3,132 matches
-
5/2000 Localizarea geografică: 47°22’ latitudine nordică, 26°54’ longitudine estică C ăile de acces: localități apropiate: satul Lupăria, comuna Cotnari; accesul la rezervație se face pe DN IașiHârlău, DJ Iași-Cotnari, DC Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cimitir-Tămășeni-Făgădău. A dus vestigiile descoperite la Institutul de Arheologie București, unde au fost determinate de profesorul universitar Ion Nestor, personalitate proeminentă a cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
de perspectivă în viziunea istorică de ansamblu asupra Antichității geto-dacice și daco-romane, printr-o serie de contribuții pluri-domeniale care vor intra episodic în contingență cu problematica populațiilor iranofone sarmatice nord-vest-pontice, inclusiv sub aspectul dinamicii raporturilor politico-militare a acestora cu lumea dacică. Referirile sale la sarmați sunt succinte, dar numeroase, diseminate în diferite lucrări de istorie veche publicate cu începere din anul 19091, cea mai importantă sub raportul conținutului din această zonă de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
a unor relații clientelare cu unii dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică se dovedise falimentară.11 Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Alte pasaje arată că îi sunt cunoscuți și sarmații siraci, cu regele lor Aripharnes 15, dar și aorșii, pe care însă este înclinat să îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup sarmatic ajuns în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 37-39; Dinu Chivu, „Arta conversației”, CNT, 1986, 29; Emil Manu, O explorare modernă a spațiului dacic, VR, 1988, 11; Cosma, Romanul, I, 296-298; George Pruteanu, „Arta nu suportă spiritul de turmă” (interviu cu Ileana Vulpescu), CRC, 1990, 14; Lovinescu, Unde scurte, I, 384-385; Ileana Vulpescu, RRI, IV, partea I, 449-464; Cristea, A scrie, 140-146; Marian Barbu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
în negura veacurilor, că poporul dacoromân, ca și limba sa n-au putut dispărea, cum se susține, în 165 de ani de stăpânire romană numai pe un sfert din teritoriul vechii Dacii, că ne scăldăm într-o mare de cuvinte dacice, că foarte multe din acele cuvinte trecute în dicționare ca fiind de origine necunoscută sunt băștinașe, că nu tot ce este la alte popoare și la noi, am luat neapărat de acolo, ci de cele mai multe ori s-a întâmplat invers
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
teritoriu foarte limitat, doar un sfert din teritoriul Daciei Mari, stat întemeiat de Burebista. Dacă am admite această aberație atunci ne punem întrebarea cine și cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi și câte argumente valabile n-or mai fi
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
rău și ceea ce e bine. După ce te corecta avea un zâmbet fermecător care ștergea orice sentiment de inferioritate cu care intrai oricum în operație cu Domnia Sa. Domnul Dr. Stelian Ivașcu s-a născut pe 30 aprilie 1925, la poalele Munților Dacici, în Orăștie - Hunedoara, dintr-o familie de cărturari, ce au avut ca unic ideal de viață creșterea și educarea tinerelor generații. A studiat în același oraș, la liceul ce poartă numele marelui Aurel Vlaicu; urmează apoi Facultatea de Medicină în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
procedee operatorii care nu puteau fi învățate de la alți profesori. Este regretabil că un om cu experiența, îndemănarea, intuiția chirurgicală și talentul Domniei sale nu a putut ocupa o poziție didactică și universitară corespunzătoare profesionalismului său. Născut la Orăștie, lângă Sarmisegetuza dacică, destinul său a fost cel al unui Discipol Predestinat al lui Zamolxis, preot-medic-erou binefăcător-tămăduitor, care a dat oamenilor sănătate. El trăiește și azi în memoria și recunoștința elevilor săi și a bolnavilor care și-au recăpătat viața și puterea trupului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
forțate și tendențioase ale unor cazuri particulare (Th. Codreanu). Pentru a măsura corect disprețul profund asupra românismului din partea geniului gederist, e suficient să vă prezentăm originala etnogeneză a neamului nostru în viziunea acestuia: "etnia noastră s-a născut din urina dacică peste care s-au îmbulzit alte urine: romană, slavă, turcă etc." (Politice, p. 63). Mai greu de digerat este transformarea acestuia, peste noapte, în naționalist băsescian, probabil pentru a putea accede la funcția (foarte bine remunerată) de director al Institutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Azi, acoperișul îndoit la coamă, peretele magaziei prăbușit în sine, mai sus e lumea! Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest, stația hidroelectrică Rîul Mare, i s-a desfăcut ei loc neted, șarpele tren îl preling din stindard dacic, paznicii îl cunosc în supravegherea pe culmi, vale de gînduri vechi Baru Mare, porumbiști pe curbe de nivel, "Refractara" firma verticală, fabrica ruine, blocuri abandonate pe jumătate, lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe venim aici, Moldova artă de tineri, anul nou dacic de acum-oricum-oricînd înainte de solstițiul de iarnă, Roșiești căciulă pe fîntînă, Banca primeniri peste nivelul dotărilor, le arăt întîi locul, cercul marcat alb, cu punct în mijloc, acolo stai la semnalizat, urmezi linii de ghidaj pînă la clădire, militărie, lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana ori știau de vechimea în apa dacică zara? Lorena Lotharingia, varii filoane indo-europene din panta noastră septentrională, domn' Ostroveanu, cuib pe vîrful stejarului, extraordinară femeie! s-o chinuit șase ani, nepotî-so șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sine românești ieșită, doctrinar, de sub zodia ortodoxiei, dar îmbrăcându-i, în continuare, caftanul ritualic (Blaga, 1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul 106
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul 106. Principiul stabilit de Șincai, al interacțiunii romanității cu teritoriul dacic în datarea cronogeniei, este păstrat, Papiu- Ilarian operând doar un discret reglaj cronologic, fixând momentul zero al istoriei românilor odată cu deznodământul celui de-al doilea război romano-dacic, sfârșit cu cucerirea Daciei de către Traian. Prin această manevră, principiul lui Șincai este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei românilor odată cu deznodământul celui de-al doilea război romano-dacic, sfârșit cu cucerirea Daciei de către Traian. Prin această manevră, principiul lui Șincai este rafinat și adus la puritate, întrucât istoria românilor debutează exact la momentul sintezei dintre romanitate și teritoriul dacic (dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este rafinat și adus la puritate, întrucât istoria românilor debutează exact la momentul sintezei dintre romanitate și teritoriul dacic (dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la puritate, întrucât istoria românilor debutează exact la momentul sintezei dintre romanitate și teritoriul dacic (dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853, 3
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853, 3 vol.), A.T. Laurian, legatarul și promotorul spiritului istoriografic al Școlii Ardelene, stabilește ceea ce poate fi numită logica latinistă a periodizării trecutului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]