2,854 matches
-
templul meu, ambele obținând Premiul Academiei Române, la propunerea lui Sextil Pușcariu. Trimite versuri revistelor „Luceafărul” și „Lamura”, scoase și conduse, după război, de Al. Vlahuță, pe care, sosind în București, îl vizitează. În casa bătrânului poet, face cunoștință cu Nichifor Crainic și V. Voiculescu, amândoi admiratori ai tânărului și practicând, ca și el, o lirică de „concepție”. Încearcă să obțină o docență universitară, dar, nereușind, intră în redacția ziarului clujean „Voința” (1920). Se împrietenește aici cu alți viitori membri ai grupării
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
față de doctrinele rasiste și expansioniste. Părăsește în 1942, demonstrativ, asociația Astra, fiindcă în statutele ei se introduseseră discriminări etnice. Pe măsură ce sistemul său filosofic își dezvăluie, mai ales prin cheia lui de boltă, Diferențialele divine (1940), caracterul, relațiile autorului cu Nichifor Crainic și ortodoxismul gândirist intră în criză. Spiritul liber al poetului față de dogmele creștinismului răsăritean îi atrag atacuri violente chiar în revista la întemeierea și afirmarea căreia avusese o contribuție esențială. Comparat cu Iulian Apostatul, e acuzat că „are pe dracu
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul figurativ al liricii sale, B. nu urmează totuși tradiția înaintașilor săi, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc, O. Goga, Aron Cotruș, tribuni ai luptei naționale și sociale, ci practică o
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
A. Savelea, F. Brunea-Fox, articole și eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone Theodorescu. În mod neașteptat, în numărul 5-6 din 1926 se publică un elogiu adus lui Nichifor Crainic. În 1929, revista devine total neinteresantă sub raport literar. M.Pp.
CAETELE LUNARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
Musset (Noapte de octombrie, în tălmăcirea lui H. G. Lecca), A. S. Pușkin (Cârpaciul, în mai vechea versiune a lui C. Negruzzi), Lenau (În primăvară, în traducerea lui St. O. Iosif). După 1920, calendarul cuprinde versuri de D. Nanu, Alfred Moșoiu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, G. Murnu, Cincinat Pavelescu, Petre Dulfu, proză de M. Sadoveanu, Al. Cazaban, I. A. Basarabescu, I. Lupaș, Mihail Lungianu; mai semnează Liviu Rebreanu (Mișcarea teatrală românească în stagiunea 1923-1924), M. Sadoveanu (Monumentul lui Eminescu), Perpessicius (Anul literar 1924-1925
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
Andrei Ionescu, București, 1998: Caietele de miezul nopții (Jurnal. 1939-1957), tr., îngr. și pref. C. Popescu-Cadem, București, 2001; Un roman epistolar al exilului românesc. Corespondență (1942-1950), tr., îngr. și introd. Liliana Corobca, București, 2003. Traduceri: Rabindranath Tagore, Naționalismul, pref. Nichifor Crainic, București, 1923; Walt Whitman, Poeme, introd. trad., București, 1925. Repere bibliografice: Virgil Ierunca, Alexandru Busuioceanu, „Caete de dor” (Paris), 1955, 9; Mircea Eliade, Amintiri despre Alexandru Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57; Vintilă Horia, Poetul Alexandru Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
îl are revista în publicarea unor poezii necunoscute ale Văcăreștilor, rămase în manuscris, și în reactualizarea unor autori de memoriale de călătorie ca Dinicu Golescu, Ion Codru-Drăgușanu, Gh. Asachi ș.a. Poezia este reprezentată de I.U. Soricu, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, I. Sân-Giorgiu, Eugeniu Revent, Volbură Poiană, Panait Papazissu, N. Pora, A. Popovici-Bănățeanu, proză semnează I. Ionescu-Boteni, M. Lungianu, Ion Dragu, Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, T. Negrescu, iar eseuri, Emil Isac, D. Tomescu, Constanța Hodoș. Se publică traduceri din Infernul lui
CAMINUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286054_a_287383]
-
, cotidian apărut la București între 25 ianuarie 1932 și 31 decembrie 1933, cu subtitlul „Ziar independent cu ultimele știri din țară și străinătate”. Director este Nichifor Crainic. Publicație de dreapta, C. se pronunță împotriva „falsei conștiințe despre incapacitatea națională, creată sistematic de incapacitatea reală a oligarhiei politice”, și dorește stimularea energiilor „creatoare ce mocnesc în vitalitatea acestui popor” (Nichifor Crainic, Începem, 1/1932). Rubrici: „Calendarul cultural”, „Calendarul
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
din țară și străinătate”. Director este Nichifor Crainic. Publicație de dreapta, C. se pronunță împotriva „falsei conștiințe despre incapacitatea națională, creată sistematic de incapacitatea reală a oligarhiei politice”, și dorește stimularea energiilor „creatoare ce mocnesc în vitalitatea acestui popor” (Nichifor Crainic, Începem, 1/1932). Rubrici: „Calendarul cultural”, „Calendarul economic și financiar”, „Calendarul cinematografic”, „Biserica și școala”, „Calendar feminin”, „Ultima oră” ș.a. Dacă, în primele luni de apariție, ziarul se situează pe pozițiile unui naționalism moderat, din 1933 orientarea anticomunistă și profascistă
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
financiar”, „Calendarul cinematografic”, „Biserica și școala”, „Calendar feminin”, „Ultima oră” ș.a. Dacă, în primele luni de apariție, ziarul se situează pe pozițiile unui naționalism moderat, din 1933 orientarea anticomunistă și profascistă a publicației devine evidentă. Un articol al lui Nichifor Crainic, intitulat Veacul naționalismului, este o sinteză a principalelor idei politice ale ziarului. Alături de articole cu caracter social-politic, preponderente în paginile cotidianului și semnate de principalii colaboratori (Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Gib I. Mihăescu, Radu Dragnea), C. întreține o rubrică culturală
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
toți colaboratorii, printre ei aflându-se Lucian Blaga, autorul articolului Pitorescul ca revelație (32/1932), Tudor Vianu, Eugeniu Sperantia, Emil Cioran, care publică mai multe eseuri (Scrisoare din singurătate, 140/1932, Împotriva culturii oficiale, 370/ 1933). Eseuri mai dau Nichifor Crainic (Goethe, 59/1932), Dan Botta, semnatarul unei cronici plastice, alături de Al. Busuioceanu, și al unei cronici muzicale, alături de C. Brăiloiu. C. reproduce cuvântările rostite de Sextil Pușcariu și Șt. Bezdechi cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa al Universității
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
valoare pentru cititorii revistei era rubrica „Antologie”, unde sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V. Russu-Șirianu, Al. Mateevici. Se mai publică versuri de Nichifor Crainic (Amintirile, În taină), Ion Pillat (Moș Gheorghe jitarul, Ștrul Leiba, Ilinca lui Ion, Anisia, Părintele Niculai, Vlad plugarul), G. Topîrceanu (Balada Popii din Rudeni), Otilia Cazimir (Lumini și umbre), Mihai Codreanu (Nemurirea, Poveste veche), Ada Umbră (Voi plopi înalți..., Noapte
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
Îmi amintesc - nume foarte cunoscute ale dreptei românești interbelice, care deveniseră Între timp condeie la Glasul patriei, publicația pentru exil patronată de Ministerul de Interne. De altfel, spune Niculescu-Mizil, a avut și o Întâlnire - poate cu Noica, poate cu Nichifor Crainic, poate cu amândoi. Partidul Își reconstruiește deci trecutul și se găsește o linie de convergență cu figurile de vârf ale intelectualității „dreptașe” din perioada interbelică. Indiferent de anumite inexactități prezente În scrisoarea lui Gáspar Miklós Tamás către intelectualii români, acesta
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
VI-lea, invaziile se cam potolesc, iar barbarii sunt instalați cam pretutindeni În vechiul Imperiu roman. Nu sunt toți creștini, nici nu mai Încape vorbă. Se cuvine așadar ca Biserica să declanșeze o vastă operațiune de evanghelizare. Grigore alege un crainic (héraut) pentru această Întreprindere: Maria Magdalena. Ea va avea chipul Bisericii pe care-l visează Grigore: o Biserică pașnică Întreținând o relație de iubire cu Cristos, după chipul Mariei Magdalena. Cine, mai bine decât fosta păcătoasă, poate simboliza iertarea și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
personale ale lui Stăniloae, Într-o asemenea manieră, Încât aproape că suntem Îndrituiți să afirmăm că teologia sa nu este decât o hiperglosă actualizată În cadrul unei anumite (vom vedea mai târziu de ce spun anumite) tradiții patristice. Dumitru Stăniloae și Nichifor Crainic Înainte de aborda primul punct, aș vrea să spun câteva cuvinte despre formarea lui Stăniloae, precum și despre influențele pe care le-a suferit În tinerețe. Maciej Bielawski subliniază rolul pe care l-au jucat, În această formare, perioadele petrecute În străinătate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
profesorul său de dogmatică. Acestor patru nume, Îndreptățit menționate de Bielawski, trebuie adăugate cele ale lui Vasile Gheorghiu, Nicolae Cotos și Vasile Loichiță, cu toții profesori ai lui Stăniloae la Universitatea din Cernăuți, și mai cu seamă cel al lui Nichifor Crainic, inițiator al unui curs de teologie mistică, mai Întâi la Universitatea din Chișinău, apoi la cea din București. Fac această precizare pentru că, citindu-l pe Bielawski, rămânem cu impresia că Stăniloae ar fi un „produs” quasi-integral al teologiei grecești, cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
câteva „retușuri” operate la München și Paris. În opinia mea, dimpotrivă, el Întruchipează exact tipul intelectualului român din perioada interbelică, cu toate bunele și relele acesteia. Iar modelul său În materie de creație teologică este tot un român, controversatul Nichifor Crainic, director al revistei Gândirea, politician naționalist și apărător al tradiției mistice bizantine. Crainic a fost cel care a introdus, din anul 1926, În programa de Învățământ teologic a Universității din Chișinău, o materie ce părea stranie În ochii colegilor săi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
exact tipul intelectualului român din perioada interbelică, cu toate bunele și relele acesteia. Iar modelul său În materie de creație teologică este tot un român, controversatul Nichifor Crainic, director al revistei Gândirea, politician naționalist și apărător al tradiției mistice bizantine. Crainic a fost cel care a introdus, din anul 1926, În programa de Învățământ teologic a Universității din Chișinău, o materie ce părea stranie În ochii colegilor săi: „mistica ortodoxă”. După propria-i mărturisire, directorul Gândirii i-ar fi descoperit pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și Ioan Damaschinul, la Viena, În 1920, prin intermediul volumului Mistica bizantină, scris de poetul... dadaist Hugo Ball. În 1926, el Începe să predea „mistica” la Universitatea din Chișinău sub acoperirea unui „curs de literatură religioasă modernă”. Printre alte scrieri, de la Crainic ni s-a păstrat un „curs de teologie mistică” ținut la Universitatea din București În 1935-1936, care se prezintă ca o lucrare matură, cu multe interpretări originale. Profesorul se referă pe larg la Învățăturile lui Pseudo-Dionisie, Ioan Climax, Grigore Palamas
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
interpretări originale. Profesorul se referă pe larg la Învățăturile lui Pseudo-Dionisie, Ioan Climax, Grigore Palamas („eroii” și modelele lui Stăniloae), fără să lase deoparte marii teologi ai primelor secole precum Origen, Capadocienii, Evagrie și marii mistici germani, Eckhart și Tauler. Crainic era, de asemenea, la curent cu lucrările lui Papamihail despre Filocalie și cu cele ale lui Irénée Hausherr, pe care Îi citează admirativ. Rolul său În redescoperirea misticii ortodoxe, patristice și bizantine este de altfel apăsat subliniat chiar de Stăniloae
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
despre Filocalie și cu cele ale lui Irénée Hausherr, pe care Îi citează admirativ. Rolul său În redescoperirea misticii ortodoxe, patristice și bizantine este de altfel apăsat subliniat chiar de Stăniloae Într-un articol intitulat „Opera teologică a lui Nichifor Crainic”, publicat În aprilie 1940 În revista Gândirea : PASAJ RETRAS E semnificativ În această privință că dânsul (id est Crainic) a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ortodoxe, patristice și bizantine este de altfel apăsat subliniat chiar de Stăniloae Într-un articol intitulat „Opera teologică a lui Nichifor Crainic”, publicat În aprilie 1940 În revista Gândirea : PASAJ RETRAS E semnificativ În această privință că dânsul (id est Crainic) a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă ținut studenților e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector Întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru Înviorarea vieții creștine, a fost redat astfel din nou teologiei românești, atât de schematică (sic !) până la dânsul. Nichifor Crainic a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă, dar Înnoirile sale nu sunt altceva decât o surpare a zăgazurilor care țineau teologia noastră Închisă dinspre fluviul bogat și viu al Tradiției. FINAL PASAJ RETRAS Prin charisma, inteligența și talentul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă, dar Înnoirile sale nu sunt altceva decât o surpare a zăgazurilor care țineau teologia noastră Închisă dinspre fluviul bogat și viu al Tradiției. FINAL PASAJ RETRAS Prin charisma, inteligența și talentul său pedagogic, Crainic și-a pus amprenta asupra mai multor generații de teologi români. Articolele sale din Gândirea, precise și totodată elegante, erau căutate cu interes de un public larg, format nu numai din preoți și călugări, ci și din laici (Crainic Însuși
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]