1,666 matches
-
uriașe. Care a fost sistemul? Paradigma kuhniană propune un tip de schimbare care nu vizează și criteriile de ordine; ea validează, de altfel, metafora mecanismului și tipul său de ordine a cunoștințelor care ne vin de la Platon și Aristotel. Punctul culminant al acestei filiații explicative îl constituie mecanismele cu autoreglare, automatele electronice. Depășirea acestui vârf este autoreproducerea gândirii artificiale și inventarea roboților care proiectează urmași robotici. Cezura este produsă de altceva decât expresiile cele mai sublimate ale mecanismului: sisteme cu autoînvățare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat pe o schemă compozițională clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda - sau jurnalul literar, Jurnalul fericirii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre Ion și Vasile Baciu (Glasul pământului) și conflictul erotic (Glasul iubirii), ambele instituite în scena horei duminicale din primul capitol - se împletește cu fire epice secundare, urmărind destinul tânărului intelectual Titu Herdelea și destinul familiei sale. Situația dificilă (punctul culminant) este secvența textuală de maximă tensiune a conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a personajelor fiind imprevizibilă. De exemplu, în momentul în care George (avertizat de Savista asupra intenției lui Ion de a veni noaptea la Florica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
interior psihologic și conflicte exterioare puternice (erotic, moral, conflict de idei și de valori existențiale). Întâlnirea cu Ela la Câmpulung îi aduce eroului certitudinea că este înșelat și Ștefan hotărăște să o surprindă cu Grigoriade și săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii de dragoste rămâne însă suspendat, fiindcă Ștefan este obligat să revină la regiment când află despre comunicatul oficial de intrare a României în război. Al doilea fir epic narează evenimente de pe frontul Primului Război Mondial (botezul focului, la Bran, cucerirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpului, de exemplu). - Desfășurarea acțiunii este configurată tradițional, ca succesiune cronologică, lineară, de evenimente/ca serii progresive de situații dramatice (climax) sau modern, ca progresie generată de „evoluția“ spirituală a personajelor, de succesiunea stărilor de conștiință (obsesii, angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând rapid punctului culminant ori fiind chiar solidar cu acesta. În teatrul modern, deznodământul lipsește frec vent sau reia situația inițială, finalul deschis sugerând absența oricărei soluții de rezolvare a conflictelor sau incapacitatea omului modern de a recupera certitudini, de a opta pentru valori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
valorilor spirituale, prin conștientizarea esenței solare a ființei umane, semnificând triumful apolinicului asupra dionisiacului. Depășind momentul dilematic cu omenești ezitări (Plângi, preacuminte Enigel!...), Enigel intră definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al soarelui (punctul culminant al narațiunii alegorice) este distructivă: Crypto se transformă în ciupercă otrăvitoare. Deznodământul poveștii imposibilei iubiri transformă motivul basmic al nunții împărătești întrun antimotiv, fiindcă nuntirea nebunului rigă Crypto cu măsălarița mireasă este o pedeapsă, nu o răsplată pentru erou. Se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dilematic și orgolios ce refuză până și ideea că este gelos. Întâlnirea cu Ela la Câmpulung (cap. 6, Ultima noapte de dragoste) îi aduce eroului certitudinea că femeia iubită îl înșală cu Grigoriade și Ștefan hotărăște săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii de dragoste este însă suspendat, fiindcă Ștefan este rechemat la unitate și trimis să lupte în linia întâi. Ultimul capitol reia, contrapunctic, situația dramatică de la Câmpulung. Aflat în permisie la București, Ștefan nu dă curs scrisorii anonime, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neașteptată, printro răsturnare de situație frecventă în teatru. În actul al treilea, la întrunirea politică, Trahanache nul desemnează candidat nici pe Farfuridi, nici pe Cațavencu, ci pe Agamiță Dandanache, impus de unul dintre liderii partidului de la București. Acest moment (punctul culminant al piesei) este urmat de arestarea lui Cațavencu, care provoacă o încăierare generală - metaforă scenică a unei lumi haotice, absurde, violente, dominate de prostia agresivă, de tirania beției de cuvinte, justificând ironia lui Tipătescu, care îi spusese Cetățeanului turmentat: La
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
greș, comunicând cu el întrun alt plan, care sfidează moartea (vedenia [...] grăind lămurit numai pentru urechile ei). Aceeași înțelepciune se manifestă și în modul în care Vitoria regizează, magistral, mo mentul dovedirii vinovăției celor doi ucigași. Scena care constituie punctul culminant al ro manului e de un intens dramatism: în fața celor adunați la praznicul funerar, Vitoria reconstituie împrejurările morții lui Lipan, spre spaima crescândă a lui Calistrat Bogza și a lui Ilie Cuțui, oierii care lau însoțit pe Nechifor de la Dorna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai ales de "convertirea sufletului (periagoge) care trece de la un fel de zi nocturnă la ziua autentică"...". (Mattéi, 2005, p. 179) Dar istoria educației demonstrează tocmai această deplasare semnificativă către "posesia cunoștințelor și a metodelor de dobândire a acestora". Punctul culminant în acest sens îl constituie ceea ce s-a numit pedagogia prin obiective: "Introducerea PPO în educație reprezintă o normalizare a tuturor procedurilor de învățare și de control al cunoștințelor, care înseamnă de fapt o împărțire a conținuturilor gândirii și o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
noatre, în acest moment se produce acum o trecere de la învățarea prin experiență a învăța explorând la un alt tip de învățare, învățarea prin intermediul limbajului: acum este nevoie de adulți care să spună despre lucruri copilului. Această etapă atinge punctul culminant în școală". (Papert, 2000) 4.2. Mcdonaldizarea școlii În etapa a doua, cu alte cuvinte, copilul nu mai învață, ci este învățat de adulți care îi transmit spre asimilare cunoștințe procesate, considerate necesare pentru dezvoltarea lui. Această etapă oferă suportul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
evoluează spre credința într-un Dumnezeu unic, numit în Vechiul Testament "CEL VEȘNIC", DEOARECE ESTE SIMBOLUL ADEVĂRULUI ETIC ETERN IMANENT FUNCȚIONĂRII PSIHICULUI. Pentru a pregăti apropierea apogeului evoluției mitice, se impune să rememorăm pe scurt etapele care au dus la punctul culminant al simbolizării. În cadrul celor două faze ale politeismului, trebuie sa distingem clar cele trei epoci ale istoriei simbolului "divinității": animismul, politeismul și monoteismul. Ființa gînditoare, care, la începutul evoluției ei mitice, nu era decît o ființă abandonată și tremurînd în mijlocul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru ca acesta să nu invoce pervertirea generalizată drept scuză și justificare vanitoasă a propriei lui participări la culpa comună. Această individualizare a culpabilității este exprimată cel mai clar în psalmii lui David. În MITUL CREȘTIN, individualizarea culpabilității atinge punctul său culminant. (În mitologiile politeiste mai ales în mitologia greacă nuanțele tentațiilor sînt specificate de multitudinea eroilor, care luptă fiecare în parte cu propria lui tentație predominantă reprezentată de un monstru sau altul. Cea mai mare parte a eroilor pier, ceea ce dovedește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
respinsă. Nu ne propunem să intrăm aici în detalii în privința acestor tatonări, ale căror rezultate au fost atît de dezamăgitoare, încît au sfîrșit prin a discredita legendele mitice. Este în schimb important să subliniem cu putere și admirație că punctul culminant al filosofiei grecești, opera lui Platon, are drept scop principal demonstrarea faptului că divinitățile sînt simboluri ale calităților psihice umane, hiperbolizate și idealizate. Ne punem întrebarea care a putut fi motivul ascuns pentru care constatarea acestui adevăr esențial de către unul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înaltă manifestare este faptul de a fi creat supraconștient limbajul simbolic, limbaj utilizat chiar de eroul mitului creștin pentru a-și transmite mesajul. Dacă simbolistica este organizată științific, adică percepută ad litteram și mai ales dacă este organizat științific punctul culminant al tuturor produselor mitice: simbolul divinității trinitare, se ajunge la o culme extraordinară a afirmațiilor fanteziste. Potrivit dogmatismului, întreaga profunzime mitică este distrusă dacă Vorba este considerată drept un personaj real, Iisus, care stă încă de la început la dreapta Tatălui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
el, meritul omului este cu atît mai mare, cu cit se străduiește să se supună fără voie imperativului categoric. Criticismul, german Fichte, Schelling face tot posibilul începînd de atunci să elimine dumezeul real reintrodus de Kant. Critica Cunoașterii atinge punctul culminant prin "FENOMENOLOGIA SPIRITULUI" a lui Hegel. Spiritul nu mai este o entitate transcendentă (Spiritul absolut al Scolasticii devenit la Kant Sinele inexplicabil, explicat în cele din urmă drept principiu moral). Spiritulul este la Hegel un fenomen imanent, care duce pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acest lucru decît cu ajutorul elanului animant. Făcînd aceasta, ne eliberăm treptat sufletul. Căci eliberarea perfectă, libertatea, înseamni unirea dintre suflet și psihic: sufletul devenit manifestare pshică, psihic aparent. Soluția problemei libertății este inclusă în analiza instanțelor psihice, al cărei punct culminant este constatarea raportului legal dintre esență și apariție, dintre suflet și psihic. Dacă, prin natura sa, omul s-ar înțelege pe el însuși (dacă nu ar exista instanța obscurantistă: subconștientul), toată lumea nu ar vrea decît să realizeze esența. Realizînd-o, omul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supus chinurilor. Chiar dacă Iisus cum afirmă unii istorici nu ar fi trăit niciodată și dacă viața lui ar fi fost deci simbolică, asemeni celei a atîtor alți eroi mitici, nu este mai puțin adevărat că simbolismul mitic atinge punctul sau culminant în textele biblice, care condensează sensul comun tuturor mitologiilor în legile justiției esențiale: armonia și bucuria ei, reprezentate de Dumnezeul unic, și dizarmonia și consecințele ei nefaste, reprezentate de ispititorul Satan. Chiar dacă sanctificarea este un eveniment trăit cu adevărat sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
una în cealaltă. Justiția imanentă sub forma sancțiunii implică raporturile exterioare dintre oameni (nedreptatea lumii) tocmai din cauză că se referă în primul rînd la raportul esențial al fiecărui om cu sine însuși, la raportul dintre eul esențial și eul aparent. Adevărul culminant al tuturor imaginilor mitice este constituit de faptul că manifestarea justiției simbolizată de intervenția lui Dumnezeu domnește în forul interior al fiecăruia într-un mod misterios, imperceptibilă pentru om atît timp cît acesta este orbit afectiv, atît timp cît se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al marelui meu Maestru, regretatul profesor Thoma Ionescu, am plecat de la principiul admis azi, că un serviciu modern de chirurgie trebuie să cuprindă un complex de servicii anexe pentru a corespunde cerințelor actuale. Chirurgia a ajuns azi la un punct culminant. Actele noastre operatorii putem spune, sunt sigure”. S-a remarcat, pe bună dreptate progresul realizat de Asigurări în decursul celor 12 ani de activitate spitalicească de la improvizația de spital din 1919, cu 22 de paturi, la realizarea din 1930, a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
deplasarea sa spre OBIECT ar constitui acțiunea pe care noi o numim CĂUTARE. 3. Un act. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc sau simt ele (ACȚIUNE INTERNĂ). ¶Brooks, Warren 1959. acțiune internă [internal action]. Ceea ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]