11,160 matches
-
cu un Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din punct de vedere politic, poate fi egal dacă un articol e semnat Tocilescu sau Hasdeu. Din punct de vedere istoric diferența e enormă. De o parte mediocritatea sterilă și vociferantă. De cealaltă parte geniul creator, viziunea profetică a destinelor neamului românesc... E timpul să ne întrebăm dacă ne șade bine să alegem întotdeauna porțile din dos ale istoriei. Dacă e frumos să amestecăm și aici politica. Dacă oare, destinul României moderne este să cenzureze pe
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
credință nu poate contesta cuceririle efective de progres pe care le-am smuls treptat, de două mii de ani, acestui pământ, acestei așezări geografice peste marginile căreia vigurosul trunchiu românesc și-a întins chiar ramurile lui mereu în desfășurare, pașnică și creatoare. N’am fost niciodată, în cursul istoriei noastre, de două ori milenare, o apă care se întinde în puhoiu pentru a se retrage apoi într’o matcă firavă și stătută. N’am fost niciodată năvălitori, care prin forță să subjugăm
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
călătoriile în întreaga Europă și cercetarea marilor muzee, pinacoteci, biblioteci de specialitate și expoziții i-au accentuat spiritul investigativ, pasiunea pentru amănuntul revelator și extraordinara curiozitate de a căuta, de a descoperi și de a analiza, în acest sens, valențele creatoare ale acestui neam. Cărțile, articolele, studiile, recenziile și notele pe care le-a publicat în presa din România și din unele metropole europene demonstrează, fără echivoc, că ne aflăm în fața unuia dintre cei mai însemnați istorici de artă, insuficient cunoscut
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
epistolierului Ion Vlasiu (1908-1997), insuficient cunoscută, necesită minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă existente în monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care l-a parcurs
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
ca să- și poată definitiva opinia (corespondență, acte oficiale, fotografii, însemnări ocazionale etc.); II. Orice imagine a autorului oferă o deschidere de informație și de sens, atât spre semnificantul biografic, cât și spre interpretarea operei. Obiectivul final este profilul personalității creatoare, unde detaliile sunt adesea hotărâtoare; III. Valoarea unei reprezentări de imagine este cu atât mai distinctă, cu cât generează o mai mare vivacitate ficțională. De altfel, se poate spune că orice interpretare eșuează în subiectivitate narativă; IV. Modul de reprezentare
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
transformări. Primele texte pe care i le-am citit, pe la mijlocul anilor ’70, erau dacă nu tehniciste, în orice caz dominate de un anumit cult al preciziei. Treptat, el a permis pătrunderea în text a persoanei întâi, adică a propriului eu creator, ceea ce a părut a fi o reinventare radicală. În fapt, textul s-a îmbogățit prin suprapunerea a două voci: una rece, autoritară, clinică și nemiloasă, cealaltă irigată de plăcerea carnavalescului și a spectacolului ca țintă supremă a exegezei. Cartea ca
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
Anca Murgoci Oamenii din Statele Unite ale Americii se întreabă de ce multimiliardarul Bill Gates a preferat să investească în alte zone din lume decât în propria țară. În fiecare an, fundația creatorului Microsoft investește sume colosale în diverse domenii de activitate. În timp ce a investit 1,5 miliarde de dolari pentru "dezvoltarea mondială" și 900 de milioane de dolari pentru "sănătatea mondială", în 2012, în SUA, a investit doar 470 milioane în special
Americanii nu îl înțeleg pe Bill Gates by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34959_a_36284]
-
se face teatru. Artă. Un fel de aventură, de du-tevino, pe căile seducției, ale inspirației și ale fanteziei. „La voce della Luna”... așa începea... cu vizionarea filmului lui Fellini. Și totul îmi pare, și astăzi, că purta atmosfera acestui uriaș creator. Mi se pare că și Pălăria florentină continuă să povestească tot despre cum se face teatru. Într-un alt registru, cel al vodevilului și sub rigoarea comediei, dar cu aceeași tandrețe față de iluzie, de iubire, de minciună și păcatul omenesc
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
recenzând energic. Pare un copil-minune. Debutul în volum întârzie, dar nu prea mult. La 22 de ani e debutant cu o carte de succes: „experimentează”. Recitindu-l azi, descopăr numeroase „întoarceri acasă” - la Belobreșca, satul natal, spațiu al unei ferilități creatoare sârbe neobișnuite: aici s-au născut mulți artiști, cărturari, literați citabili. În (Între Belobreșca și Zlatița) - titlul e pus în paranteze - asistăm la topografii sentimentale: „în vârful Locvei se află un tei/cu flori/cu alai de albine/cu păstori
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
condiții, decât să contez pe bunul-simț al cititorilor, înzestrați cu un discernământ superior celui de care au dat dovadă, vai, articlierii noștri. Săptămâna trecută recenzam un volum al lui Alexandru Mușina, dedicat, în cea mai mare parte a lui, scrierii creatoare. Ei bine, Infinitul dinăuntru e o pledoarie implicită pentru ceea ce s-ar putea numi lectură creatoare. Căci Vlad Zografi oferă un model personal de înțelegere a literaturii. În șase eseuri (pe care, din modestie sau, dimpotrivă, din frondă, le numește
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
au dat dovadă, vai, articlierii noștri. Săptămâna trecută recenzam un volum al lui Alexandru Mușina, dedicat, în cea mai mare parte a lui, scrierii creatoare. Ei bine, Infinitul dinăuntru e o pledoarie implicită pentru ceea ce s-ar putea numi lectură creatoare. Căci Vlad Zografi oferă un model personal de înțelegere a literaturii. În șase eseuri (pe care, din modestie sau, dimpotrivă, din frondă, le numește „povestiri”), el face „un fel de critică literară” (p. 157), ocupându-se în principal de marii
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
gustate în sine, în afara oricărui tipar filosofic, azi despre Nietzsche am vorbi cu rezerva cuvenită autorilor minori. La Nietzsche peristaltica lexicală e mai spectaculoasă decît tectonica ideilor, iar Ecce homo e o mostră de stil însuflețit de un nesuferit hybris creator.
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
fi trebuit să se bucure de succes financiar. Iar dacă Uniunea Scriitorilor reușește supraviețuirea în aceste condiții dure, cum se cheamă aceasta, dacă nu performanță? Din sumar Numărul dublu 1-2 din acest an al revistei EUPHORION are ca temă bilingvismul creator. Participă la dezbatere Dumitru Chioaru, Csiki Attila, Rodica Grigore, Corina Gruber, Joachim Wittstock, care exprimă puncte de vedere interesante. Iată, spre exemplificare, câteva dintre observațiile lui Dumitru Chioaru: „Abia în lumea modernă și contemporană mai ales, fenomenul bilingvismului creator se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
la granița mântuitoare se află alții, membri răzleți ai unor trupe viteze, care, supremă tragedie, și-au putut să își desfășoare vitejia înaintea mecanicei a toate stăpânitoare. Dar, împreună cu ele, avem aici pe reprezentanții din toate domeniile ai unei intelectualități creatoare și însuflețitoare pentru care nimic n-a fost mai scump decât patria, căreia lovitura uluitoare i-a interzis să se jertfească. Unii știu ce vor și unde merg. Ceilalți, stau trăzniți de soartă înaintea prieteniei noastre. Tot ce putem să
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
creație împing, uneori pervers, la un mai mult decît la simpla modelare a unor structuri sau elemente strict formale: din moment ce se știa ori doar se ia act, fie și fără adeziune, de faptul că, totuși, un anume resort al interiorității creatoare nu poate fi anihilat în întregul său, atunci măcar poate fi, într-o oarecare (dar semnificativă!) măsură, deturnat, dirijat, îndreptat către o altă direcție decît cea a liniei firești. Demersul respectiv, vizibil sprijinit de orice regim totalitar ca aducător de
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
factor organic al creației. Poate că adevărul e undeva la mijloc: „Vai de acela care se gîndește la personalitatea sa cînd scrie, afirma același Gide; ea apare oricînd, în suficientă măsură, dacă e sinceră”. Deci congruentă cu sine în actul creator. Intuind acest fapt, Liana Cozea detectează cu sagacitate o seamă de spețe ale unei atari „sincerități” particulare la autoarele ce intră în colimatorul d-sale. care corespund „nevoii de-a se mărturisi” (literar), ale eurilor în cauză, probe ale unei
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
Marine, Am fost foarte mișcat de faptul că ai găsit răgazul de a-ți aminti de noi, în vâltoarea solicitărilor de tot felul, în care ai intrat cu Ana, odată cu deplasarea voastră la Paris. Mă bucur că doi intelectuali autentic creatori, cum se întâmplă să fiți amândoi, au parte de contactul cu marea metropolă a spiritului european, contact care nu mă îndoiesc că are să fie o experiență de adâncime pentru sensibilitatea atât de vie a fiecăruia dintre voi. Cred că revederea
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
Traian Băsescu consilierilor săi, Lăzăroiu "are veleități de comentator, e mereu zbuciumat, se crede îndreptățit să nu tacă, să-și dea cu părerea, să facă glumițe... Dar dacă te mănâncă limba, te dă imaginația pe dinafară și te roade talentul creator, dacă preaplinul energiei nu te lasă să dormi pleacă, du-te, eliberează-te, scutură lanțurile. Lumea-i mare, iar politica plină de oportunități", spune Pora. "Ce-i lipsește lui Lăzăroiu e discernământul. Măsura", continuă Pora. "Sare peste cal și în
Andreea Pora: Sebastian Lăzăroiu, autor de puțoisme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36177_a_37502]
-
-și schimbe identitatea, dar, până la urmă a fost prins și condamnat. Anii tinereții i-a petrecut în închisoare. Destinul i-a fost frânt de aceleași vicisitudini ale istoriei, deși se prefigura la început ca unul ce se va putea împlini creator. Represiunea a început, cerchiștii au fost nevoiți să se împrăștie prin țară. Cu ajutorul viitoarei sale soții, Delia Giurgiu, a reușit să-și facă rost de alte acte de identitate, peregrinând prin diverse localități, până când a fost arestat. Era tânăr, în
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
început, cerchiștii au fost nevoiți să se împrăștie prin țară. Cu ajutorul viitoarei sale soții, Delia Giurgiu, a reușit să-și facă rost de alte acte de identitate, peregrinând prin diverse localități, până când a fost arestat. Era tânăr, în plină putere creatoare, abia împlinise 25 de ani. Ovidiu Cotruș a peregrinat pe la prieteni și cunoscuți, exilat și hăituit în propria- i țară, în speranța că va evita represiunile regimului dictatorial. I-a derutat pe urmăritori, care considerau, la un moment dat, că
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
negativă”. Nici nu-mi propun. Dar nu știu cât de creditabil e Philippe Lejeune... După el, jurnalul este specia în care autor, narator și personaj sunt identici. Așa o fi, dacă vrei să-l deosebești de roman. Altfel, cum o să fie identici creator și creatură ? Ca și cum ar fi identici Dumnezeu și om. O parte din atractivitatea literaturii lui Borges vine din felul livresc în care a tratat un material dur. Oricum, supraîncărcatul Evaristo Carriego, volum de începător care vrea să spună totul, e
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
ai prefera lui Pierrot lunaire sau Nopții transfigurate, de Schönberg, Boleroullui Ravel. Totuși, e remarcabil că epoca modernă a creat un public atât de evoluat încât să poată deveni atât de celebru un autor atât de livresc, al cărui principiu creator este o ingeniozitate ieșită din comun. Una peste alta, rar scriitor care să mi se potrivească mai puțin. „Tu,cel ce mă citești, ești sigur că înțelegi limbajul meu ?“ întreabă Borges. Sunt sigur, sunt sigur. Sunt sigur că nu înțeleg
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
nefericită a tânărului de 24 de ani pentru Charlotte Buff (care a dat naștere Suferințelor tânărului Werther), la iubirea condamnată la renunțare pentru Ulrike von Levetzow. „Ocaziile” amorului i-au fost date de câteva personalități puternice, unele extrem de cultivate și creatoare, altele, fete simple, dar inspiratoare ca florile de pădure. Pentru Friederike Brion (fiica preotului din Sesenheim, localitate aflată în apropiere de Strassbourg, unde Goethe studia dreptul) a scris Cântecele de la Sesenheim, poeme considerate azi emblematice pentru Sturm und Drang. O
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
a operei, a autorului și a epocii. Elocvente în acest sens sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) pentru care a avut, ab initio, o caldă prețuire intelectuală și o autentică înțelegere a eforturilor sale creatoare. Necunoscute, până acum, și prețioase din perspectiva istoriei literare, aceste misive contribuie, esențial, la cunoașterea în profunzime a celor doi veritabili cărturari. * Iași, 14 dec[embrie] 1959 Dragă tovarășe Micu, Zilele acestea am fost la București, în legătură cu pregătirea centenarului Univeristății
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
prin care românii au reușit să concretizeze într-un timp foarte scurt un proiect consistent de civilizație și cultură. Avem de-a face cu primul model, din istoria lor, al formelor cu fond; cu un eșantion în care imitația este creatoare. Când îl preia administrația românească, în 1918, Clujul are o remarcabilă textură urbanistică și o comunitate aflată în momentul ei de euforie crepusculară. Oraș al aristocrației maghiare și conectat la civilizația central-europeană, el pare acum inaccesibil oricărui alt mod de
Ultima reverie critică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3160_a_4485]