3,573 matches
-
că mai venim din când-în-când la Spovedire Dar iar ne vindem DUMNEZEUL, cu gândul și la Mântuire... Nu vreau să-l scuz cumva pe Iuda ; pe mine mă incriminez : Pentru că-L cunosc pe DOMNUL și-L fac și cunoscut prin Crez ; Iuda-l vându pe niște-arginți, pentru o casă pământească... Dar eu, ÎL vând mereu "pe gratis" și pentru-o "glumă" omenească... Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică
NU-I NUMAI IUDA VINOVAT... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373872_a_375201]
-
în destin. Mă doare acum, ca altădată, Ce cruntă soartă să primești, Când ești curat și fără pată, Iubire, pe care o contești. Ce pot să fac? Să te păstrez? Să-ți iert purtările trufașe? Când totul luptă ca un crez Iubirea nu e ucigașe! Nu mai e loc de suferință, Nu mai am anii să îndur, Te rog să crezi, să ai credință Nu mai sunt de mult un trubadur. Mă îndrept spre liniștea cerească, Nu pot să iau mai
MI-E UN DOR NEBUN DE TINE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373935_a_375264]
-
un adevărat elogiu adus poeziei și culturii universale. A fost o reală demonstrație și dovada că „Podurile lirice” reușesc să apropie poeți din diferite culturi. O mărturie a comunicării perfecte și fără granițe pentru că limba poeziei este universală. Este oglindă crezurilor și sufletelor poeților. -------------------------- * Traducere: Valentina Teclici Maria MUÑOZ TRIBUTE TO POETRY AND UNIVERSAL CULTURE The launch of the book Poetical Bridges - Poduri lirice, translated and edited by Valentina Teclici, was held at the Napier Library on Friday, 17 March 2017
ELOGIU ADUS POEZIEI SI CULTURII UNIVERSALE / TRIBUTE TO POETRY AND UNIVERSAL CULTURE de MARIA MUŇOZ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373972_a_375301]
-
cetățean de onoare al orașului de pe Bega etc. Pentru intitularea eseului DESPRE FERICIRE, a fost utilizat un vers din poemul lui Eugen Dorcescu În codrii fără capăt, în ideea că enunțul „Etern, într-o eternă noapte-zi” reflectă, concentrat și memorabil, crezul său artistic. „Eseul hermeneutic în dialog” - gen hibrid, ivit la granița dintre eseu și interviu - este structurat în zece capitole tematice, concepute astfel încât să evidențieze numeroase aspecte ale implicării Poetului în scrierea și analiza operei sale. Fiecare capitol aduce în
ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373968_a_375297]
-
întreprinse, și cea internă, a credinței necondiționate. După părerea sa, se pune prea mult accent pe bunele intenții (în plan material) în loc să se respecte pur și simplu comportamentul adecvat credinței, venit din interior. Această dăruire necondiționată se rezumă perfect în crezul lui Al-Gazali, exprimat succint prin următoarele cuvinte: „Fericirea picăturii este acea de a muri în râu.”. E un crez care poate fi înțeles ca atare, dar poate fi interpretat și ca jertfă supremă, așa cum, din păcate, e interpretat de unii
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
plan material) în loc să se respecte pur și simplu comportamentul adecvat credinței, venit din interior. Această dăruire necondiționată se rezumă perfect în crezul lui Al-Gazali, exprimat succint prin următoarele cuvinte: „Fericirea picăturii este acea de a muri în râu.”. E un crez care poate fi înțeles ca atare, dar poate fi interpretat și ca jertfă supremă, așa cum, din păcate, e interpretat de unii extremiști sinucigași, care renunță complet la propria individualitate, convinși că dizolvarea lor în neant ar fi conformă cu înțelesurile
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
un blestemat. Te-ai dus pentru-o vreme Isuse, Trei zile ai stat în Șeol, Căci toate ce-n Carte sunt spuse, Sunt certe, mormântul e gol! Cristos a-nviat! Ce mai veste, Ce har am primit noi prin El, Prin crez să avem o nădejde, Crezând, să pășim în Betel, Să punem pe-altarul iubirii Întreaga trăire spășită, Și carnea și patima firii, Să fie acol' răstignită. Căci numai așa putem spune, "Cristos este viu!" Aleluia! Când soarele vieții apune, În
PE DEALUL GOLGOTEI PE-O CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375310_a_376639]
-
Ce har am primit prin Cuvânt. Altfel văd acum răstignirea Și-atâtea, atâtea-aș dori, Să-Ți spun când veni-va răpirea, Dar Doamne, Tu toate le știi, Azi spun cu mult dor "Maranata!" Isus, pentru mine-ai murit, Prin crez am un loc lângă Tata, Prin Tine sunt azi mântuit! 19/04/17, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Pe dealul Golgotei pe-o cruce / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017. Drepturi de Autor
PE DEALUL GOLGOTEI PE-O CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375310_a_376639]
-
se la desfrâu și dovada smereniei în rugăciuni, în special la Vecernie, culminând cu Deniile din Săptămână Mare, închein cu Prohodul Domnului, procesiunea îngropării spirituale, pentru a celebra Învierea lui Hristos după trei zile, așa cum se precizează în Rugăciunea Domneasca „Crezul": „...Și S-a răstignit/ Și S-a îngropat,/ Și a înviat a treia zi, după scripturi..." Cei care sunt preocupați numai de aspectul fizic au fost numiți de Mântuitorul Hristos, farisei și chipuri găunoase. Mântuitorul Hristos i-a demascat pe
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
surplusul pe nisipuri, cu poalele mișcând în mii de ape, cu vârfu-n jos se răsturnară munți, mai singuri decât gloria pe ringuri, oriîncotro se duc, ei dau în miezuri ca o ninsoare lungă de semințe, adâncurile sunt un cor de Crezuri, cârceii uzi încolăciți pe frunți sunt laurii rămași din biruințe, ei spun mereu că pleacă doar spre alte ținuturi de pe margine de pleoape, ca să-i lăsăm pe mările înalte, copii grăbiți din ancore să scape. PLOAIE DE AUR Ca mănușa
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
surplusul pe nisipuri, cu poalele mișcând în mii de ape, cu vârfu-n jos se răsturnară munți, mai singuri decât gloria pe ringuri, oriîncotro se duc, ei dau în miezuri ca o ninsoare lungă de semințe, adâncurile sunt un cor de Crezuri, cârceii uzi încolăciți pe frunți sunt laurii rămași din biruințe, ei spun mereu că pleacă doar spre alte ținuturi de pe margine de pleoape, ca să-i lăsăm pe mările înalte, copii grăbiți din ancore să scape. AMOUR Se întâmplă încet, uriaș
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
bucură în treacăt dar nu uită să se răzbune într-o zi și nimeni nu va scăpa nepedepsit cu toată ruga îngăimată Domnului. Românul nu mai e frate nici cu el însuși, jusificările din suflet nimic nu spun, se prăbușește crezul ancestral. Arborii privesc și se miră cum fratele lor își taie creanga de sub picioare și nu intervin, nu-l iartă. Referință Bibliografică: Codrul nu mai e frate cu românul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul
CODRUL NU MAI E FRATE CU ROMÂNUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375520_a_376849]
-
-mpart copiilor din sat. Când viață ai suflat spre mine, Tu dascăl mi-ai menit să fiu, Din suflet să împart lumină și veșnic litere să scriu. Să-mpart iubire și credință, să mângâi chipul întristat, Poveștile să-mi fie crezul când șlefuiesc suflet curat. Copilul să îmi fie-aproape, să-l văd crescând, aripi să-i prind, Apoi să-l las încet să zboare, doar sufletul să il cuprind... Dar deseori îmi pare, Doamne, că port pe umeri grea povară, Că
ÎN VEȘNICIE...ÎNVĂȚĂTOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371829_a_373158]
-
Media”. (ibid. p. 24) În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului și autoritatea conducerii de ați asumă jertfă, vrednicia și responsabilitatea intru zidirea Panteonului sacru al Neamului nostru: „Pentru mine, care trăiesc numai ca să scriu, toate aceste simțăminte se răsfrâng în năzuința de a mai face să existe încă o carte
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mobilizat involuntar populația țării în lupta pentru o Românie mai bună. O Românie altfel. O Românie a lucrului bine făcut. Știm cu toții cum Ponta, neavând încredere în votul exprimat de alegătorii din afara țării i-a împiedicat efectiv să-și exprime crezul politic. O mare greșeală care a unit cu adevărat populația de electori nu ca Ponta care a unit sub aceeași umbrelă leul tigrul și hiena cooptând la exercitarea puterii până și mult hulitului partid ultranaționalist România Mare. Poporul, în special
ÎNTOARCE-TE ROMÂNE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371974_a_373303]
-
Toate Articolele Autorului Retrospectivă -2013 În dispute fără noima când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari și derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile sucite de drogați pe post de
RETROSPECTIVA 2013 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372002_a_373331]
-
ți-ai iubit tu țara și neamul românesc. Onoru-ți dăm acuma,toți cei ce te iubesc. Lumină peste timpuri,credința ta ne este. Jurăm să o păstrăm și s-o-nălțăm pe creste! Prezent ești Căpitane,în viață și în crez, Icoana ta în suflet,de-a pururi o păstrez. Și voi lupta alături de camarazii mei, Să ne salvăm credința și țara, de mișei. E jurământul sacru,ce toți vom respecta, Chiar viața de-om jertfi-o,noi tot ne vom
OMAGIU CĂPITANULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371994_a_373323]
-
fost uciși, sau au fost determinați de a se sinucide: http://filme-carti.ro/carti/din-psihologia-poporului-roman-de-dumitru-draghicescu-30653/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae Iorga Acum, în aceste zile memorabile, în care absolut se scrie încontinuu istoria romanilor dispersați, disperați, dar uniți într-un crez, reuniți de un vis, acela al lui Mihai Întemeietorul Unirii pe care cred că-l vedea mereu în fața ochilor Săi neîntinați în crezul Poporului Său Unit, zic eu că nu trebuie să disperăm și nu trebuie să cedăm în acest
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
aceste zile memorabile, în care absolut se scrie încontinuu istoria romanilor dispersați, disperați, dar uniți într-un crez, reuniți de un vis, acela al lui Mihai Întemeietorul Unirii pe care cred că-l vedea mereu în fața ochilor Săi neîntinați în crezul Poporului Său Unit, zic eu că nu trebuie să disperăm și nu trebuie să cedăm în acest timp, ci să ne facem „lucrul bine făcut” conform credinței și viziunilor noastre de unitate. Poate că numai astfel vom putea să combatem
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de Dumnezeu. S-a stins la vârsta de 104 ani, lăsându-ne mai săraci cu un suflet blând și nevinovat cum îl avea ea. De câte ori mă scăpase
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
puterii veșnic nu va fi trezit, E la netezit și-ntre coșmaruri ‘bășiste’, Jonglarea-i vine din idei nefanteziste, Precum mișcările de trupe neinspirate, Alungând masele fără drepturi votate... Și că tot dorea chipurile ‘marea Uniune, A și reunit prin crezul urii o Comuniune, Ce-și dovedi credința puterii din unire, Știind a stopa acum orice comenduire, De n-ar ține cont de voința-I Supremă, Și cam ipocrit prin lumi își plimbă trena, Chiar ne-Poanta reuși ' Ursul să trezească
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
scripturile, apoi, la masă „a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o” (Luca XXIV, 13 - 35). Prin urmare, împărtășirea cu Cuvântul este indispensabilă, împărtășirii cu Trupul, deoarece prin ascultarea cuvântului se naște în noi „crezul” ca prolog al Tainei. Fără afirmarea credinței nu este posibilă participarea la Tainele Bisericii în iconomia Liturghiei; crezul niceo-constantinopolitan precede împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, ajungându-se de la comunicare la cuminecare, căci, de asemenea, înainte de împărtășirea
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
Luca XXIV, 13 - 35). Prin urmare, împărtășirea cu Cuvântul este indispensabilă, împărtășirii cu Trupul, deoarece prin ascultarea cuvântului se naște în noi „crezul” ca prolog al Tainei. Fără afirmarea credinței nu este posibilă participarea la Tainele Bisericii în iconomia Liturghiei; crezul niceo-constantinopolitan precede împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, ajungându-se de la comunicare la cuminecare, căci, de asemenea, înainte de împărtășirea propriu-zisă rostim o altă mărturisire: „Cred, Doamne și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
nostru Iisus Hristos, ajungându-se de la comunicare la cuminecare, căci, de asemenea, înainte de împărtășirea propriu-zisă rostim o altă mărturisire: „Cred, Doamne și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu, Care ai venit în lume...”[6] Crezul este împărtășirea cu Cuvântul în vederea împărtășirii cu Trupul. În comparație cu Apusul, unde Cuvântul și Taina sunt concepute separat, Răsăritul creștin n-a privat niciodată Taina de conținutul ei evanghelic. „Toată slujirea este construită pe o bază biblică și, de aceea, necunoașterea
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
EPIGRAME - ÎNTRE EROS, BACHUS ȘI DIVERSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului “Patriotism bahic” (de la Gicu citire) Drumul cârciumi-i bătut De strămoșii de demult - Iar eu am din școală-un crez: Pe strămoși să îi... urmez! Unui umorist lăudat Zic unii că-i de pus în ramă Umorul lui din epigramă. Eu însă n-am să-l iau în poală: Văd haz mai mult în... rama goală. Unui vârstnic cu... energie
EPIGRAME – ÎNTRE EROS, BACHUS ŞI DIVERSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372313_a_373642]