2,675 matches
-
plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile reprezentând regiunea sufletelor plecate din această lume, zona intermediară în care sunt realizate nișele și statuile celor doi Medici, reprezentând sfera terestră, iar cupola cu decorația casetoanelor și lanternoul prin care pătrunde lumina, ar reprezenta sferele cerești. 66 Stilobat - suport de zidărie sau de piatră care susține un șir de coloane. 67 Cf. e. Garin, Cultura Renașterii. Profil istoric, Ed. Laterza, Bari 1981, 24
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată de două coloane ase‑ mănătoare acelora ale ordinului colosal din exterior, precede nava principală. Paralel navei centrale, cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Paralel navei centrale, cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane. Navele longitudinale sunt între‑ rupte de alte trei nave dispuse transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane. Navele longitudinale sunt între‑ rupte de alte trei nave dispuse transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola reprezintă una dintre creațiile cele mai originale ale Renașterii. Ea a fost gândită astfel încât presiunea să fie preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită din interior, a fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dublă și privită din interior, a fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de 41,47 metri), ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să le abandoneze. Michelangelo a avut caracteristicile omului universal; s‑a dovedit a fi sculptorul titanic al bărbăției și frumuseții umane, așa cum a demonstrat prin operele: David, Moise, Pietà, Judecata Universală, Geneza; a fost arhitectul celei mai înalte și îndrăznețe cupole a lumii din bazilica sfântul Petru din Roma; el a fost și cea mai profundă voce poetică a vremii sale. Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca, Miche‑ langelo dă dovadă de profundă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tehnica frescei ................................................................. ..... 85 3.1. Începutul unui talent ................................................................. .. 86 3.2. Pictura în ulei pe lemn, pe pânză și pe zid ................................. 87 3.3. Tehnica frescei ................................................................. ........... 88 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ............................................................ 92 4.1. Capela Medici ................................................................. ............ 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ................................................................ 96 4.3. Piața Capitolină ................................................................. ......... 97 4.4. Palatul Farnese ................................................................. ........... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ............................................................ 92 4.1. Capela Medici ................................................................. ............ 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ................................................................ 96 4.3. Piața Capitolină ................................................................. ......... 97 4.4. Palatul Farnese ................................................................. ........... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins Capitolul iv: Viziunea profetică a unor mari pictori renascentiști în interpretarea Bibliei ................................................................. . 107 1. Mari pictori, mesageri în interpretarea Bibliei ................................. 107 1.1. Giotto di Bondone (1266
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
grandoare ................................................................. ........... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ................................................................. ................ 120 4.2.2. Pietà ................................................................. ................. 120 4.2.3. Moise ................................................................. ............... 121 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .......................................... 121 4.2.5. Capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența .......... 123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină .............................................................. 126 4.3.2. Mona Lisa ................................................................. ........ 128
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo prin geniul său a reușit să exprime într‑un mod strălucitor mesajul biblic, folosindu‑se de artă. Astfel, cu certitudine putem spune că Dumnezeu a creat lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]