139,825 matches
-
așa cum s-au dus la vot, atunci nu va avea succes. - V-am văzut într-un interviu pe TV5 în care spuneați că cinematografia românească nu există, cu excepția unor regizori, și i-ați numit pe Pintilie și pe Liviu Ciulei. - Da. - Mai adăugați vreun nume? - Nu, nu adaug. Nu există nici un alt nume. Există filme însă. Dar autori al căror stil, a căror scriitură, s-o identifici... Pentru că asta face autorul. Stilul face pe autor. Asta nu găsești. Găsești însă accidente
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
a făcut Secvențe și Fructe de pădure care sînt filme importante. Și așa mai departe. Adică se întîmplă accidente. Dar nu există un autor așa, pe care...să intri în sala de cinema , să vezi două fragmente și să zici, da, ăsta e ăla, e evident. |sta-i Hitchcock. E clar că e Hitchcock. Să-i recunoști stilul. Să intri în sala de cinema și să zici, ăsta-i Tarkovski. - Cînd v-ați hotărît să faceți cinema, ați avut un model
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
ăla foarte.. - În momentul ăsta care este regizorul dvs. preferat? - N-am un regizor...Există doi regizori de la care mă revendic, adică au fost cumva profesorii mei, fără voia lor: Cassavetes și Depardon. - Veți pleca acum la Cluj, la TIFF? - Da. Normal. - Filmul este în competiție acolo? - Da. În competiție. Nu, plec. Trebuie să mă duc acolo... - Vă simțiți așa, un premiant? Vă duceți la un festival sigur că o să luați un premiu? - Nu. Niciodată. - Pentru că vi s-a întîmplat foarte
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
regizorul dvs. preferat? - N-am un regizor...Există doi regizori de la care mă revendic, adică au fost cumva profesorii mei, fără voia lor: Cassavetes și Depardon. - Veți pleca acum la Cluj, la TIFF? - Da. Normal. - Filmul este în competiție acolo? - Da. În competiție. Nu, plec. Trebuie să mă duc acolo... - Vă simțiți așa, un premiant? Vă duceți la un festival sigur că o să luați un premiu? - Nu. Niciodată. - Pentru că vi s-a întîmplat foarte des. - Mi s-a întîmplat, dar nu
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
căruia i se vedeau numai ochii licărind sinistru dintr-o basma. Ambii blestemau, cu mâinile la cer, și cu atâta violență, încât răsturnară o ceașcă - noroc că era de plastic. - Numaidecât te duci la hotel și aduci actele, toate, înțelegi? Da' numaidecât! - Dar e beznă afară, nu cunosc drumul înapoi, nu-mi vine în minte nici numele hotelului. Să vină cu mine și ghidul. - Nu se poate, s-a dus la nevastă. Salam, dă-i bicicleta! și mă împinse pe ușă
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
când în când, nu-i așa ? Ca și marii jurnaliști, precum domnul Cornel Nistorescu în seara zilei de 31 mai când, în cadrul emisiunii "Miezul problemei" de la Național Tv, a spus despre consilierul Anghelescu de la Cotroceni că are figură de contrabandist. Da, și ? De ce trebuie să vă impacientați, dom' Nistorescu ? Nu avem noi, acolo, un viteaz comandant de navă ? Ia să cuteze, numa', consilierul vreo mișcare... Păi, suntem pe vremea "}igaretei II" și următoarele ? Gata cu bâlbâiala! Că se mai întâmplă pe la
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
pe baza unei contraopțiuni. Am urmat "științele umane" nu pentru că aș fi fost irezistibil atras spre acestea, ci pentru că mintea mea era incapabilă să pătrundă, de o manieră convenabilă, tainele "științelor exacte". Paradoxal, literatura era zona în care îmi puteam da frîu liber imaginației și inteligenței - în ultimă instanță, zona de libertate - în vreme ce matematica, fizica și chimia mi-au produs, pe durata întregii școlarizări sentimentul inconfortabil al încorsetării în niște formule imuabile al căror sens nu îl înțelegeam, dar pe care
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
să ajung la cineva, să câștig pe cineva, să mă fac auzit; mai mult, să mă fac în fine recunoscut. Strig, urlu, mă lupt, vreau să grămădesc succes peste succes. Dacă ceilalți nu mă laudă îndeajuns, mă laud singur. Inutil. Da, înțelege-mă, complet inutil. Dar nu știi de cine vorbesc. Ești un copil al mamei?" "Al tatălui." "Toți cei mari sunt copiii mamei, vor s-o câștige pe mama, vor mângâiere din partea ei, înțelegere, admirație, da, supremă admirație. Oh, această
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
mă laud singur. Inutil. Da, înțelege-mă, complet inutil. Dar nu știi de cine vorbesc. Ești un copil al mamei?" "Al tatălui." "Toți cei mari sunt copiii mamei, vor s-o câștige pe mama, vor mângâiere din partea ei, înțelegere, admirație, da, supremă admirație. Oh, această liniște, această împlinire, când în sfârșit o vorbă, doar un ușor semn, o privire, un zâmbet ți-ar aduce mărturisirea: sunt mândră de tine! Dar nimic, nimic. Poți oare simți, poți pricepe acest lucru? Aici e
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract de colaborare. Dar fiindcă lumea s-a mai schimbat de la Faust încoace, mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului. El nu dorește de la noi un da entuziast, ci doar atât: să nu-i spunem nu, să dăm un răspuns evaziv, convenabil ambelor părți. Dar nici așa nu-i bine pentru românul mereu cârcotaș. Deoarece profesorul o scaldă, parcă ar vrea și totuși n-ar vrea, mesagerul
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
și argumente fără putință de contrazicere: caietele eminesciene arată "laboratorul unui geniu", aduc "prezența fizică a lui Eminescu în lumea noastră", stau mărturie despre "un Eminescu al haosului germinativ", sunt de aceeași relevanță pentru cugetul omenesc precum caietele lui Leonardo da Vinci și caietele lui Paul Valéry. Unele din aceste gânduri au fost selectate în două pagini ca argument la primul volum de facsimile, altele ar fi meritat să fie adăugate, ca pasajele următoare: "Există, într-adevăr, în mijlocul nostru o comoară
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință, nu de moarte", spune, în spectacol, Levi. Aș vrea să mă ridic și să-i șoptesc: "și mie..." Urmăresc trecerea lui peste podul îngust. nu se mai poate scrie poezie. Ba da. Dar altfel. Acest spectacol se naște firesc din Experimentul Iov, pus de Mihai Măniuțiu acum ceva vreme la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Unde protagonist era tot Marian Râlea. Este un fel de prelungire a lui, poate mai puțin spectaculoasă
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
nou despre psalmii arghezieni "între credință și tăgadă"e plictisitor, atât pentru o critică inventivă, cât și pentru un public instruit. A pune iarăși și iarăși întrebarea "este Arghezi poet religios?" și a răspunde, mai lung sau mai scurt, prin da sau nu, e o dovadă a lipsei de imaginație în critică. Întrebările trebuie puse altfel, Arghezi trebuie gândit în alt context, orizontul de așteptare a suferit modificări. A stărui, pe urmele lui Vladimir Streinu, în înțelegerea revoluției poetice argheziene ca
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
în timp ce Lumičrii prezentau "realitatea", aceasta depășindu-și, din punct de vedere al succesului la public, predecesoarea. De aici și impersonalitatea filmărilor, pretenția lor - de un cartezianism specific nației - de obiectivitate. Paradoxal însă cel mai popular film al fraților e unul, da, cât se poate de real, dar cu poveste: Stropitorul stropit, în traducere literală. Scenariul: în timp ce un grădinar își udă liniștit florile, un băiețel calcă pe furtun, iar grădinarul e făcut leoarcă, plus finalul apoteotic în care puștiul e fugărit și
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
cuvinte - poate prea puține - un portret al scriitorului român, numit "un dandy al vidului", în care B.-H. L. încearcă să îmbine - cititorii vor judeca în ce măsură a reușit - viața și opera "celui mai radical pesimist pe care l-am întâlnit". Da, desigur, Cioran a murit. Dar eram câțiva care știam, în ultima vreme, că era rău de tot. Avea o porcărie de boală. Dintre cele care alterează spiritul și lasă corpul intact. Boala lui Baudelaire. Cea a lui Valery Larbaud. își
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
cultură occidentali drept unul dintre ei, unul "de-al lor"? Citindu-i atent - în perspectiva Europei occidentale - volumele sale despre Europa culturii, despre Occident, despre "confrați" întru cultură din diverse țări occidentale - un răspuns fără ezitare nu s-ar putea da. Este adevărat că Adrian Marino avea "altă optică" spre Europa, un ochean întors, în comparație cu cultura țării noastre: ca "român și european" el era invitat să țină conferințe în universități străine (în Portugalia, în Danemarca), are interesante convorbiri cu specialiști străini
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
prezent în expoziție cu nu mai puțin de patru desene. Dincolo însă de calitatea rarisima a unora dintre piese și, ca urmare, de valoarea lor artistică, expoziția scoate la iveală și desene care documentează opere pierdute (un desen de Girolamo da Carpi după o friza de Polidoro da Caravaggio de pe un palat român) sau constituie studii pregătitoare pentru gravuri (Salvator Roșa) sau pentru ansambluri de pictură importante, precum deja citatele compoziții ale lui Luca Giordano și Solimena sau cele de Perin
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
de patru desene. Dincolo însă de calitatea rarisima a unora dintre piese și, ca urmare, de valoarea lor artistică, expoziția scoate la iveală și desene care documentează opere pierdute (un desen de Girolamo da Carpi după o friza de Polidoro da Caravaggio de pe un palat român) sau constituie studii pregătitoare pentru gravuri (Salvator Roșa) sau pentru ansambluri de pictură importante, precum deja citatele compoziții ale lui Luca Giordano și Solimena sau cele de Perin del Vagă, Taddeo Zuccaro sau Jacopo Vignali
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei ce pot să-L vadă dacă au deschiși ochii sufletului. Toți oamenii au ochi; dar unii au ochii acoperiți cu o pieliță și nu văd lumina soarelui. Pentru că orbii nu văd, nu înseamnă că lumina
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
librării și numeroase telefoane date amicilor literari, am reușit o mare performanță: să obțin o copie xerox după volumul de debut al lui Dan Sociu, Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână. A meritat oare efortul? Fără îndoială că da. Cu toate că nu este unul dintre cele mai puternice debuturi din ultimii ani (volumele scoase de Ruxandra Novac, Teodor Dună, Marius Ianuș sau Claudiu Komartin având o mai mare pregnanță artistică), e unul dintre cele care contează; cel puțin, pe o
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
Dumitru Hurubă La o emisiune tv, domnul senator Sergiu Nicolaescu ne-a lămurit definitiv: "cine contestă Revoluția din decembrie 1989, sunt niște proști". Da, așa e, iar în acest caz, avem de-a face cu unul dintre acele adevăruri istorice care, prin intermediul televiziunii, așează lucrurile în matca lor. Deși, cu alte cuvinte și datorită altor mijloace de comunicare, a ajuns până în vremurile de azi
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
acele adevăruri istorice care, prin intermediul televiziunii, așează lucrurile în matca lor. Deși, cu alte cuvinte și datorită altor mijloace de comunicare, a ajuns până în vremurile de azi o zicere de care, marele nostru realizator de filme istorice, sigur știe: "proști-proști, da' (tot mai) mulți". Să fi dat peste noi vreo genă istorico-politico-cinematografică pribegind prin secole? Iar dacă tot suntem la ora de istorie: rugat de către un reporter tv să spună câte ceva despre domnia lui Ștefan cel Mare, domnul Gigi Nețoiu, vicepreședintele
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
spună câte ceva despre domnia lui Ștefan cel Mare, domnul Gigi Nețoiu, vicepreședintele Dinamo-ului, ne-a luminat și mai mult asupra unor evenimente din istoria patriei noastre, răspunzând că, probabil, respectiva domnie s-a petrecut prin anul 1840. Răspuns perfect: da, era tocmai în vremea când trei dintre prefecții lui Avram Iancu se numeau Gelu, Glad și Menumorut, iar Apolodor din Damasc construia podul de pontoane de la Mărgineni, județul Buzău. Și astfel s-a mai eliminat o pată albă din perioada
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
din import, sunt cu mult mai valoroși... 2. O salariată ministerială, unui reporter tv: Nu lucrăm ca tâmpiții!" S-o credem? Să n-o credem?... Dar zice mai departe: Dacă credeți așa, atunci aveți țara pe care o meritați..." A, da!... Dar, între timp, a plecat. 3. Revenim cu o știre tv de ultimă oră: domnul prim-ministru Tăriceanu a plecat cu cizmele lui albastre cu tot în Marea Banatului călcând în picioare nefericirea domnului președinte Traian Băsescu de a avea
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
cu târfele. în timp ce el se străduia cu stângăcie s-o facă să juiseze și să juiseze el însuși, ea îl observa cu atenție șireată. Nu mai avea nici o îndoială că ea cunoștea toate rețetele amoruflui fizic înainte de a i se da lui. Și această idee îl amețea, revoltându-l totodată. ș...ț Potrivit unui vechi obicei, țarina pusese să fie împrăștiate de jur împrejurul patului conjugal snopi de grâu și vase pline cu grâne ca să le aducă soților toate fericirile făgăduite de Biserică
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]