politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Roma a avut o istorie proprie deja În epoca bronzului. (Mie mi) se pare destul de evident că acel cult din grota Lupercale, cultul Iunonei Caprotina, În apropiere de mlaștina caprelor pe Câmpul lui Martexe "Marte" (7 iulie), oracolul copacului În crângul Iunonei Lucinaxe "Lucina" pe Esquilin sunt instituții care Își au originea În epoca bronzului (Gjerstad, 1962). Acest fapt ar rămâne valabil chiar dacă prin metoda lingvistică nu s-ar putea demonstra că ele erau culte miceniene din Arcadia practicate În vremea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
loc neașteptat, În tratatul lui Marcus Porcius Cato (234-149 Î.Hr.) referitor la agricultură (de agricultura). Amplele commentarii ale quindecemvirilor despre jocurile seculare ale lui Augustus (vara anului 17 Î.Hr.) sau cele ale fraților Arvalixe "Arvali" (fratres Arvales) din crângul zeiței Dia, lângă Roma, corespunzător cu natura lor de registre, conțin numai comunicări despre actele de cult săvârșite, dar nu prescrieri sau descrieri ale ritualurilor 2. Cele șapte ritualuri ale lui Cato pentru proprietarul de pământ, pentru arendaș (vilicus) și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi datate cu certitudine și se inserează În situații istorice și economice particulare. Este vorba despre următoarele texte: - 1 făgăduințe, voturi pentru sănătatea vitelor (83) - 2 ritual care precede semănatul (132) - 3 ritual care precede culesul (134) - 4 rărirea unui crâng (sacru) (139) - 5 săpături efectuate Într-un crâng (sacru) (140) - 6 lustratio agri (suovetaurilia) (141) - 7 tratamentul luxațiilor (160) Cato a consemnat aceste ritualuri pentru agricultori, nu pentru curiozitatea istoricilor religiei romane. Implicațiile acestei simple observații apar clare dacă vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
situații istorice și economice particulare. Este vorba despre următoarele texte: - 1 făgăduințe, voturi pentru sănătatea vitelor (83) - 2 ritual care precede semănatul (132) - 3 ritual care precede culesul (134) - 4 rărirea unui crâng (sacru) (139) - 5 săpături efectuate Într-un crâng (sacru) (140) - 6 lustratio agri (suovetaurilia) (141) - 7 tratamentul luxațiilor (160) Cato a consemnat aceste ritualuri pentru agricultori, nu pentru curiozitatea istoricilor religiei romane. Implicațiile acestei simple observații apar clare dacă vrem să Încercăm să reconstruim părțile generale (ordinaria) pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înainte de a porni la luptă: „Își amintesc că și Hercule era Între ei și, pe când se pregăteau să pornească la luptă, Îi cântau lui mai Întâi, dintre toți vitejii” (Tacitus, Germania, III). În altă parte găsim o informație despre un crâng sacru Închinat lui Hercule („și alte triburi care i se Închină lui Hercule În crângul sacru”, Tacitus, Annales, II, 12). Însă identificarea bazată doar pe analogia generică a armei este prea extrinsecă pentru a fi acceptată, astfel Încât prevalează cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se pregăteau să pornească la luptă, Îi cântau lui mai Întâi, dintre toți vitejii” (Tacitus, Germania, III). În altă parte găsim o informație despre un crâng sacru Închinat lui Hercule („și alte triburi care i se Închină lui Hercule În crângul sacru”, Tacitus, Annales, II, 12). Însă identificarea bazată doar pe analogia generică a armei este prea extrinsecă pentru a fi acceptată, astfel Încât prevalează cea cu Jupiter care nu posedă o măciucă, ci, Întocmai ca Thunaraz, un fulger; mai mult, „ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prezentă era covârșită de milă, gândindu-se la rude, prieteni și, În sfârșit la nenorocirile războiului și soarta oamenilor ș...ț. Alături, zăceau frânturi de arme, ciolane de cai, și totodată țeste de oameni, atârnate În trunchiuri de copaci; În crângurile lor sacre din apropiere, se vedeau altarele barbare, pe care Îi jertfiseră pe tribuni și pe centurionii primipili 1. Trebuie să se țină cont și de faptul că, tot conform lui Tacitus (Historiae, IV, 14), Civilis i-a incitat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi jertfiseră pe tribuni și pe centurionii primipili 1. Trebuie să se țină cont și de faptul că, tot conform lui Tacitus (Historiae, IV, 14), Civilis i-a incitat pe batavi la revoltă cu ocazia unui prânz ritual Într-o crâng sacru („Civilis, sub pretextul unui banchet sacru, i-a invitat pe plebeii cei mai Îndrăzneți ș...ț, a Înșiruit nedreptățile, persecuțiile și celelalte rele ale oprimării”). Informațiile istorice confirmă vechimea și răspândirea lucus-ului În funcție de templu. Termenii de origine germană nordică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe care le oferă Dragostea. Bărbatul este prizonierul celor trei femei care-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]