1,810 matches
-
reprezintă un modus vivendi, un fel de a fi al școlii, reflectând temperamentul organizațional al acesteia. Ceea ce face diferența între temperamentul școlii și temperamentul uman este tocmai posibilitatea de modelare, de reconstrucție a celui dintâi. Cultura organizațională nu este un dat, ci o dimensiune aflată într-o permanentă dinamică. Ea reflectă și se reflectă în performanțele organizației, în capacitatea acesteia de raportare la cultura socială. V. 3. Climatul organizației școlare Abordarea problematicii climatului organizațional din perspectiva dezvoltării organizaționale reprezintă o necesitate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul clasei de elevi. Și în cazul adulților, un climat organizațional pozitiv predispune la un nivel crescut de performare a activității, deși nu pot fi oferite garanții absolute în acest sens. Asemănător culturii organizaționale, climatul organizației școlare nu este un dat, ci se construiește în timp, prin decantarea variabilelor pe care le implică. De asemenea, susține E. Păun (1999, p. 117), el poate fi produsul a cel puțin trei categorii de factori: 1. Structurali, reglementați de legislația școlară: a) Mărimea școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vorba de migrarea romanului din starea de acceptare a convenției în starea de "inovație", adică de contestarea convenției cu orice preț, în trans-roman. Autorii Desperado sunt câteva valuri, câteva generații deja se nasc cu conștiința că dărâmarea convenției este un dat. Ei nu demolează, nu sfidează. Pentru ei schimbarea convenției e o necesitate firească, la fel ca spălatul pe dinți. Autorul Desperado nu dorește să facă tabula rasa. Din contră, el recuperează. Ce anume recuperează autorul trans-romanului? Cum se deosebește un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din poezia Desperado. Cu pumnii strânși, desenezi imagini idilice. Cum îmbini intensitatea experienței de viață cu blândețea tonului poetic? Ești o fire domoală sau vrei să-ți eliberezi lectorul de vijeliile poetului, pentru ca el să se bucure de călătorie? GS. Dat fiind ceea ce tocmai ai numit, înțelegi de ce vreau să pun stavilă minții. Mi se pare că mintea e un motor prea stângaci pentru a explora ariile de interes pentru mine. Dar la fel e și eul, care mă poate alimenta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putea face, însă, doar prin intrarea în legătură cu esența supremă, cu divinitatea, ea fiind singura realitate internă și totodată cerească adevărată. În filosofia lui Descartes, obiectul introspecției devine atât de comuna gândire personală. În consecință, pentru că ceea ce el observa era un dat natural și empiric, acest om își revendica libertatea de a se îndoi de adevărul a ceea ce observă și de ceea ce se spune ca adevărat despre orice în general. Este o judecată permisivă, de a pune la îndoială adevărurile din lucruri
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
El a descoperit că formele lucrurilor din câmpul vizual au un alt însemn decât cele materiale din fondul vizual. Forma se desprinde din fond, ca fiind creionată de un întreg și sesizată ca atare, pe când fondul se păstrează ca un dat continuu pe lângă formă. Acest fapt a fost demonstrat de Rubin experimental în experimente cu imagini duble. În anul în care Rubin și-a început cercetările, un alt cercetător, Max Wertheimer (1880-1944) a început studiul percepției vizuale a mișcării. Experimentul său
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ireductibilității "imaginii totale" la părțile acesteia. Aceste experiențe au avut meritul să fundamenteze noul curent psihologic gestaltist. Și într-adevăr, cercetările lui Wertheimer au pus bazele programului gestaltist de cercetare. Mai precis, a fost abordată problema per-cepției mișcării ca un dat imediat, care nu poate fi descompus în părți și care nu poate fi dedus din elementele părților. S-au creat contururile unei concepții gestaltiste "pur sânge". Mai trebuia potrivită cu condiția fiziologică de funcționare a scoarței cerebrale, care a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
inteligență ș.a. S-a făcut acest lucru într-un efort de detronare a încercărilor anterioare introspective, de ferire din fața interpretărilor mitologice. Comportamentul, ca obiectiv de cunoaștere psihologică, a păstrat întregul interes pentru problemele reflectării senzoriale comportamentul a fost identificat în datul senzorial nemijlocit, cu pretenția ca aceasta să fie făcută cu mijloace obiective. O concepție care avea să deschidă perspectiva spre problema direcționalității comportamentului animal și uman. Curentul s-a clădit într-o pronunțată notă temerară, ca "din mers", prin contribuțiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiecăruia; ne-a fost impus să cunoaștem ce nu ne închipuisem niciodată. La început, nu știam nimic despre ideologia urii instituționalizate, despre epoca bănuielilor, a suspiciunii și a violenței, care se instala. Ceea ce ne-a căzut pe cap a fost datul tuturor celor care au trăit dezarmați această epocă de răsturnări și de teroare, în Europa de Est. Mai târziu, aveam să înțeleg că țările noastre erau pedepsite, căci soarta lor - cea de a fi lăsate în sfera de influență a lui Stalin
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
persuadarea publicului cititor, câștigarea adeziunii acestuia față de opiniile, afirmațiile și judecățile gazetarului. Prin urmare, putem spune că producerea/ receptarea mesajelor jurnalistice eminesciene angajează trei instanțe coparticipante: jurnalistul, cititorul și corpusul publicistic și că semnificațiile limbajului politic eminescian nu constituie un dat, ci sunt rezultatul condițiilor pe care le impune "arhiva enunțării sale"426. Astfel, în fenomenul de co-producere a semnificației intervin: intențiile jurnalistului, strategiile convenționalizate, care fac posibilă recunoașterea intenției gazetarului de către cititor, contextul social specific, identitatea participanților, relațiile de status
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
privite ca un act de impietate 516. Conștienți că "Eminescu nu are nevoie de apărarea nimănui și criticile la adresa sa, ca și laudele, nu sporesc și nu scad valoarea scrisului său"517 și că sensurile publicisticii eminesciene nu sunt un dat, ci reprezintă rezultatul unei activități de cunoaștere, purtând amprenta situării jurnalistului în raport cu lumea și cu realitățile timpului, am optat pentru o abordare semiotică a limbajului politic eminescian, menită să surprindă dinamica producerii sensurilor în publicistica poetului. Descrierea semiotică a limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
el, persoana fiecărui om concret poate fi definită ca o unitate universală. Prezentă ca program înlăuntrul omului, ea își așteaptă, își cere realizarea. Dată dintru început ca unitate de actualizat, de umplut cu un conținut universal, persoana nu e un dat gata făcut : ea e problema, idealul omului, e procesul întregii vieți. La capătul acestei dinamici se află nu ca un obiectiv, ci ca un subiectiv maximal persoana totală și libertatea totală a persoanei. Persoană totală și în același timp concretă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și le afirmă, și le afișează, și le revendică, pe cînd conținutul acestor drepturi, actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin, nu sînt urmărite în eficacitatea lor raportată la întregul social. Prestigiul unității rămîne totuși un dat atît de natural, încît nu poate să dispară nici măcar sub presiunea culturii noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de elaborare a sensurilor. Prestigiul unității rămîne un dat atît de natural, încît individul de oriunde și oricînd nu se poate împiedica să nu se comporte ca un centru : să observe și să judece realul ca și cum ar fi în centrul lui, să îl ordoneze, să îl unifice, să lucreze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici, principiul moderației constă în faptul că posesia puterii nu trebuie niciodată să constituie un argument în vederea exercitării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rapid. Labiș pornește mereu cu ideea de a slăvi în poemele sale copilăria însă intervine mereu ceva și se opune acestei tentative. Se manifestă în aceasta o stare a poeziei sale, o neliniște care apare în orice situație ca un dat stabil. În ceea ce privește maturitatea, și ea are un hotar incomplet consolidat, copilăria continuă să se intersecteze cu vârsta adultă. Separarea lor completă e imposibil de realizat. Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
tulburările fono-articulatorii consecutive despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine dispun de o varietate complexă în funcție de vârstă, de momentul intervenției chirurgicale, de particularitățile psiho-individuale, precum și de mediul care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii (192; p.84-113; 193; p.547-693; 195; p.32-45). Considerate un dat intrinsec al defectului anatomic, cu posibilități extrem de limitate, literatura de specialitate nu le-a acordat un interes deosebit prin studii profunde. De aici, criteriile de diagnosticare sunt unilaterale, bazate fie numai pe date biologice cu preferință spre specificul disciplinei - chirurgie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de simple"88. Acest tip de instrument aduce cunoștințe care îndeplinesc două dintre regulile fundamentale dezvoltate de Descartes: cunoștințele sunt simple, clare și precise. În acest context putem vorbi despre o formă de apriorism cartezian. Cunoștințele acestea simple sunt un dat și prin autoanaliză putem ajunge la ele. Ele nu sunt construite pe baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și în realitate la fel. Pornind de aici, primul studiu ce va fi realizat se referă la adevărul celor inteligibile, al ideilor 175. Problema existenței lucrurilor inteligibile nu este ușor de rezolvat. Gradul de certitudine al ideilor nu este un dat, iar diferența de ambiguitate complică și mai mult demersul. De aceea se realizează analiza pornind de la nivelul cel mai abstract. În primul rând cercetarea este realizată la nivelul categoriilor ele fiind ideile ce stau la baza tuturor celorlalte cunoștințe legate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
variate și ele depind de condiționările istorice și sociale, dar și de nevoile spirituale ale omului. Opțiunea trebuie să aibă în vedere factorul intrinsec ființial, disponibilitatea ontologică de a realiza ceva durabil, însă ea trebuie să țină cont și de datul socio-politic existent într-un anumit context istoric. Limitele libertății umane nu pot ieși din dimensiunea istorică a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în raport cu cel noninstituțional, cu atât mai mult controlul structural asupra actorilor este mai relevant. Ei constată că toate problemele sunt comune, că toate soluțiile la aceste probleme sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme socio-cognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se vor familiariza cu sistemul de control în care s-au format
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera?iei londoneze apare o dat? cu aplicarea lui New Town Act (1946), valabil de altfel pentru toat? ?ara. Statul are, de acum �ncolo, controlul asupra amenaj?rîi teritoriului. �ntr-adev?r, pentru orice proiect de oră? nou, un organism de stat, Corporation, �?i ia r?spunderea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]