1,654 matches
-
cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) Orezarii Pajiști ameliorate Alte terenuri arabile Păduri caducifoliate Păduri de conifere Păduri semperviriscente de nerășinoase Păduri mixte Păduri de monocultura (plopi sau arbori exotici) Plantații de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crânguri, vii, dehesas) Stâncării interioare, grohotișuri, dune interioare, zone cu zapezi și ghețuri veșnice Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale) TOTAL SUPRAFAȚĂ HABITAT 100 % Alte caracteristici ale sitului 4.2. Calitate și
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
de coastă cu Erica vagans și Ulex maritimus 4050 31.3 * Lande uscate macaroneziene cu vegetație endemica 4060 31.4 Lande alpine și subalpine 4070 31.5 * Tufărișuri de Pinus mugo și de Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododenretum hirsuți) 4080 31.622 Crâng de salcii subarctic 4090 31.7 Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozama (Genista aethnensis) 5110 31.82 Formațiuni stabile de Buxus sempervirens pe panțe stâncoase calcaroase (Berberidion p.) 5120 31.842 Formațiuni montane de Genista purgans 5130 31.88
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
ilex 9350 45.5 Păduri de Quercus macrolepis 9360 45.61 - 45.63 * Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea) 9361 45.61 * Laurisilvas din Azore 9362 45.62 * Laurisilvas din Madeira 9363 45.63 * Laurisilvas din Canare 93701 45.7 * Crânguri de palmieri Phoenix 9380 45.8 Păduri de Ilex aquifolium 9410 42.21 - > 42.23 Păduri acidofile (Vaccinio -Piceetea) 9411 42.21 Păduri subalpine de molid în Alpi 9412 42.22 Păduri alpine de molid în Alpii interiori 9413 42
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
a sitului Cod Categorie Agricultură, silvicultura 100 Cultivare 101 modificarea tehnicilor de cultivare 102 tundere / tăiere 110 Folosirea pesticidelor 120 Fertilizare 130 Irigare 140 Pășunat 141 abandonarea sistemelor pastorale 150 Restructurarea posesiei asupra pământului 151 eliminarea gardurilor vii și a crângurilor 160 Managementul general al silviculturii 161 plantarea pădurilor 162 plantarea artificială 163 replantarea pădurilor 164 defrișarea pădurilor 165 îndepărtarea subarboretului 166 îndepărtarea arborilor morți și bolnavi 167 exploatarea fără reîmpădurire 170 Creșterea animalelor 171 Hrănirea animalelor 180 Arderea 190 Activități
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
mici și boboase 353. Fructe tropicale și subtropicale 351. Nuci G02 Plantații de citrice 153. Livezi de citrice G03 Plantații de măslini (a) care produc de obicei măsline de masă (b) care produc de obicei măsline pentru producerea uleiului 154. Crânguri de măslini 281. Măsline de masă 282. Măsline pentru producerea uleiului + 283. Ulei de măsline G04 Vii Din care producătoare în mod obișnuit de (a) Vin de calitate (b) Alte vinuri (c) Struguri de masă (d) Stafide 155. Vii 286
jrc2412as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87566_a_88353]
-
chiar se auzeau căzând ca dovlecii, unul după altul, sâmburii le săreau cât colo, pe marginea gropilor deschise. se trezea fiecare într-o raclă nouă, vopsită proaspăt, cu încrustări simbolice. și fiecare se grăbea spre o nuntă întinsă la marginea crângului în nopți botezate cu lună. se grăbea pălind cu coatele-n jur spre un loc mai în față. Reținere nu pot să mor, apa nu mă lasă, țărâna nu mă lasă, munții nu mă lasă, oamenii nu mă lasă. apa
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
oglinzi, frumos e patu-i a-l găti. Stâlp casei noastre, chedrul este, zvelți chiparoși având drept grinzi. II O rujă-n câmp și, între cete de mărăcini, un crin în văi, așa-i iubita-mi între fete. - Ca măru,-n crâng, între ai săi alți pomi, iubitu-mi e,-ntre-ai săi de-aceeași seamă... Mi-a fost sete de umbra-i, și-am șezut; ci gust, în gură-mi, fruptu-avu, de miere.. În crama rece,-acum, aș vrea să sorb iubirea
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă ai. Grădină-nchisă ești, mireasă, grădină-nchisă și fântână pecetluită. Și se frâng de rodii ramurile,-n crâng, la care cați cu, numai, ochii și-ai vrea să le cuprinzi în mână și să le pipăi lung cu palma. Amestecate îs de-a valma miresmele-ți: chipreș cu nard, aloe, smirne și tămâi, șofran cu trestie și parfum
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
pășunile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mult și care furnizează recolte repetate, inclusiv pepinierele astfel cum sunt definite la punctul G/05 din anexa I la Decizia 2000/115/CE a Comisiei* și crângurile (cod NC ex 0602 90 41), cu excepția culturilor multianuale menționate în continuare și a pepinierelor acestor culturi multianuale; (d) "culturi multianuale", culturile următoarelor produse și pepinierele acestor culturi multianuale: Cod NC 0709 10 00 Anghinare 0709 20 00 Sparanghel 0709
32005R1701-ro () [Corola-website/Law/294370_a_295699]
-
Se inserează următorul articol 3b "Articolul 3b Eligibilitate (1) În sensul articolului 44 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, sunt considerate ca fiind hectare eligibile pentru stabilirea și utilizarea drepturilor la plată: (a) suprafețele pe care sunt plantate crânguri (cod NC ex 0602 90 41), Miscanthus sinensis (cod NC ex 0602 90 51) sau Phalaris arundicea (iarba-cănărașului), între 30 aprilie 2004 și 10 martie 2005; (b) suprafețele pe care sunt plantate crânguri (cod NC ex 0602 90 41), Miscanthus
32005R1701-ro () [Corola-website/Law/294370_a_295699]
-
plată: (a) suprafețele pe care sunt plantate crânguri (cod NC ex 0602 90 41), Miscanthus sinensis (cod NC ex 0602 90 51) sau Phalaris arundicea (iarba-cănărașului), între 30 aprilie 2004 și 10 martie 2005; (b) suprafețele pe care sunt plantate crânguri (cod NC ex 0602 90 41), Miscanthus sinensis (cod NC ex 0602 90 51) sau Phalaris arundicea (iarba-cănărașului), înainte de 30 aprilie 2004 și închiriate sau cumpărate între 30 aprilie 2004 și 10 martie 2005, pentru a beneficia de schema de
32005R1701-ro () [Corola-website/Law/294370_a_295699]
-
distrugeri succesive în secolele XVII- XVIII, economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și Palatul Comunal, clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde și, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
for public și douăsprezece monumente memoriale sau funerare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Între ele se numără ansamblul străzii Cuza Vodă (secolul al XIX-lea) din centrul istoric al orașului, Parcul Crâng, Vila Albatros a lui Alexandru Marghiloman cu parcul său, templul evreiesc, clădirile liceelor B.P. Hasdeu și Mihai Eminescu, casa în care a locuit Hortensia Papadat-Bengescu și câteva monumente funerare din cimitirul Dumbrava, între care și replica statuii „Rugăciune” realizate de
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
secundară de fete gr. II (devenită ulterior Colegiul Național Mihai Eminescu), deschisă în 1919. În 1951 a fost înființat în oraș ceea ce avea să devină în 1968 Muzeul Județean Buzău, instituție care gestionează atât expoziția de la sediul său din apropierea Parcului Crâng, cât și colecția de etnografie și artă populară de la casa Vergu-Mănăilă (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială "Vasile Voiculescu" din Pârscov, colecția muzeală de chihlimbar de la Colți, precum și Tabăra de sculptură de la Măgura. Începând cu anul 1990
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
fost suspendați, iar clubul nu și-a mai putut desfășura activitatea. După dispariția Gloriei, autoritățile au pornit de la zero cu un nou club, FC Buzău, înființat în 2016 și care își desfășoarăra meciurile acasă pe Stadionul Municipal, aflat lângă parcul Crâng. Echipa se află la început de drum, fiind, după înființare, înscrisă în liga a V-a a județului. În domeniul fotbalului însă, Federația Română de Fotbal a deschis la Buzău unul din cele patru centre de excelență pentru creșterea juniorilor
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) și Dealul Mare, 264 m (la est). Multă vreme regiunea a fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină o viață economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului). Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ și se învecinează cu următoarele localități: Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Față de celelalte
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în septembrie 1944, Dunkerque nu a fost eliberat până în 9 mai 1945, fiind ultimul oraș francez eliberat de ocupația germană. Regiunea estică de coastă și regiunea sudică ce reprezintă 60% din teritoriu oferă peisaje valonate și are aspect de bocage (crâng), cu o densitate de populație comparabilă cu media pe țară. În schimb, regiunea nord-estică aparține marii câmpii nord-europene, având altitudini mici ce rar depășesc 100m, are o concentrație a populației ridicată și o densitate crescută a activităților industriale. Nord-Pas-de-Calais a
Nord-Pas-de-Calais () [Corola-website/Science/301065_a_302394]
-
Crângurile este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădulești (reședința), Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Crângurile este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădulești (reședința), Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Crângurile este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădulești (reședința), Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
formată din satele Bădulești (reședința), Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din satele Crângurile de Jos, Rătești și Crângurile de Sus, cu 1696 de locuitori, trei biserici și o școală. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din satele Crângurile de Jos, Rătești și Crângurile de Sus, cu 1696 de locuitori, trei biserici și o școală. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul aceleiași plăși și comunele Bădulești și Pătroaia. Comuna Bădulești avea 854 de locuitori, două
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]