1,965 matches
-
293 Infelice / scenă del mondo (La Vită solitaria); Me spesso rivedrai solingo e muto / errar pe' boschi e per le verdi rive (La Vită solitaria); camminano angeli muți / con me (Alla notte). 294 Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle (D'alberi sofferte forme). 295 E come îl vento / odo stormir tra queste piante
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Convalescenza). 359 E îl vento, îl fresco vento non versa / telai di suoni e chiarità improvvise, / e quando tace anche îl cielo è solo (Vită nascosta). 360 L'ombre / și piegano alle siepi. // Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, (D'alberi sofferte forme). 361 E non ci sazia / volto mutevole d'aria e di colli (Mobile d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
riaffiora a mezza luce / la volpe d'oro / uccisa ad una sorgiva. (L'Eucalyptus); Dormono selve / di verde serene, di vento, / pianure dove lo zolfo / era l'estate dei miti / immobile (Dormono selve); Inutile giorno / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle. // Îl cuore mi scopri sotterraneo, / che ha roșe e lune a dondolo / e ali
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
partituri grotești, pentru a-și scoate soțiile din blazare și a-și recupera, ultimativ, identitățile descom puse. Naratorul din "The Fourth Alarm"/"A patra alarmă" (1971) și soția sa, Bertha, iau parte la experimente teatrale, cu iz valpurgic, în speranța (deșartă) că fiorul orgiastic îi va elibera de depresie. În sfîrșit, castitatea Clarissei nevastă tipică de suburbie -, din "The Chaste Clarissa"/"Clarissa cea castă" (1955), e învinsă numai de gradul disperat atins de alienarea ei. Axioma extremelor care se suprapun pare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii în uman insistă asupra necesității de a revaloriza evenimentul, de a redescoperi neprevăzutul și hazardul. Ei anunță sus și tare că științele umane au început o cură de "defatalizare". CRITICA DETERMINISMULUI ȘI PROMISIUNILE DEȘARTE François Furet așează, în deschiderea cărții sale consacrate prăbușirii regimului sovietic, o substanțială profesiune de credință antideterministă: Nimic n-a fost necesar și istoria secolului nostru, ca și a celor precedente, ar fi putut să se petreacă altfel: e suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oamenilor de a crea lumi este limitată? 196 III. NEBUNIE POETICĂ 198 Sunt nebuni, sunt liberi? 199 Imaginea drumului 200 Munca istoricului împotriva libertății umane 201 O capacitate unică de a prezice trecutul și prezentul 205 Critica determinismului și promisiunile deșarte 207 Căutători ai realității, apostoli ai adevărului 210 Întemnițarea trecutului, prezentului, viitorului: o dorință "științifică" 214 Marjă de libertate și libertate 216 A elibera ființa umană de științele umane 217 De la cunoașterea realității la cunoașterea posibilului 218 Cunoaștere a posibilului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
percepție și poziționare în plan istoriografic, iar protagoniștii ei, acei "oameni ai începutului de drum", prin conduita și faptele lor, îndeamnă la răbdare și prudență pe cei grăbiți a le surprinde și a le cuprinde întreg ansamblul manifestărilor, în speranța deșartă a epuizării resurselor informative și interpretative. Prin lucrarea de față, punem la dispoziția celor interesați rodul unor preocupări științifice mai vechi, reluate și actualizate cu sporită atenție și înțelegere a faptelor, proceselor sau fenomenelor circumscrise, pe de o parte, unei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deosebirea că aceștia din urmă constituie Încă o sursă de hrană, Își spun astăzi tot mai răspicat cuvântul și Își reclamă un drept patrimonial asupra pământului pe care albul cuceritor nu e dispus, deocamdată, să i-l recunoască decât asupra deșertului australian. A evoluat societatea? Cu siguranță, da. A recunoaște valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani În urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
ciudați mai erau oamenii aceia!... Unii aveau unghii la degete ca mâțele, alții copite de țap, alții nările și bărbia tăiete în două ca la zăvozi, și toți aveau cozi și ochii scurși, de li se vedeau creierii prin orbitele deșarte". Suita de metamorfoze diabolice ale fantomelor continuă cu apariția unei femei în alb, cu părul lung și despletit, care îl invită pe eroul stors de voință să-și continue drumul către curtea lui Neagu alături de ea, în condițiile fixate de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile cu moartea este în spiritul sensibilității decadente. Capul apare redus la dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana de lauri care-l încununează. Avem aici și o aluzie la derizoriul gloriei obținute postmortem, a derizoriului existenței și efemerității fiecărui act, fie el și cel al presupus nemuritoarei arte? Putem scruta acest tablou și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toată ieftinirea pâinii, opinăm că guvernul le tăiase sporul de 1.000 de lei, considerând că se puteau descurca și fără acești bani. Ca să vadă șefii că nu primea dolofanul salariu stând degeaba, Bighiu a alunecat iarăși pe panta laudelor deșarte. Iată mostrele: „...în județ, delegații Tineretului Plugăresc au dus o muncă de lămurire a populației și de demascare a celor care caută să dosească alimentele atât de necesare. Activitatea lor a fost coordonată de maturi din partea cărora au primit un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Securitate comunistă, unde fuseseră încadrate toate scursurile societății românești. Tot în această „notă informativă”, șeful de post semnala prezența în sat a „agitatorilor” bolșevici de la Vaslui care, ca de obicei, umblau printre oameni cu traista burdușită de minciuni și promisiuni deșarte. Iată pasajul cu pricina: „...și-au făcut apariția prin comună agenții comuniști Botez I. și Bălăuță dela sediul din Vaslui. Membrii PNȚ Maniu din Valea Rea și Ferești se întreabă dacă nu cumva vor fi alegeri anul acesta”. Informația era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
religie doar pentru faptul că nu sînt europene. Cînd vine vorba despre Europa, este așadar dificil să nu oscilezi între o prea mare îngăduință și masochism. Cu toate acestea, căutarea unei poziții intermediare care să fie neutră s-ar dovedi deșartă, căci aceasta ar avea inconvenientul de a estompa trăsăturile distinctive cele mai remarcabile, în ce au ele mai bun sau mai rău, ale istoriei și culturii europene. Tot ceea ce simplifică Europa prin idealizare, abstractizare sau reducție o mutilează. Europa este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
alți locuitori ai comunei”. Pentru fiecare contract încheiat, Primaria elibera antreprenorului un mandat fiscal, în care era precizată suma ce i se cuvenea. Banii se ridicau de la casieria comunală. Nu de puține ori, mandatele erau declarate „pierdute”, în speranța, deloc deșartă, că administrația comunală va elibera altele. Datorită faptului că aduceau servicii comunei, în general, antreprenorii erau scutiți de la plata taxelor percepute la intrarea în oraș. Un astfel de exemplu ne este oferit de antreprenorii Bercu Manase și I. Șuler, care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
semenilor ce nu împărtășeau ideile marxist-leniniste. Anul 1947 a fost un an cumplit pentru majoritatea județelor Moldovei și, prin răsfrângere, asupra întregii țări ce a fost pusă în fața unui groaznic flagel: foametea. Cu toate acestea, prin minciună, viclenie și promisiuni deșarte, fără acoperire, comuniștii își urmau neabătut sinistrul drum spre acapararea totală a puterii. Un singur om și o singură instituție le mai stăteau în cale: regele Mihai I și Monarhia așa că s-a pus problema debarasării definitive de cel căruia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ale acestui mesaj bisericesc care, e drept, rămâne încă destul de dificil de perceput de către cei ignoranți. Aceiași intelectuali abordează un discurs gnostic pornit din dorința lor de a-L găsi și apropia pe Dumnezeu doar rațional, ca reflex al slavei deșarte în care unii dintre ei au căzut. Ca să se facă "tuturor, toate", cum cere Sfântul Apostol Pavel, jurnalistul ortodox trebuie să abordeze factorul religios după principiul jurnalismului laic. Produsul său trebuie să aibă un mesaj coerent, corect, concis, să fie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
televiziune "de profil" adoptă tonul și limbajul discursului omagial. O sumedenie de parohi și teologi vorbesc despre "Biserica noastră" cum vorbeau activiștii de pe vremuri despre partid sau cum vorbesc gaițele patriotice despre țărișoară: exaltat, encomiastic, lacrimogen. Triste probe de slavă deșartă. Ca și cum rostul Bisericii pe lume ar fi să-și facă chip cioplit, să se înalțe pe sine, iar rostul slujitorilor ei să-și înflorească portretul. Știu cât de antipatic devin, pentru unii, spunând astfel de lucruri. Dar, în fond, sunt
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și cum trebuie să crească părinții pe copii, 2001, p. 70). Facem apoi referire la elocința Sfântului Vasile cel Mare, care se adresează sensibilității umane, atât în linie morală, cât și pe linia credinței. Ceea ce vizează el este latura socio-comportamentală
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
semnul unui instinct nerafinat, cât al unei coruperi prin păcat. Față în față cu Lică, de pe o poziție care se vrea cel puțin de egalitate dacă nu de adversitate dominatoare, Ana se impune de la început. Să nu umblăm cu vorbe deșarte. Acu rămâi... e răspunsul femeii la întrebarea retorică a sămădăului, teatrală de altfel, − Nu spuneam că trebuie să plec? Ea are inițiativa coabitării. Cu obrajii aprinși, cu ochii plini de văpaie sălbatică, cu buzele desfăcute ca și caisa răscoaptă, cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în limbajul inteligibilului nu ascunde faptul că rezultatele unei astfel de investigații riscă să apară incerte, parțiale și incomplete. Realitatea mitică, prin unele din aspectele sale, va scăpa întotdeauna celei mai subtile și mai riguroase analize. E o speranță bineînțeles deșartă de a pretinde că ai depășit definitiv opoziția dintre rațional și imaginar. Sîntem plasați într-un domeniu unde cunoașterea adevărată nu poate fi decît de ordin existențial: numai cei care trăiesc mitul în deplină credință, cu tot sufletul și cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
copiilor orgoliul și moralitatea; p. 81, r. 2 4: „Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om...” mustrarea fiilor pentru superficialitate și mândrie deșartă, incompatibile prin definiție cu statutul moral al omului și în special al suveranului; r. 35 36: „Cel de-sus varsă darul său și peste cei neputincioși”binecuvântarea divină nu ține cont de aparențe sau de legile lumești; p. 82, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
clădind pentru sine, inconștient sau nu, „un castel de nisip”, o nisipire în mrejele unei iubiri iluzorii. Se agață, cu disperare, de un singur gest, de o simplă curtoazie din partea unui bărbat, și-n mintea ei încolțesc și înfloresc vise deșarte: „Ar fi vrut să poate sparge clepsidra universului..., să prelungească acea clipăși Vă o transforme în eternitate”. Magda se aruncă-n brațele hazardului și se pierde pe sine. Se dezechilibrează, uită de orgoliul, demnitatea și mândria ei. Se lasă purtată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de Kafka. Nu. Magda devine prizonieră și victimă a propriilor sale iluzii maladive, iluzii hrănite de vârtejul acelor unui nemilos oroloJiu carei „Păsoară destrămarea”, în apele tulburi ale iraționalului în care se complace, în apele tulburi și murdare de vise deșarte. Magda se lasă învăluită, prin încătușare, ca-ntr-un absurd joc pendulatoriu de destin. Aceasta pare a fi esența acestui naratologic. Dacă eroul lui gasunari Kawabata, din Vuietul muntelui, se va descătușa din mrejele unui sfârșit sumbru, găsindu-și alinarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pentru o bere, în care se discută cu prietenii vrute și nevrut e. Ca unul care știu despre ce este vorba, mărturi ses c că de mult timp nu mă mai atrag astfel de discuții. Sunt în general discuții la fel de deșarte, care nu au nimic at rac tiv. Unii ,,filozofi“ i-au și etichetat pe cei care preferă să-și lase gândurile să zboare într-o clipă de liniște, poate chiar de meditație: ,,iată un însingurat, un ratat care nu și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
îl dezbrăcase de veșmintele prețioase, cu care urma să fie îngropat, lăsându-l aproape gol în biserică; trupul se găsea deja în stare de putrefacție. Apoi am intrat în biserică și am realizat în deplină credință cât de scurtă și deșartă este slava trecătoare a acestei lumi. În ziua următoare, cardinalii l-au ales pe Honoriu [al III-lea] (18 iulie 1216), un bătrân bun, pios, foarte simplu și blând, care împărțise săracilor aproape toată averea sa. În prima duminică după
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]