8,648 matches
-
portocalii încingând,/ luminând ca de ziuă tot locul, serbând cina cu făclii.” (”Focul și cenușa”, pag. 70). De ce insist asupra acestui simbol? Pentru că el există, amintit fiind încă din vremuri străvechi. De pildă, păstrarea focului sacru a fost practicată de daci, dar a existat de la romani și până la Angkor. Simbolul focului purificator și regenerator s-a extins din Occident și până în Japonia. Liturghia creștină a focului nou se celebrează în noaptea de Paște. Cea a lui Shinti coincide cu reînnoirea anului
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DACIA ȘI DACII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DACIA ȘI DACII Îmi place ideea cu ,,Dacia și Dacii,,. Cred că este ultima noastră grijă pe lumea aceasta. În loc să ne gândim la ce
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DACIA ȘI DACII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DACIA ȘI DACII Îmi place ideea cu ,,Dacia și Dacii,,. Cred că este ultima noastră grijă pe lumea aceasta. În loc să ne gândim la ce a fost, mai bine ne-am gâdi la ce este, la ce ar trebui să fie sau la ce
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
Dacia și Dacii,,. Cred că este ultima noastră grijă pe lumea aceasta. În loc să ne gândim la ce a fost, mai bine ne-am gâdi la ce este, la ce ar trebui să fie sau la ce va fi. Dacia și dacii au avut timpul lor, și-au făcut din plin datoria istorică față de ei ca popor și față de noi ca urmași. A auzit cineva că Germania vrea să se numească Prusia ? Nu numele te schimbă, în loc de român să te cheme dac
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
binecuvântat de univers și să ne gândim că la alții nici firul de iarbă nu crește așa de ușor, pe cât ne batem joc noi de el,uneori. Aș vrea să o lăsăm mai moale și cu ,,ortodoxismul nostru,,. Pe vremea dacilor ortodoxismul nu exista.El a fost inventat de propaganda imperiului roman, care nu mai știa cum să țină în frâu popoarele subjugate. Credința trebuie să fie DIVINĂ. Ceva ce vine de SUS , nu de la om. Vedeți cât de efemer este
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
acolo ne ducem ; azi am avut șansa să reprezentăm un om, mâine poatem suntem o frunză, un nor sau o simplă adiere. Sa mulțumim celui de sus pentru tot ce ne-a dat sau ne va mai da. Că suntem daci, români, este foarte important pentru istoria noastră, esențial pentru noi cei de azi este să avem grijă de noi, de CUIBUL NOSTRU UNIVERSAL, DE ACEST CERC INTRA ȘI EXTRACARPATIC, să ne vedem de ale noastre indiferent cum ne numim, azi
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
esențial pentru noi cei de azi este să avem grijă de noi, de CUIBUL NOSTRU UNIVERSAL, DE ACEST CERC INTRA ȘI EXTRACARPATIC, să ne vedem de ale noastre indiferent cum ne numim, azi ne numim români, de la România, înainte eram daci,de la Dacia, mâine cine știe cum ne vom numi, esențialul este că SUNTEM și vom fi până când ,,doamne ferește,,conspirațiile, masonocăriile, ame roșii, sau însăși religiile noastre ne vor spulbera în alt univers. De azed a Referință Bibliografică: DACIA ȘI DACII / Anghel
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
eram daci,de la Dacia, mâine cine știe cum ne vom numi, esențialul este că SUNTEM și vom fi până când ,,doamne ferește,,conspirațiile, masonocăriile, ame roșii, sau însăși religiile noastre ne vor spulbera în alt univers. De azed a Referință Bibliografică: DACIA ȘI DACII / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1630, Anul V, 18 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Azi e ziua în care s-a născut În cultul nostru ortodox, Prorocul Ioan,ce-i cunoscut Că botezat-a pe Hristos. Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce prin păduri și câmp trăiesc
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > A VENIT VARA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului a venit vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa
A VENIT VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352938_a_354267]
-
să pătrundă prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară. Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc
SĂRBĂTOAREA IUBIRII CELEBRATĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354470_a_355799]
-
prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară. Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de
SĂRBĂTOAREA IUBIRII CELEBRATĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354470_a_355799]
-
am pus veghe să-ti străjuiască zorii. Din râul tău bem apa... și pâinea ta ni-i hrană. Aici ne ducem veacul, aici ne trecem anii, La sânul tău cel sfânt, ca o cerească mană, Prin secole-au trecut și dacii și romanii. Te-au întărit dușmanii, străbunii te-au unit. Iar azi, când munții tăi privesc în tihnă marea, Blesteme, parcă, iadul, spre noi a zămislit, Peste unirea ta... domnește dezbinarea. Referință Bibliografică: Peste unirea ta, domnește dezbinarea... / Marin Bunget
PESTE UNIREA TA, DOMNEŞTE DEZBINAREA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354532_a_355861]
-
evaluat sub privirile admirative ale întregii audiențe formația de dansatori bulgari “Roșa”, Sorin Obreja, Violetta Nicolay, Austin și Ema - Dance De Sorolay, si nu în ultimul rând entuziastul nostru solist local de muzică ușoară, Dănuț Buțurca-Florescu. Ne-am întâlnit cu daci adevărați Alex, Mihai Coman și Valentin Șerban, i-am avut printre noi pe Ștefan cel Mare, A.I. Cuza și Constantin Brâncoveanu, am pictat flori de floarea soarelui cu pictorul nostru local, Lucian Brener, am degustat plăcinte românești stropite din belșug
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
un pahar de raze din soare acolo lăutarul Orfeu fără Euridice se-nchide într-o pleoapă enormă de somn visând sânii albi pe care luna dansează și ochii de mură-n care se-neacă sărmanul cu pahare din vinul strămoșilor daci, acolo cuvintele mor și-nviază, le zidim în cripte pe iriși de frunze acolo cerul țese pe sus lanț de cocori, în triunghiuri de ploi transcedentale, peste golurile oarbe dintre piscuri pădurea a căzut iar în orbite, se leapădă codrul
SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353808_a_355137]
-
fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o structură romantică. Bălcescu era obsedat de ideea revoluției și a unirii până la sacrificiu de sine. Moartea eroică îi apare ca un ideal supreme, precum dacilor:”...și eu să-ți spun drept și din fundul inimii, ție, Ghico, ca mai bun prieten al meu, doresc să mor, și de aceea să merg să mă bat.”( Către Ion ghica, 8 iunie 1849,Opere, IV, Corespondență, p.187
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Acasa > Strofe > Comic > NAȘTEREA POPORULUI DACO-GET Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Un dac și cu un parc Plimbându-se prin parc Zăresc pe lac o barcă Cu- o dacă și o parcă. Întâmplarea-i recitată De copii, versificată: “Dacă și cu parcă Se plimba-ntr-o barcă Și barca s-a răsturnat Și
NAŞTEREA POPORULUI DACO-GET de DAN NOREA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353894_a_355223]
-
pe lac o barcă Cu- o dacă și o parcă. Întâmplarea-i recitată De copii, versificată: “Dacă și cu parcă Se plimba-ntr-o barcă Și barca s-a răsturnat Și dacă s-a înecat.” Parcul parca a salvat Dar dacul s-a întristat, Văitându-se de zor: - Am rămas fără popor ! Parcul și cu parca lui Îi grăiesc sărmanului: - Noi avem o surioară Ce trăiește pe la țară. Geta-i zice, dacă-ți place Ia-o și-om trăi în pace
NAŞTEREA POPORULUI DACO-GET de DAN NOREA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353894_a_355223]
-
ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult, Ștefan cel Mare
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult, Ștefan cel Mare a apărat
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
zbor, evident fără legătură cu calul. Considerăm că acel verb de la care provine călător este lat. pop. din Dacia *callare cf. sanscr. kal „a merge“ (E. Burnouf, Dictionnaire sanscrit-français, Paris, 1865, p. 147), pe care românii l-au găsit la băștinașii daci și l-au adaptat comparându-l cu lat. callis „cale, drum“, cu care era înrudit, acesta din urmă, desemnând o potecă prin munți sau păduri (S. Pușcariu, LR, p. 317). Autohtonul *kal cf. sanscr. kal „a merge“ corespunde în întregime
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
nos en anons devenit nos nos en alons (NDE, p. 23). Dar oare allons, allez și aller să provină din ambulare fără a avea legătură cu lat. pop. *callare „a merge“ (din dacic *kal)? Noi credem că acest verb al strămoșilor daci pătruns în latină, a fost vehiculat și în alte părți ale Imperiului Roman, inclusiv în Gallia. Ne bazăm această afirmație, care poate părea fantezistă, pe următoarele argumente. Verbul lat. amo „iubesc“ este socotit că nu are paralele în nici una din
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
la o pronunție aspirată din care a învins elementul aspirat h, care apoi a dispărut în latină. De fapt, nu ne interesează cum s-a pierdut; importantă e concluzia că el nu apare în unele cuvinte latinești. P.S. Presupunerea că dacii vor fi avut un *kal „a merge“ cf. sanscr. kal „idem“ își găsește un nou argument dacă în albaneză există kaljonj ori kallonj „a merge“, comunicat nouă de turiști albanezi fără a fi siguri că l-am scris corect. Un
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
beil „soare“. Finl. kissa pare pis cu p/k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]