11,169 matches
-
din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod voluntar, Gabriel Chifu se înscrie pe direcția epicii care „face literatură din relatarea morții unei persoane” (așa cum afirmă într-un articol din „Luceafărul” nr. 9/2008). Alegerea sa se circumscrie cu evidență acelei componente a unui proiect artistic
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
în 1907 și în general întreaga semnificație a operei sale ne convinge că tot ce a scris dramaturgul este și acum o oglindă realistă a societății românești. În anul 1891 Caragiale, la vârsta de 39 de ani, în plină maturitate creatoare, a prezentat volumul său de “Teatru “, pentru premiere, Academiei Române care a fost împotriva premierii.Dimitrie Sturza a fost unul din cei care s-a opus acordării premiului. Opera lui Caragiale e, cantitativ, redusă, dar bogată și felurită. Ea cuprinde, în afară de
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui.html [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc Doinele noastre spre zările serafice, dincolo de senin, în arealul dumnezeiesc. Armoniile se regăsesc, se întregesc și se înalță în sufletul celor ce se dăruiesc Frumuseții lui Dumnezeu, frumuseții Neamului creator. Gândurile albe, melodioase curg liniștite în șiragul cuvintelor alese, înflorind în toată frumusețea cântecelor și a șoaptelor mirifice. În firea lor angelică stă demnitatea, căldura spiritualității dacoromâne, cea vie, tainică, cea sfântă păstrată dintr-o lume primordială, divină, pe care
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
repaosului oniric și thanatic. Lumea pământeană e altceva, un loc al contradicțiilor orânduit sub semnul animei, dar și al fuziunii contrariilor. Poetul pare să acorde o prețuire tot mai intensă structurii cosmoidale a subconștientului ființei, suverană impulsionare a oricărui act creator: „În lumea pământeană/ de tristeți/ a izbucnit în flăcări/ glasul visului/ orbindu-mi aripile/ Cred că ieșise/ din cuptor/ Soarele/ or vreo altă/ eternitate/ mă iubea cu furie/”. Din viziunea mitopoetică negulesciană nu putea să lipsească oul cosmic ivit din
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
dinamicii universale. Ochiul unic, simbol al Esenței și al Cunoașterii divine revine frecvent în inventarul de motive poetice: „Și eu tot un ochi sunt” declară eul liric chiar în titlul poemului de la pagina 90, asumându-și în felul acesta condiția creatoare. Relațiile de adâncime dintre Ființa creatoare - Univers- Divinitate sunt nuanțat evidențiate de-a lungul întregului volum. Poetul caută fondul comun dintre sine și esența lumii, adică divinul din om. Nu puțini au fost orficii antici care susțineau închiderea în fiecare
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
Esenței și al Cunoașterii divine revine frecvent în inventarul de motive poetice: „Și eu tot un ochi sunt” declară eul liric chiar în titlul poemului de la pagina 90, asumându-și în felul acesta condiția creatoare. Relațiile de adâncime dintre Ființa creatoare - Univers- Divinitate sunt nuanțat evidențiate de-a lungul întregului volum. Poetul caută fondul comun dintre sine și esența lumii, adică divinul din om. Nu puțini au fost orficii antici care susțineau închiderea în fiecare om a unui zeu. Asceza, ritualurile
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
Cu Dora Alina Romanescu Recenzie de Mircea Daroș PE DRUMUL DORULUI ȘI AL DESTINULUI Plecată încă din tinerețe să- și împlinească rostul vieții, tocmai la Marea cea Mare, Dora Alina Romanescu se află astăzi într-o etapă de plină afirmare creatoare. De Țara Năsăudului o leagă un dor necuprins și pune pe altarul cuvintelor gândurile și trăirile sale, își întoarce ocheanul sufletului spre cele mai frumoase clipe petrecute aici, pe meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu , dovedindu-se o continuatoare a
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_dorului_si_al_destinul_al_florin_tene_1363330701.html [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
îmbrățișează prietenii și cunoscuții, poposește pe la vecini și dă viață prin scrisul său evenimentelor care definesc acea veșnicie a satului. Drumul acesta nu ține de măsurători, e unul al sufletului, al dragostei de oameni din care se hrănește puterea sa creatoare. Prin această artă iubește cu noblețe viața și trăiește prin ea cu intensitate. Dora Alina Romanescu este o ființă sensibilă și sentimentală, creează opere literare cu o arhitectură de o rară frumusețe. Construcția lor are la bază o structură compozițională
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_dorului_si_al_destinul_al_florin_tene_1363330701.html [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
Alexandrina Vlas din Basarabia Data: 12 iulie 2015 Romeo Tarhon În poezia contemporană românească de dincolo și dincoace de Prut, am descoperit două repere pentru generația liceenilor și studenților, două modele care pun în slovă grai liric românesc, două tinere creatoare de poezie autentică prin care edifică un pod lingvistic și spiritual între cele două țări încă despărțite: Ana Maria Gîbu din Dorohoi și Alexandrina Vlas din Bălți, Basarabia. Despre prima domnișoară am avut inspirația și onoarea să scriu în urmă
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1436720766.html [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
York, va trebui să te inițiezi mai întâi în Istoria Artei. Colecția „Metropolitan 2015” a creatoarei de modă și artistei plastice Alexandra Popescu York, prezentată la „Couture Fashion Week” pe 7 septembrie 2014, nu este o colecție obișnuită. Așa cum însăși creatoare afirmă, sursa principală a inspirației sale o reprezintă Muzeul de Artă Universală. Alexandra dorește să recreeze sentimentul pe care o persoană îl trăiește când vizitează acest muzeu, ce reprezintă o «metropolă» a culturilor și civilizațiilor. De la Egiptul Antic la Picasso
COLECŢIA „METROPOLITAN 2015” DE ALEXANDRA POPESCU-YORK de AURA SAPERA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_sapera_1411778023.html [Corola-blog/BlogPost/340205_a_341534]
-
pe atât de atentă la finețea detaliului specifică look-ului clasic, arhitectural, subtil și lipsit de ostentație. Creațiile Alexandrei impresionează prin amănunte de broderie, prin diversitatea materialelor, de la mătase naturală la brocard, prin culorile alese și prin originalitatea cu care creatoare le combină. Totodată, accesoriile au un loc aparte în creațiile Alexandrei. Artistă acorda o atenție deosebită detaliilor. Accesoriile sale crează un tot unitar cu ținuele. Unitatea colecției este dată de însăși diversitatea ei: reprezentarea zeiței Isis, cu un head-piece extraordinar
COLECŢIA „METROPOLITAN 2015” DE ALEXANDRA POPESCU-YORK de AURA SAPERA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_sapera_1411778023.html [Corola-blog/BlogPost/340205_a_341534]
-
Din acest motiv, prima minune pe care o săvârșește Domnul nostru Iisus Hristos are loc aici. De asemenea, tot în Sfânta Evanghelie, Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne vorbește despre comuniunea sau unirea care a fost pusă de Dumnezeu prin actul creator. Actul creării lui Adam și Eva, pe care i-a unit, este continuat de Mântuitorul Iisus Hristos acum în Noul Testament, care spune că “ceea ce a unit Dumnezeu omul să nu despartă”. Aici avem două aspecte fundamentale că Nunta dintre mire
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicescul_folos_al_savarsr_stelian_gombos_1346824775.html [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
șoapte. Mă prefac că le ignor, le las în ploaie să se ude, doar-doar vor zbura departe. Și mă trezesc și mai acut într-o cutremurătoare, sensibilă alunecare a răsăritului din mare, întuneric topit de soare, incandescență amețitoare sub val creatoare, albastră-albă-strălucitoare mișcare unduitoare. Nimic nu mai doare, doar trăiește, sub astrul uriaș ce apare! Referință Bibliografică: Mare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2020, Anul VI, 12 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile
MARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1468275081.html [Corola-blog/BlogPost/380970_a_382299]
-
pagina deja îngălbenita unde era lipit un interviu. 01 februarie 2009: „ Destine contemporane - Convorbire cu scriitoru l Constantin Ene Elisabeta Iosif: Am în fața mea un filozof, convertit de artă cuvântului. De fapt, un scriitor, pentru care cuvântul devine simbolul ființei creatoare. „Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupam de aici eseul și critica literară, atât de frecvențe în scrierile cărturarului Constantin Ene. Cand se află eseul la limita cu absolutul, iar critică literară la marginea incisivității
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_cincea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
fenomenele. Cele două, în cazul exploziei informaționale datorită internetului, stau la baza creării acestuia. Spre deosebire de ceea ce spunea Hegel în situația amintită, atât intelectul cât și rațiunea unește în conceperea noilor modalităi de trasmitere a informației. Înțelepciunea umană exprimată prin cuvântul creator de univers, cum spui, nu va dispărea, insă modalitatea transmiterii cuvântului ca suport al informației va cunoaște multe îmbunătățiri. Dacă cuvântul este oglindă sufletului omenesc, internetul că transmițător al informației este oglindă concava întoarsă spre interiorul umanității. Dacă cuvântul este
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_cincea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale tale! Te-oi ajuta
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Marilena Trifan ne prezintă povestea ” Ochii mamei”; Cristina Beatrice Preda are două povești, ”Iarnă de poveste” și ”O noapte fermecată”; Bombonica Curelciuc încheie acest capitol cu o poveste în rime ”Dar de la Dumnezeu”. Capitolul cinci este dedicat poeziei HAIKU. Autorii creatori ai acestui gen prezenți în acest volum sunt: Cornelia Atanasiu, Ioana Bud, Mihaela Cojocaru, Olga Duțu, Elisabeta Lușcan, Alexandra Flora Munteanu, Pârvu Maria Cristina, Patricia Lidia și Elena Stănescu. Ultimul capitol al antologiei ” Just for you, Japan” (Doar pentru tine
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493531348.html [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
muzicii populare și folclorice românești. Nu copie, nu se substituie, este ea însăși, impresionabilă plăcut în tot ceea ce realizează. Datorită Doinei Mirea se reconsideră multe adevăruri ipotetice despre zisa măiestrie a showman-ilor ecranului și scenei. Nu poate exista un aplomb creator individual în fața publicului, nu sunt decât ridicoli showmanii aceștia, vorbind în lipsa unei pregătiri adecvate, făcând în bilanț sporit de la spectacol la spectacol, gafe, debordând de glume bizare, râzând, gesticulând, manifestând vervă fără control, într-o libertate absolută, familiară și spontană
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
fi el, că este ființă umană normală sau deformată, că este firesc să se deosebească de orice rătăcește în univers prin ceea ce se numește demnitate, dublată de creativitate, corectitudine și respect. Femeia în viziunea mea este creație divină, ea însăși creatoare și dătătoare de viață, inspiră respect, prețuire, dăruire și iubire. Imaginați-vă numai câteva secunde, cum ar arăta acest pământ în lipsa femeii! - Bărbați, niciodată nu puteți cere femeii, atât cât ea poate oferii... SIMBOLURI TAINE DE-NCEPUT “Prefigurând ispită în
GANDURI DESPRE POEZIE, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_despre_poezie_gheorghe_serbanescu_1351710554.html [Corola-blog/BlogPost/346347_a_347676]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Voioșia nu este o determinare spirituală exclusiv umană. Și cerul, pasămite, are posturi de voioșie și de mâhnire, însă natura pământească își manifestă potențele creatoare și perpetuarea din vibrațiile multicolore ale voioșiei ori durerii. Întreaga natură, nu doar omul! Dar particularitatea umană predominantă în cazul omului, în primul rând al omului bun, căci, așa cum spune Doru Octavian Dumitru. „omul bun râde”, este veselia. Ea este
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413748788.html [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
premeditat, să zic așa. Atunci încep prin fața ochilor să mi se deruleze scene și scriu repede ce văd, de aceia se mai întâmplă că și cavalerii să-și facă de cap uneori, nu prea asculta ei măcar de vreun mic creator... - Nostim..! Ce credeți că a dorit să spună marele nostru Poet național, Mihai Eminescu, prin versurile: “Ce nu vi tu Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, să-i împărți în două cete, în smintiți și în misei..”? (Considerați că
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1436732622.html [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
repere” după care ne călăuzim pașii, trăirile interioare, proiectele, devenirile, și, nu în ultimul rând, visele. Natura, cu farmecul ei insolit, este locul unde poetul se abandonează visării, locul din care se inspiră, iar poezia se încarcă cu toate energiile creatoare, ca, mai apoi, să ia drumul către inima cititorului. Poezia este un limbaj al sufletului, această structură atât de complexă și atât de magică, fiecare cuvânt cerându-și dreptul la exprimare, în funcție de emoția călăuzitoare și bogăția sufletească a fiecăruia, de
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
pănă dincolo de stele, mereu în căutarea unui vis: ”Iubirea ta miroase-a primăvară / A verde crud, a cer nepământesc / Și uite cum pentru întâia oară / Visările să zboare îndrăznesc! ( Declar solemn),. Într-un nou anotimp al iubirii, ”frăgezimea gândului” , fantezia creatoare și vibrația sufletului își pun amprenta pe fiecare vers. Metaforele sunt cele care dau savoare și consistență lirismului delicat, estetizat, revărsându-și în vers ” întreagă feerie/ De flori, de cântec și de zări senine”. Sau: Roua genelor de-mi numeri
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
antrenând imaginația, mai ales atunci când ” Soarele/ a năvălit / în suflet /inundându-l / De atunci / îmi zimbește / cald” ( Fereastra soarelui). Latura erotică, nevoia de iubire, necesitatea certitudinii acestui sentiment sunt trăiri care se găsesc în această antologie. Desigur, poezia dizlocă energii creatoare care au tendința de a se ”împrăștia” , de a curge nestăvilit. Pentru a crea ”esența”, adâncimea, profunzimea... e nevoie de o ”îndiguire” atentă. Lăsându-le la voia întâmplării - expresiile devin forțate,( adesea), versurile își pierd măsura și rima. Când se
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
să descătușeze acest suspin universal al Duhului. Părintele Stăniloae spunea, tot așa, că trebuie să primim lumea ca pe un dar al lui Dumnezeu, pe care toți laolaltă să I-L înapoiem, după ce am pus pe ea pecetea iubirii noastre creatoare. Toate acestea sunt adevărate, toate sunt importante. Dar dacă nu vrem să rămânem în stadiul de bune intenții, ne trebuie o unealtă prin care să le putem pune în practică. Iar aceasta este rugăciunea lui Iisus, pe care Sfântul Nicodim
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicodim_de_la_tismana_.html [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]