2,852 matches
-
să-i revină, hotărî să-l înfrunte pe obraznicul cavaler. Se opri într-un luminiș și la lumina lunii își desfășură voalul transparent ca un evantai. Încerca să-l ademenească cu farmecele trupului său. Călărețul își struni animalul și în cuget medită surprins: „Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi dănțuiește o zână din povești?” Arnăutu se frecă nedumerit la ochi și-și zise în sinea sa: „Omule, nu te lăsa vrăjit de șiretlicul vampiricei!” - Vino
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Simți durere-n suflet, prin nopți ce-n tine sapă, gheare înfipte-n cuget, ce mâine te deșteaptă? Știi ce-i disperarea, când inima-ți revarsă, prin gene-ndurerate, lacrima neștearsă! Crede și în mâine, ține-ți speranța strânsă, să-ți trăiască-n cuget, chiar dacă fața-i plânsă! De cine să te-apropii, oare
CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373156_a_374485]
-
suflet, prin nopți ce-n tine sapă, gheare înfipte-n cuget, ce mâine te deșteaptă? Știi ce-i disperarea, când inima-ți revarsă, prin gene-ndurerate, lacrima neștearsă! Crede și în mâine, ține-ți speranța strânsă, să-ți trăiască-n cuget, chiar dacă fața-i plânsă! De cine să te-apropii, oare ce te-așteaptă...? Te naști pentr-o viață, ce nu-i doar parfumată! Să nu cunoști durerea, de suflet și de trup, căci este numai una și este de temut
CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373156_a_374485]
-
o premoniție, nici eu nu știu cum să-i zic. - Cu siguranță este un semn! - Nu am altă cale de ales! Voi urca muntele ca să-mi potolesc curiozitatea și să descopăr de unde izvorăște cascada! - Cum crezi de cuviință și cum îți dictează cugetul, așa să procedezi! Nu mă mai tem că ți se poate întâmpla vreun rău. Dacă-ți era sortită vreo cumpănă, o aveai până acum la câte experiențe de groază ai avut parte. - Peste câteva zile voi urca pe munte! - Precum
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
profunzimea lui, în identitatea care i-a rămas nealterată. Cu puterea geniului său a asimilat ideile și valorile epocii, ca și cele ale trecutului, a surprins esența, partea de adevăr din fiecare și le-a tezaurizat în vistieria inimii și cugetului său”. (Studii Teologice..., Seria a II-a, an. XLIII, nr.1 Ian.-Feb., 1991, Pr. Galeriu, Chipul Mântuitorului Iisus Hristos în gândirea lui Mihai Eminescu, p. 45) Autoritatea duhovnicească a Părintelui Constantin Galeriu a strălucit pe zenitul secolului al XX
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
așa e omul bietul de el, slab și ispitit să stea << sub vremi>>, cum zicea cronicarul. dar mai sunt și alții-sărmanii de ei, Dumnezeu să-i ierte!-care s-au învechit în sminteală și li s-a întinat lor și cugetul, și inima; aceștia cred că sunt stăpânii adevărului împotriva lui Dumnezeu, răstălmăcind totul și smintindu-i și pe alții, cu raționamente și vorbe meșteșugite... De unde ar trebui să pornească o astfel de discuție? Desigur, de la nație sau națiune, de unde derivă
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului AFARĂ, PLOAIA... Afară, ploaia, mă grăbeam spre ea, Uitasem casa într-un colț de suflet, Și celelalte colțuri risipa le topea, Risipa, ce avea valoarea unui cuget; Afară, ploaia, fulgerul ochea o culpă, Să recunosc, aveam și eu cu ea ceva, Cu ploaia, ce venise după mine, sumbră, Ca să mă ia, dar singură, nu altcumva... În întunericul, oribil de târziu și-albastru, Ea, tremurând din fulgeru-mpământenit, Îmi
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372128_a_373457]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
trebuie să moară Că nu-nțeleg sensul bun al unirii, Să le-arătăm fără să-i doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
le-arătăm fără să-i doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră adevărată, Ci una fabricată, de lumi interesate, De inși cu măști
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
păr și în grădină ... Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ... Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi. Prin tine trăiesc, respir, iubesc și cuget ... Doar tu, Vestală, tu ești dorul meu dintâi! Elisabeta Silvia Gângu Referință Bibliografică: Primăvară iar ... / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
în calea dușmanilor cotropitori: domnitorul cel sfânt Ștefan cel Mare, apărător al credinței neamului, primul făuritor al neamului românesc Mihai Viteazu, întruchiparea jertfei supreme pentru ortodoxie Constantin Brâncoveanu. Nu vom putea să avem un viitor luminos, sigur prin ,,unitatea de cuget și simțire" decât omagiindu-i pe strămoșii noștri ,,prin veșnice pomeniri". Și acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice", omagiat de Eminescu în Epigonii, nu ne-a lăsat întâmplător ca testament ,,Hora unirii" : Unde-i unul nu-i putere
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
în sânul familiei regăsite, reîntregite pentru: a plânge, a râde, a munci împreună pământul lăsat pârloagă ca să-i dea rod. Ceea ce-i va scoate pe români din criză vor fi ocupațiile milenare agrare, pastorale, care definesc poporul român. Unitatea ,,în cuget și simțiri" îi va ridica mai sus față de cum erau. Au fost robiți într-adevăr de o perioadă neagră și când s-au văzut eliberați au apucat-o fiecare care încotro, uitând de tot și de toate, chiar și de
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
a timpului trecut după titlurile a două volume ale Zimbrului). Cum altfel să zic eu, cititorul, dacă autorul demonstrează cu... versuri în regulă, din „Scrisoarea a III-a a Domnului nostru Mihai Eminescu: ’’vezi colo pe urăciunea fără suflet, fără cuget/ cu privire-mpăroșată și la fălci umflat și buget,/ negru cocoșat și lacom, un izvor de siretlicuri,/ la tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri...”. Și iar privesc cea dintâi copertă și-i văd pe cei doi varani îmbârligați, apoi citesc și
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
și constituirea statului național-unitar român, s-a dus, s-a derulat, în decursul secolelor, o mare, o impresionantă bătălie, pe toate fronturile, cu adversarii românismului. Puține lucrări de istorie au fost editate cu un asemenea titlu, care, ab initio, sensibilizează cugetul și simțirea național-patriotică a românior și nu numai. O asemenea stare de spirit am mai trăit când mi-a căzut în mână, pentru prima oară, celebra lucrare Ardealul, pământ românesc, autor reputatul publicist american Milton G. Lehrer. De asemenea, un
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
la Simpozioanele, Sesiunile și Congresele „Ligii Culturale Române” organizate la Alba Iulia, Iași, Chișinău, Bacău, Galați, Suceava. De asemenea, a acordat un sprijin multivalent conducerii Departamentului „Ligii Culturale Române” din Moldova, în publicarea revistei „Convergențe Spirituale Iași-Chișinău”, care reunește „în cuget și simțiri” pe românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu în ultimul rând, Prof. Vasile Burlui, Președintele Universității „Apollonia”, din generozitate și spirit patriotic românesc, a oferit ospitalitate „Ligii Culturale” din Moldova în spațiile Universității sale. Îi mulțumim cardinal! Referință
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
natal al tatălui sau, unde locuia Florica, și a venit cu ea. Când a văzut-o Mache, i-a zis: - Florico, doctorii mi-au spus că zilele mele sunt numărate. Vreau să mă ajuți să mă întorc la Dumnezeu cu cugetul împăcat. Îți dau banii necesari să-mi faci cele cuvenite înmormântării, așa cum ai făcut și pentru părinții noștri. Te rog să-l chemi pe părintele Vasile, din parohia noastră, pentru a mă spovedi și împărtăși. După aceea, mai vreau să
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
a zâmbit ușor, c-un "rictus", până acuma, nu a plâns ! ("Nu plânge Ană... !") Directorat : Cum am fi catalogați, ne întrebăm cu-nfiorare : De-am uita de cea mai bună (și la suflet !), Directoare ? Care ne conduce Școala, cu inima și cugetul Printre Legi, Regulamente, dar mai ales, cu sufletul ! Profesorul-Poet : Din pleiada Dăscălimii, e unu' ce tot insistă, Ca Poet și ca Profesor, să fie ultimul...pe listă ! DOMNUL Să vă aibă-n pază, oriunde-ați fi, în orice an Să
BANCHETUL IDUSTRIAȘILOR DIN MORĂRIT-PANIFICAȚIE (BANCHETUL DE ABSOLVIRE A LICEULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379744_a_381073]
-
pocăința. Doar prin sacră-nvățătură, în suflet sădești credința! Eu, ca pelerin prin viață, scriu predicții moștenite și în suflet port speranță, că prin timp vor fi citite. Deschid fereastră de suflet, cu tradiții pentru lume. Credință să las din cuget, cu identitate-n nume. Se spune că-n altă lume, dincolo de pragul nopții poți avea parte de bine. Când pe credință pui sorții. Sufletul conduce chipul, pelerin pe-a vieții cale. Dar dușman îi este timpul, când se scurgă la
TRADIȚII DE SFÂNTA BUNĂ VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379790_a_381119]
-
sau mai puțin îngăduite. În ce îl privește pe maestrul Victor Rebenciuc ar fi contrar opiniilor sale un astfel de demers în care se riscă nu numai divulgarea neputinței, dar și extinderea în ireal, simplificarea ori exagerarea faptelor de viață, cuget și artă ale unei personalități. S-ar face din opera unui mare maestru și om de omenie care este Victor Rebenciuc o tiradă cu formă fără densitate. De aceea, în electismul indefinit în număr, ci evidențiat în valoare, despre maestrul
VICTOR REBENCIUC. EXCLUSIVĂ OMENIE DEFINITĂ ÎN ADEVĂR, DREPTATE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379797_a_381126]
-
hărăzite, Să te apere de rău! Albul și văpaia lor Sunt simboluri de iubire. Astăzi și în viitor, Să-ți aducă fericire! Să le porți cu drag în suflet, Fiindcă vin cu strop de dor, Să-ți ofere spor în cuget! Ele sunt...un mărțișor! Referință Bibliografică: Mărțișor pentru Antonia! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MĂRȚIȘOR PENTRU ANTONIA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374685_a_376014]
-
veșnică a lui Dumnezeu, locuită de Maica tuturor îngerilor, Slavă ție! Bucură-te lacrimă vie alunecând pe obrazul neprihănit al Fecioarei, Slavă ție! Bucură-te flacără aprinzând candela curăției în sufletul Fecioarei, Slavă ție! Bucurați-vă sfinților păstrând loc în cugetul inimii voastre pentru Maica lui Dumnezeu, Slavă vouă! Bucurați-vă sfinților păzitori, învingând orice prilej de ispită, Slavă vouă! Bucurați-vă neamuri și seminții împrăștiate pe întreg pământul, plecați-vă genunchiul în fața Maicii și Fiului, Slavă vouă! Bucurați-vă făpturi
EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
-
este arta artelor. Este concentrarea vieții într-un spațiu mic, impus de filele unei cărți. Este probabil chiar viața însăși proiectată ca un film pe mai multe coli de hârtie”; ”Poezia - această muzică fără note, ce o auzim doar în interiorul cugetului nostru - este o subtilă mreajă care te fură un moment din realitate, pentru ca apoi să te afunde și mai mult în ea, spre a o trăi mai intens și spre a o înțelege mai bine”; “După ce ai scris ceva, recitește
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]