2,987 matches
-
răpit Basarabia” de C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui Stroe Beloescu, ucis la 21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea ținută la comemorarea lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică lângă spusele lui Ion C. Brătianu pe care l‐am citat mai sus cu... Din scrierile și cuvântările lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat și difuzat „Calendarul Financiar” pe 1916, realizat la Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Revista România financiară, în dorința de a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de George Călinescu, Editura Minerva, București, 1 982. Istoria Europei. De la Imperiul Roman la Europa (secolele V‐ XIV), de Serge Berstein, Pierre Milza - Institutul European, 1997. Victor Frunză, Destinul unui condamnat la moarte, Pamfil Șeicaru, București, 2001. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu - Lupta pentru redeșteptarea națională, TipoMoldova Iași, 2002 . Istoria Bârladului, 2 volume, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și construiește astăzi „o Cubă comunistă în Europa”), Voronin și-a reluat șantajul politic față de România, recomandându-i „norme de comportament” pentru perioada următoare. Liderul comunist ne anunță astfel că rămâne pe mai departe în tranșeele războiului rece, chiar dacă, în cuvântarea sa de la Praga, a cerut ca Alianța Nord-Atlantică, din care face parte acum și România, să se implice mai mult în rezolvarea „conflictelor regionale”, cum este cel pe care Moldova îl are cu Transnistria. E greu să pătrunzi logica acestei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
urmă, dintr-o necesitate de a mitiza, adâncă în sufletul basarabeanului, numărul lor a crescut în progresie geometrică. A început înghesuiala pentru a nimeri în lista „martirilor” cauzei naționale. Un articolaș pirpiriu publicat într-o gazetă sau, mai simplu, câteva cuvântări (strigături) la un miting îți asigurau un loc în mult râvnitul pomelnic. Esențial era să te arăți, să fii văzut, să spui pe un ton lăcrimos cât de mult ții la oamenii acestui pământ. Dintr-o simplă vocație, care se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Institutul de Arte, care joacă un mini-spectacol tematic. Oricum, lansările de acest tip stau întotdeauna sub semnul exclamațiilor și al surprizelor artistice, care te fac să uiți motivul întâlnirii. Mai sobră, aș spune chiar rigid-solemnă este lansarea de tip academic. Cuvântările, garnisite cu citate din Platon și Hegel, sunt pregătite din timp și rostite ca de la catedră, fără vreo reacție la murmurul celor prezenți. În doar câteva minute, vorbitorii țin să convingă asistența că au citit o bibliotecă. La aceste lansări
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
huiduielile care au bruiat discursul lui Sepp Blatter (nume predestinat) la ceremonia de deschidere a campionatului mondial de fotbal erau de fapt - cine ar fi crezut!? - refrenul competiției care tocmai demara. Comozi și oarecum naivi, istoviți de căldură și de cuvântările „moldovenești”, abracadabrante ale lui Vasile Tarlev, ne-am retras prin casele noastre să privim fermecătorul joc cu mingea. Numai că fotbalul cu care ne obișnuiserăm nu mai exista. Ceea ce vedeam era un fotbal globalizat, intrat definitiv în postmodernitate... Și, doar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
publicat în Monitorul Oficial din 16 ianuarie 1903". Unul dintre raportori amintea că la școala sa (gimnaziul "Alecu Donici", din Fălticeni), tot "în același mod s-a sărbătorit și anul trecut pentru prima oară aniversarea Unirei"150. De la o simplă cuvântare ținută în clasă și până la reunirea mai multor școli în procesiune prin urbe, pentru realizarea unui spectacolul comun, toată gama cunoscută de acțiuni aniversative a fost exersată cu acest prilej 151. În unele localități, a fost și un bun motiv
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întregi din programul zilei de 24 ianuarie (în afara binecunoscutei hore a Unirii)184. Preluarea a fost favorizată de existența unor elemente comune oricărei serbări patriotice, cum ar fi participarea la Te-Deum, intonarea Imnului Regal și a altor câteva "cântări naționale", cuvântarea învățătorului despre trecutul istoric dificil și prezentul prosper. Comparând relatările despre cele două serbări, putem deduce că discursul ținut de învățătorul Ioan I. Platon fusese, de fapt, unul și același; sau cel puțin așa s-a declarat superiorilor ierarhici. Raportul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
două serbări, putem deduce că discursul ținut de învățătorul Ioan I. Platon fusese, de fapt, unul și același; sau cel puțin așa s-a declarat superiorilor ierarhici. Raportul înfățișa astfel solemnitatea momentului de la 10 mai: "într-o clară și frumoasă cuvântare [învățătorul] arată și descrie istoricul țărilor Române din trecut, starea acestora și înainte de unire, descriind regimul fanariot, răul și binele rezultat din acest regim, ajungând la faptele unirii, le descrie după date istorice, accentuând frumoasele și grelele evenimente petrecute și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)"202. Deși se insista asupra echivalenței simbolice dintre 24 ianuarie și Marea Unire din 1918, sub raportul informației istorice pentru uzul școlarilor, aceste momente erau clar diferențiate, în lecții speciale, care nu se confundau 203. Chiar și în cuvântările către săteni, se conturau două unități de expunere distincte, categoric departajate din punctul de vedere al situării temporale și al actorilor principali. Discursurile se construiau pe două mari teme cumulative: unirea Principatelor Domnitorul Al. I. Cuza România trecutul glorios, respectiv
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
surori. Autoritățile au fost închise"210. Programul publicat anterior vorbea despre "aniversarea unirei cu Transilvania", pentru care aveau să se organizeze "serbări la fiecare școală"; mai precis, elevii urmau a se "produce cu cântece și recitări", iar profesorii a "rosti cuvântări ocazionale"211. Pentru că înregistrarea corectă a informațiilor nu a fost o prioritate, sentimentul final, al împlinirii, ignorând succesiunea reală a datelor istorice, un alt anunț vorbea despre faptul că "luni 1 decembrie st.n., împlinindu-se un an de la alipirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noutate de ordin tehnic: toate școlile trebuiau să audieze, în același timp, o emisiune radiodifuzată, dedicată evenimentului 237. Astfel se putea realiza, pentru prima oară, o participare simultană deși pasivă, intermediată, aproape fictivă la momentul cel mai important al celebrării: cuvântarea, adică asumarea explicită a simbolului de către reprezentanții cei mai autorizați ai puterii. În ciuda atmosferei politice tensionate, aniversările au continuat, grație dispozițiilor oficiale 238, abia după intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, festivitățile restrângându-se sensibil 239. Alipirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de șapte decenii de la Unirea cea Mare să aibă loc în apropierea zilelor în care s-au desfășurat lucrările ședinței comune a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român"249. De la balconul Comitetului Central al P.C.R., președintele ținea o nouă cuvântare despre "bunăstarea și fericirea întregului popor", amintind în treacăt și de "formarea statului național unitar român". A fost ultimul decembrie în care "zeci de tineri și tinere i-au invitat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu să se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instrucțiunii obliga toți membrii corpului didactic să participe la pregătirea celebrărilor de acest gen. Directorii școlilor erau făcuți direct responsabili pentru organizarea din timp a "serbărilor care să comemoreze evenimentele importante ale istoriei naționale". Programul trebuia să conțină neapărat "o cuvântare a unuia dintre profesorii sau învățătorii școlii" despre "însemnătatea evenimentului comemorat". Refuzul celui numit de către director de a executa o astfel de însărcinare urma să fie "considerat ca refuz de serviciu legalmente datorit și va fi menționat în consecință". În
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la ora 9 dimineața, toate școlile primare și secundare din localitate, premilitarii, cercetașii, autoritățile comunale și popor au asistat la ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii primare de băieți, cu care prilej d-l Al. Corteanu a rostit o frumoasă cuvântare". A urmat obișnuitul Te-Deum la biserică, cuvântarea preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și secundare din localitate, premilitarii, cercetașii, autoritățile comunale și popor au asistat la ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii primare de băieți, cu care prilej d-l Al. Corteanu a rostit o frumoasă cuvântare". A urmat obișnuitul Te-Deum la biserică, cuvântarea preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie 1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vrei, să rămână din fondul scrierii d-tale, dar să-l însărcinăm pe părintele Lupaș, să o facă el altfel, ca pentru o țară mai mare, ca pentru un popor mai mândru"". Este o mențiune făcută de Nicolae Iorga, în cuvântarea sa din Senat, la 5 martie 1932 (citat în Ioan Lupaș, Istoria unui manual de istorie, Editura Socec, București, 1932, p. 16). 258 Reținerea noilor cetățeni față de istoria "patriei" lor transpare chiar și în manualele aprobate oficial, pentru uzul "minoritarilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ajutorul Lui. „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 529. footnote>. Pentru ei, „este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși care sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori împărătești, alteori înșiși împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci de atunci doreau să-i ademenească, întru început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, IV, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 537. footnote>. Dacă în acest mod al promisiunilor deșarte și al adulațiilor, creștinii nu au
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în col. cit., p. 529-530. footnote>. Continuând, mucenicul adaugă: „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m-am închinat din copilăria mea? Nu se va cutremura oare cerul de sus? Nu se vor întuneca
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]