5,148 matches
-
însă în legea firii că „ceva în exces determină o schimbare în direcția unui exces contrar”, astfel și în cazul orânduirilor politice, atât la nivelul cetății, cât și al individului, va apărea în mod necesar „din suprema libertate (...) cea mai cuprinzătoare și desăvârșită robie”. Boala care cuprinde cetatea democratică și care o transformă în tiranică este produsă de către conducătorii îndrăzneți, „bondarii”. Asemănarea acestei etape a degenerării cu o boală ne certifică faptul că, pentru Platon, cetatea este asemănată cu un organism
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al morții Ă capătă consistență în cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltării. În viziunea sa, stadialitatea dezvoltării se prezintă astfel: Deși mai puțin cunoscut la noi, modelul eriksonian al dezvoltării este recunoscut ca fiind astăzi unul dintre cele mai cuprinzătoare. Valoarea sa înnoitoare a fost apreciată mai ales în raport cu psihanaliza clasică, de la care, de altfel, și pornește. 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogicetc "3. Vârstele [colare. Caracterizare psihologic\. Recomand\ri pedagogice" Dacă secțiunile anterioare ale capitolului au structurat problematica
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
provenind din medii sociale diferite pot obține performanțe sociale diferite. În cele ce urmează vom considera societatea împărțită, în mod esențial, în trei clase sau pături socio-economice: superioară (minoritară numeric), mijlocie și inferioară (unde cea mijlocie nu este neaparat mai cuprinzătoare decât cea inferioară, cel puțin în cazul societății românești contemporane). Ele se deosebesc prin prestigiu, avuție și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pare a fi o necesitate; f) abordările unidisciplinare ale creativității tind să confunde un aspect parțial al creativității cu fenomenul în ansamblu, de cele mai multe ori relevând o viziune limitată asupra creativității și percepția că sfera ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atenționa cititorul că istoria pe care o înfățișăm constituie doar una dintre multiplele versiuni posibile ale aceluiași subiect. Capitolul de față dezvăluie în realitate una dintre istoriile cercetării creativității, și nu singura existentă. Încercarea noastră de a prezenta amplele și cuprinzătoarele transformări istorice ale conceptului de creativitate diferă complet de eforturile de a descrie evoluții istorice mai restrânse ale domeniului creativității. Bullough, Bullough și Mauro (1981), Grey (1966), Kroeber (1944, 1956), Martindale (1992), Naroll și colaboratorii săi (1971), precum și Sorokin (1947
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihometrică, fie iau naștere ca reacție la aparentele carențe ale evaluării creativității. Astfel, studiile psihometrice asupra creativității întreprinse în ultimele decenii au format temelia concepției actuale despre fenomenul creativ. Cu toate acestea, abordarea psihometrică este considerabil mai complexă și mai cuprinzătoare decât afirmă criticii (și mulți dintre adepții ei), iar alternativele acestei abordări impun aceleași dificultăți întâmpinate în cadrul măsurării directe a creativității. O examinare detaliată a tehnicilor psihometrice utilizate în cercetarea creativității îi avantajează pe cei care intenționează să măsoare creativitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în sprijinul nivelului optim în cercetarea creativității din perspectivă psihometrică, developmentală, cognitivistă, educațională și psihoeconomică. Tot ce depășește nivelul optim are tendința de a acționa în detrimentul creativității. Aceste puncte comune nu motivează înglobarea rezultatelor experimentale într-o teorie coerentă și cuprinzătoare, din moment ce nu există încă un model de creativitate care să includă complexa etiologie și numeroasele forme de expresie a creativității. Mai mult, studiile experimentale au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost oferite de Chand și Runco (1992) și Csikszentmihalyi (în publicații periodice). Getzels (1975) a reușit chiar să prezică că gradul de creativitate a soluției depinde de creativitatea problemei. Cercetări experimentale și nonexperimentale complementare Putem totuși să încropim o imagine cuprinzătoare a fenomenului chiar dacă metodele experimentale nu sunt eficiente în cazul unor elemente sau caracteristici ale fenomenului creativ. Menționăm acest aspect deoarece există multiple modalități în care cercetarea experimentală a creativității compensează cercetarea neexperimentală și viceversa. Iată aici câteva exemple clare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a întâmpinat anumite impedimente, ea se bucură de numeroase atuuri care compensează orice alt prejuduciu (vezi Simonton, 1990a, 1990b). Cel mai explicit atu constă, fără îndoială, în capacitatea de susținere a cercetării științifice a creativității în forma sa cea mai cuprinzătoare. Subiecții implicați în studiul istoriometric sunt exemple incontestabile de genii creative. Fie și numai din acest motiv, istoriometria va continua să aducă o contribuție aparte la înțelegerea acestui fenomen important. Bibliografie Abt, H.A. (1983), „At what ages did outstanding American
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reale, explorările care au avut succes au fost la origine la fel de oarbe ca și cele ratate (pp. 380-381). O remarcă similară face Simonton (1995), care a preluat ideea de bază a lui Campbell și a transformat-o într-o teorie cuprinzătoare a dezvoltării creative și a procesului de creație: În ceea ce privește tipurile de probleme care i-au făcut celebri pe creatorii rămași în istorie, posibilitățile par să fie nelimitate, iar șansele de a găsi soluția par aproape nule. În această privință, rezolvarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu dispunem de informații care să ne permită tratarea acestui subiect. Oricum, concluzia importantă a acestei cercetări este că s-ar putea ca studiile de laborator despre transferul negativ în rezolvarea problemelor să aibă o relevanță limitată asupra studiului mai cuprinzător al gândirii creative (vezi și Weisberg, 1995b). CUNOAȘTEREA ȘI EURISTICA ÎN DESCOPERIRILE ȘTIINȚIFICE. Simon și colaboratorii lui (de exemplu, Kulkarni și Simon, 1988; Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow, 1987) au lansat ideea că descoperirile științifice pot fi analizate în termeni
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de la școala primară până la Învățământul medical universitar și au Încercat să restructureze selecția elevilor, astfel Încât aceasta să se facă după criteriul aptitudinilor ereditare. Acest ultim demers a fost În general lipsit de succes. Eugeniștii au realizat, de asemenea, cea mai cuprinzătoare lege dinainte de 1945 referitoare la responsabilitatea și autoritatea statului În domeniul sănătății publice. Legea Moldovan din 1930 prevedea o varietate de măsuri, Începând de la pregătirea doctorilor, Îngrijirea copiilor și controlul bolilor venerice, până la igiena industrială și strângerea de fonduri pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății publice, contribuțiile lor În acest domeniu nu au fost scutite de eșecuri. Adepții ideilor eugeniste au Încercat să extindă accesul publicului larg la măsurile de bază pentru protejarea sănătății, printre care vaccinarea și controalele medicale periodice, fiind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
convingerea că era nevoie de o acțiune drastică și imediată s-au tradus Într-un Îndemn susținut și detaliat pas cu pas de implementare a măsurilor eugenice coercitive. Făcăoaru a dezvoltat un sistem de control și pedeapsă sumar, Însă foarte cuprinzător, a cărui aplicare ar fi apropiat mult statul eugenic de un stat polițienesc de tip totalitar, mult mai mult decât o sugerează scrierile lui Moldovan. Făcăoaru era În favoarea mijloacelor violente de schimbare și considera că astfel de metode puteau fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lungul perioadei interbelice. O astfel de reformă reprezenta una dintre cele mai importante priorități, pentru că realizarea Întregii viziuni eugeniste a reorganizării sociale dirijate Însemna că viitoarea clasă conducătoare a statului eugenic, În special doctorii, trebuia să primească o educație extrem de cuprinzătoare și permanent revizuită, astfel Încât să Își poată Îndeplini rolul de elită responsabilă. Eforturile reformiste ale eugeniștilor erau concentrate În câteva arii principale: 1) introducerea cursurilor de medicină preventivă și igienă În programa universitară printre cursurile fundamentale, alături de anatomie și patologie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rurale În spiritul noțiunilor de igienă și ereditate. În unele forumuri educaționale au intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau luate În considerare talentele și aptitudinile ereditare și capacitățile intelectuale, la simpla excludere a evreilor din universități. În 1940, parafrazându-l pe nou-numitul ministru legionar al Instrucțiunii, Traian Brăileanu, un autor afirma simplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iuliu Maniu 10. Mai târziu, În 1928, când PNȚ s-a aflat pentru o scurtă perioadă la guvernare, Maniu l-a numit pe Moldovan Secretar General În Ministerul Sănătății și i-a acordat libertatea deplină de a elabora o legislație cuprinzătoare În domeniul sănătății. La Începutul anilor ’20, Partidul Național din Transilvania era Însă o forță de opoziție, iar Partidul Național-Liberal a fost cel care s-a aflat la guvernare pe tot parcursul procesului de Înființare a Ministerului Sănătății, În 1923
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicină socială (1947), o lucrare care Încerca să descrie bazele unei reforme definitive a sănătății publice. Lucrarea se bazează pe o muncă de cercetare impresionantă, se referă la toate aspectele Îngrijirii medicale și propune măsuri de reformă foarte detaliate și cuprinzătoare, aplicabile În cadrul noii organizări politice. Mărturie pentru receptarea pozitivă a Tratatului stă faptul că lucrarea a fost tipărită de trei ori În decursul unui an. Acțiunile Ministerului Sănătății În perioada de tranziție de după război reflectă, Într-adevăr, un interes continuu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
membrii mișcării eugeniste s-au scindat adesea Între cele două formațiuni principale ale politicii românești interbelice. Partidul Național-Țărănesc a fost cel mai important aliat al programelor eugeniste. În timpul regimului de scurtă durată condus de PNȚ, a fost adoptată cea mai cuprinzătoare legislație În domeniul sănătății publice din perioada interbelică. Către sfârșitul anilor ’30, mulți eugeniști gravitau În cercurile apropiate lui Carol al II-lea, dar scurta sa dictatură personală a fost rapid Înlocuită de un regim de război cu orientare radicală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-adevăr, ne putem gândi la niște elite aflate în competiție în jurul aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce activează în domenii distincte. Autorii care au încercat să dea o definiție cuprinzătoare au căutat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rezume în mod sintetic diversele accepții ale termenului elită și sensurile la care trimit. Busino (1992, p. 4) consideră că... uzul curent sfârșește prin a da cuvântului elită o accepție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care, prin activitățile lor, contribuie la îmbogățirea patrimoniului național. Este vorba despre lucrătorii din agricultură, din comerț și din industrie, dar și despre savanți, artiști și scriitori. Din câte se vede, noțiunea de activitate productivă este, în acest caz, foarte cuprinzătoare. Parabola albinelor și a trântorilor Pentru a ilustra această opoziție între producători și neproducători, Saint-Simon ne propune parabola albinelor și a trântorilor, apărută în 1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a formelor de viață ce rezultă din aceasta. CAPITOLUL 4 ÎNCERCĂRI DE TIPOLOGIE ȘI ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de elită sugerează un ansamblu compozit, alcătuit din grupuri distincte. Apare, așadar, tentația de a formula o definiție cuprinzătoare, care să țină cont de toate aspectele obiectului. Astfel, pentru Hans Dreitzel... ...o elită este formată din cei care, ocupând pozițiile cele mai proeminente într-un grup, într-o organizație sau într-o instituție - au ajuns la aceste poziții în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe altele și se angajează fără restricții pentru dominație. Concepția despre viața politică este cea a „politicii ca formă a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre consensual atunci când integrarea structurală este cuprinzătoare: rețelele de comunicare și de influență care se suprapun și se articulează (overlapping and interconnected) cuprind toate facțiunile elitei, când niciuna dintre facțiuni nu domină aceste rețele. Consensul în privința valorilor este maximal: dacă diferitele facțiuni se opun sistematic și public
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o apropiere a lor de valorile de „adevăr”, de „bine” și de „frumos”. Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine „Totdeauna cel care a fost salvat e nerecunoscător din fire.” (Menander) Credem totuși că generalizarea este forțată, deși se poate observa că este destul de cuprinzătoare categoria celor care, din orgoliu, nu recunosc binele care li s-a făcut, simțindu-se parcă rușinați că acest bine i-a făcut să fie Îndatorați față de alții. Nu se gîndesc la faptul că făcînd, la rîndul lor, un bine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de-a lungul pereților. îNe gândim la Geograful lui Vermeer din Delft pictat un secol mai târziu...). în această încăpere se află și portretele lui Isus și ale câtorva oameni de seamă. Simbolistica? Misiunea civilizatoare planetară a creștinismului, proiectul său cuprinzător, nu pe calea cuceririlor istorice, militare sau ca urmare a războaielor - Erasmus e filosoful pacifist emblematic -, ci conform ordinii credinței, a carității și a speranței. Numai practica evanghelică a virtuților teologale duce la bun sfârșit această cucerire pe totalitatea pământurilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]