KorAP: Find »[drukola/base=cravată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...128 >

3,198 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423

mică groapă unde urmau să așeze cutia cu pieptenul, peria și ultima sticluță cu apă de colonie pe care o folosise Bertha. CÎnd au terminat de săpat micuța groapă, au izbucnit cu toții În lacrimi, bietul Julius simțea cum Îl arde cravata În jurul gîtului și nasul Îi curgea ca un robinet, ce trist era totul! Și de ce oare nici el și nici altcineva dintre cei de față nu s-au speriat, ba chiar au iubit-o cu toții și mai mult pe Cinthia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
m-a sunat ca să vă invite; În alți ani au fost Santiaguito și Bobby, de data asta trebuie să mergeți voi. Și În acea sîmbătă după-amiază au fost Îmbrăcați complet În alb, de la beretă pînă la pantofi; pentru Julius o cravată mică de mătase albă, din același material cu funda În care era strîns cocul demodat pe creștetul bălai al Cinthiei. Au plecat cu Mercedesul. Carlos, șoferul, Vilma, mai frumoasă și mai albă ca niciodată și cadoul, o corabie cu pînze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
din urmă. Grădina era plină de copii și guvernante; copii de șapte, opt ani, nici unul de cinci ca Julius. Mulți purtau haine albe, cu o mică jachetă strînsă pe corp, fără guler și cămășuțe de poplin cu gulerul apretat și cravate fine, azurii, roșii sau verzi cum poartă toreadorii. Nici unul nu avea Încă acnee și erau cu toții fericiți, gata să se zbenguie, nu vă apropiați prea mult de piscină, copii, nu aruncați cu pietre În peștii colorați din lagună. Julius, Cinthia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
faci tot ce-ți spun ei, doctorul și Vilma. Să Înveți bine ca să poți intra la școală. Data viitoare te luăm și pe tine cu noi. Mămica Îți promite. Unchiul Juan Îți trimite calde salutări. Acum Își face nodul la cravată. E tare bun și are grijă de noi, darling. Și tu ai să te faci la fel de mare și puternic. Mă roagă să mă grăbesc. Mămica Încă nu e gata și trebuie să plecăm. Te sărut cu dor, Love Susan se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Susan se semnă cu litere egale de elevă la un colegiu englez și puse scrisoarea Într-un plic de lux. Se ridică apoi imediat În picioare și se apropie de oglinda În care se privea Juan Lucas, aranjîndu-și nodul la cravată CÎteva minute mai tîrziu, Își făceau apariția pe coridorul unde Îi așteptau Santiaguito și Bobby. Ascensorul Îi duse lin la parter; aici se aflau prietenii lui Juan Lucas, se salutară zgomotos, la ce restaurant mergeau să mănînce? Să luăm mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
băiatului și Carlos lustrui cu zel automobilele. Lui Julius i-au spus nu care cumva să se urce În caleașca bunicului și să aștepte liniștit pînă se făcea ora de plecare, Îl Îmbrăcaseră ca la prima Împărtășanie și Îi puseseră cravată de toreador. Aștepta nervos, depănînd firul amintirilor, asociind acest drum la aeroport cu celălalt, ar fi vrut să nu fie silit să aștepte În salonul cu pian. La fiecare cinci minute veneau să-l vadă; Îl găseau mereu, liniștit, foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
și acum pijamaua devenise insuportabilă, Îl aștepta un duș rece și o să mai cînte puțin, Înainte de a se Înfășură În prosoape viu colorate, tot for men only, apoi o să-și pună cămașa de mătase italienească, pe urmă o să-și aleagă cravata, nici o femeie nu se pricepe la asta, e o treabă pentru bărbați... Încetul cu Încetul era gata să Înceapă o nouă zi, cu toate ritualurile vieții de om bogat. În altă baie, cum tu n-o să ai niciodată, hollywoodiană prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
de loc și că se topea singură În gură. Nici unul nu scăpase de coșmaruri sau de un somn zbuciumat, dar acum stăteau În rînd doi cîte doi, Într-o latură a bisericii din Parcul Central Miraflores. Cu uniforme albe și cravate albastre; pe buzunarul de sus al hăinuțelor erau brodate, tot cu albastru, inițialele colegiului: LC.; pe mîneca dreaptă purtau o banderolă albastră, iar În mîna stingă țineau lumînarea, numai să n-o stingă vîntul, Doamne ferește. PÎnă și Arenas din clasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
un grup de suporteri, dar nu l-a sprijinit nimeni. Unii au Început să șușotească despre cei de la Sport Boys că erau niște haimanale din port și cînd s-au uitat la Cano și-au dat seama că purta o cravată foarte veche și că avea ceva special, În orice caz nu era ca toți ceilalți. Fiindcă n-a putut să se apere și a făcut o mutră de Înmormîntare neștiind ce să spună, cineva se găsi să adauge că În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
În tine pe la spate. Cano a Încercat să se apere sau cel puțin să-și apere echipa, dar n-a reușit. Atunci cei de la Alianța și de la Universitatea și chiar cei de la Municipal și-au dat seama că pe lîngă cravata veche, mototolită și deșirată, uniforma lui Cano era lustruită și pantalonii scurți Îi atîrnau peste genunchi, fiind mult prea lungi; că era cocoșat, urduros și slab ca un ogar, că era foarte palid și se scărpina mereu În cap de parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
tocmai pregătise injecțiile. „O să ți se mai umfle puțin mîna, Susan, Îi spuse, dar n-avea nici o grijă, fiindcă după injecțiile astea umflătura o să dea Înapoi curînd“. Era medicul familiei și Îl tratau ca pe un prieten, se vedea după cravată și automobilul care staționa acum afară; unul din medicii care nu pomenesc niciodată de onorariu și nici nu li se plătește pe loc vizita, nici vorbă să-i Întrebi: cît vă datorez, domnule doctor? sau alte asemenea dovezi de lipsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Lucas, nerăbdător fiindcă nu sosea băutura și el surprinse un zîmbet cu subînțeles cu care medicul ținu să arate că apreciază acest spirit laconic; nu găsea nicăieri Înțelegere, semănau ca două picături de apă, parcă erau făcuți În serie precum cravatele și toți aveau ceva cu el: i se puse un nod În gît, din fericire Susan Îl luă În brațe și-i zîmbi arătîndu-i că ea Îl Înțelege, ocrotindu-l la pieptul ei și ferindu-l de altă glumă: „Unchiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
și auzi cum cîntă Încă o dată preludiul. Partea proastă e că Juan Lucas nu putea veni nici acum la serbarea de sfîrșit de an. Susan Îl rugase să o Însoțească, dar el tuși de trei ori, Își aranjă nodul la cravată și hotărî că o asemenea Împrejurare nu era pentru el. Și apoi Începuseră să sosească de pretutindeni jucătorii de golf la un campionat internațional: trebuia să se ocupe de ei, să se antreneze fiindcă și el avea să concureze. Prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
se putu stăpîni să nu facă un atac de isterie, Își vîrÎ un deget homosexual Între gît și gulerul de la cămașă și-l roti de jur Împrejur de parcă n-ar mai fi suportat nici o secundă mai mult nici căldura, nici cravata, nici nimic și În cele din urmă Îi spuse „neee“ suflînd un curent de aer fierbinte În nasul bietului Lastarria, care stătea acolo parcă de un ceas cu tabachera de aur În mînă și nu mai avea cui oferi țigări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
la casa lui spațioasă, cu Întinsul patio luminat misterios, poate că priveliștea asta reușea să-i alunge acea deprimare Îngrozitoare: erau cîțiva bărbați cu haine albe, perfecte, care roiau ca muștele În jurul unor bărbați cu haine Închise de seară și cravate argintii pe fondul perfect de culoare albă sau sidefie a cămășilor de mătase; ăștia nu vedeau muștele, erau niște muște tăcute și folositoare, făceau parte dintr-o ordine naturală, de culoare albastru electric, la fel cu acel patio atît de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
pentru a i-o băga În gură lui Julius, care Își făcea intrarea În dolce vita cu un căscat imens. Îl găsiseră dormind pe sofaua din apartament și Susan nu putu să-și stăpînească emoția cînd văzu că-i atîrna cravata de o ureche, o glumă veche pe care o Învățase de la Vilma: Îi atîrna cravata de ureche În timp ce-i Încheia cămașa la gît. „Grăbește-te, tinere“. Îi spuse Juan Lucas, trezîndu-l. Julius se spălase pe ochi, se dezmeticise greu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
vita cu un căscat imens. Îl găsiseră dormind pe sofaua din apartament și Susan nu putu să-și stăpînească emoția cînd văzu că-i atîrna cravata de o ureche, o glumă veche pe care o Învățase de la Vilma: Îi atîrna cravata de ureche În timp ce-i Încheia cămașa la gît. „Grăbește-te, tinere“. Îi spuse Juan Lucas, trezîndu-l. Julius se spălase pe ochi, se dezmeticise greu și cîteva clipe nu știuse dacă era ieri sau azi, apoi Își pusese haina și Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ce altceva ar fi putut fi? ZÎmbeau, nu puteau să nu zîmbească tot timpul; tata era fericit cu costumul lui maro reiat și cu gulerul crem al cămășii de mătase, cu batista la buzunarul de la piept al hainei, asortată cu cravata, ce tînără e iubita mea și face să-mi crească acțiunile, dar dintr-odată se Întristă fiindcă În fața lui, la altă masă, Juan Lucas e fără Îndoială mai bine conservat, am tot atîția ani cîte dungi are costumul meu, sînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Întoarcă din cînd În cînd ca să se delecteze privindu-i ceafa bronzată, Împodobită cu argint și mătase. Juan Lucas Împingea usa de la Freddy Solo’s Bar, Îi făcea loc să intre. Susan Îl văzu stînd pe marginea patului, aproape adormit. Cravata Îi atîrna de o ureche În timp ce se descheia la cămașă cu mare greutate. Ea ar fi vrut să-și azvîrle rochia albastră de pe balconul apartamentului, dar așa ceva nu se face, ea nu era ca suedeza, ducă-se dracului toate astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Cano reuși pînă la urmă, reuși făcînd pentru prima dată acel gest ciudat și trist. Își feri ochii Într-o parte și pe urmă, plecîndu-și capul pînă-și sprijini bărbia În piept, spre umărul stîng, Își frecă fața de cămașă, mutîndu-și cravata pînă la umărul celălalt. Desigur că și În ziua cînd au strîns bani În folosul misionarilor Cano a făcut acest gest atît de ciudat și de trist la vîrsta lui. Desigur că-l făcuse de mai multe ori, dar Julius

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
o șteargă englezește. „Julius, bunicuța mi-a dat voie să te invit sîmbătă să bem un ceai.“ Imediat Își feri privirea Într-o parte, plecîndu-și capul și sprijinindu-și bărbia În piept, spre umărul stîng, frecînd-o apoi de cămașă, trăgîndu-și cravata spre umărul celălalt. Julius abia reuși să-i spună un da timid și amîndoi se Îndreptară În tăcere spre rîndul de cîte doi care se forma fiindcă sunase clopoțelul anunțînd sfîrșitul recreației. Și În aceeași zi, la masa de prînz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
de triplu salt și se trezi pe un teren viran, cu picioarele acoperite de un strat de praf uniform. Julius simți că privirea Îi fuge Într-o parte, că bărbia i se Înfige În piept și că, răsucindu-și capul, cravata i se deplasează spre umărul drept. Se simți trist și Înfrigurat, dar obișnuința Îl sili să meargă Înainte. Drumul pe străzile care duceau spre casă nu era chiar atît de primejdios și de pustiu cum crezuse. Nu erau multe case

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
amenințător. N-avea nici o importanță; de la fereastra asta a dormitorului putea urmări Întreg balul. Și pe urmă Bobby nici n-o să-și amintească de amenințare cînd o să apară el mai tîrziu În patio. Julius termină cu pieptănatul și-și puse cravata ca un șnur, dar Își aduse aminte că Juan Lucas Îl Învățase că trebuie să-ți faci singur nodul la cravată și cravatele cu nodul făcut dinainte și prinse cu elastic sînt oribile, lucrurile astea dacă nu le faci ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-și amintească de amenințare cînd o să apară el mai tîrziu În patio. Julius termină cu pieptănatul și-și puse cravata ca un șnur, dar Își aduse aminte că Juan Lucas Îl Învățase că trebuie să-ți faci singur nodul la cravată și cravatele cu nodul făcut dinainte și prinse cu elastic sînt oribile, lucrurile astea dacă nu le faci ca lumea mai bine nu le faci de loc. Își scoase cravata șnur și se Întoarse În dormitor ca să caute o cravată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
de amenințare cînd o să apară el mai tîrziu În patio. Julius termină cu pieptănatul și-și puse cravata ca un șnur, dar Își aduse aminte că Juan Lucas Îl Învățase că trebuie să-ți faci singur nodul la cravată și cravatele cu nodul făcut dinainte și prinse cu elastic sînt oribile, lucrurile astea dacă nu le faci ca lumea mai bine nu le faci de loc. Își scoase cravata șnur și se Întoarse În dormitor ca să caute o cravată normală. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]