1,978 matches
-
celor care le acordă și le garantează. Drepturile sociale sunt acordate în urma unui troc, beneficiarii acelor drepturi recompensând politicienii prin propriul vot. E un simplu cerc vicios ce, pe de o parte, trasează clivaje profunde și absolut inutile în societate, deformând, în același timp, mecanismele democratice la nivelul societății, iar pe de altă parte rupe relațiile de încredere ce ar trebui să existe între alegători și aleși, transformându-le în simple elemente ale unui comerț cu iluzii. Din această cauză, continuarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
critică. Gradul de anxietate, cuplat cu o înclinație cognitivă fundamentală de a interpreta situațiile în mod negativ, poate reduce atenția și evaluarea reală a situației. Cînd fobia socială este complicată de o tulburare de personalitate evitantă, apar în plus idei deformate despre respingere (de exemplu, dacă cineva nu este de acord cu individul, acest fapt este egal cu respingerea ca persoană). Persoana cu fobie socială se teme, de asemenea, de o evaluare negativă și din partea terapeutului. Într-o situație de grup
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să nu ne lase indiferenți în contemplarea promisiunilor evanghelice. Aceasta este nenorocirea noastră. În creștinism totul merge bine, mai puțin viața atâtor oameni care se numesc creștini, dar trăiesc din neîncetate compromisuri, de idei și de fapte, cu lumea satanică, deformând, în ochii celor care nu-i cunosc, adevăratul chip al lui Cristos. În acest ceas înfricoșător, dar și plin de atâtea speranțe, se cere o analiză profundă a ideologiilor noastre uneori incorecte, a vieții noastre interioare și exterioare pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în sezonul hibernal. Tumefiate asemenea unor butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari, negre, puțin încovoiate la vârf, ca o platoșă puternică pentru protecția organelor locomotorii, cât și pentru o mai bună aderență și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
valoare în lumea contemporană. Important e să-ți vezi de meseria de scriitor, cu onestitate și dăruire. Vocația nu ți-o alegi, oricât te-ai iluziona de contrariu. Ea te alege pe tine, fiindcă este un har. Acum însă societatea deformează vocațiile, încât vezi tot mai mulți seminariști fără har preoțesc, politicieni care cred că pălăvrăgeala le este de ajuns ca să fericească țara și tot astfel de anomalii distrugătoare de Ființă. A.B.Sunteți un om împlinit? Nu știu, dar am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și despre incidentele petrecute la cort... Când vorbesc de imprudență, nu mă refer la faptul că trebuie să mai muncesc puțin în fața computerului, ci la dificultatea de a exprima cât mai bine ceea ce se întâmplă sub acoperișul lumii, să nu deformez realitatea, dar nici să nu omit ceva esențial. Imprudența mai apare atunci când te apuci să promiți ceva, iar aproapele tău așteaptă... Voi începe cu două puncte: acțiunea din Parcul Monument continuă. Cu succes. Suntem obligați să avem prezentări de calitate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dezvălui propriile îndoieli, propriile slăbiciuni. Eram diagnosticat cu ciroză hepatică, în stadiu final. Atât de... final, încât medicii din Brăila îi spuseseră soției mele că mai aveam de trăit cel mult o lună, maximum două. Aveam ascită, corpul îmi era deformat de boală și mai tot timpul căutam odihna patului, deoarece oboseam foarte repede. Crizele tot mai dese se manifestau prin alternarea perioadelor de frisoane puternice, cu cele de febră cemi urcau temperatura corpului dincolo de 40șC. Mai erau și alte manifestări
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
față de o operă de incontestabilă înălțime, dar, cum spune Virgil Ierunca, "un mare scriitor nu trebuie fetișizat, devenind prilej de mitologie și hagiografie". Va fi întotdeauna de preferat adevărul decît eludarea cu bună știință, sau din dorința de a nu "deforma" imaginea, a complexului, a plămadei, nu totdeauna demnă, din care sînt alcătuiți, prea adesea, marii creatori. (Convorbiri literare, nr. 6, iunie 7, iulie, 1999) VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI Pentru români, pentru toți cei din țară supuși abuzurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
decît poliția politică -, dispărută oficial o dată cu regimul comunist. Cum afirmă unul din rezistenții din munți, Ion Gavrilă Ogoranu, delațiunea constituie temelia oricărui regim totalitar. Practicarea denunțului la asemenea proporții nu asigură doar materialul informativ pentru poliția politică, ci, mai grav, deformează societatea. Cum și precizează Monica Lovinescu: Cînd delațiunea intră în moravuri, cînd nu se mai izbește de pragurile conștiinței, teroarea pură poate cădea în cotidian, victima e gata condiționată". Doina Jela nu uită a consemna și reproșa implicarea scriitorilor, ditirambii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai semnificativ) ca ceea ce se petrece În fapt. Realitatea și imaginarul se Împletesc Într-un noian de vieți, de fapte și de gânduri. Și toate acestea se Înmulțesc din nou, În tot felul de variante, mai mult sau mai puțin deformate În raport cu realitatea, În funcție de perspectiva observatorului. Cum vom face sinteza? Ce merită și ce nu merită reținut? La aceste Întrebări nu există răspunsuri simple. Închipuindu-ne că o țară este una, facem abstracție de diversitatea elementelor care o compun ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nesemnificativă, după ce sesizai afinitățile psihosomatice. Era chiar straniu să descoperi la cealaltă extremitate a continentului o lume care ne semăna atât de mult. Deși destinele ne-au fost diferite. Realizai aceste afinități comportamentale, mai puternice decât circumstanțele care ne-au deformat, și distanțele deveneau brusc o ficțiune, istoria - o glumă sinistră. Extremele se aseamănă și se atrag. O demonstrează și exodul mai puțin turistic al basarabenilor spre Portugalia, o „nebunie” asumată în speranța unui câștig pentru familiile lor abandonate. Însă orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
În fața acelor pânze minunate, deodată îți dai seama că ele posedă mai multă autenticitate decât ceea ce numim noi „viață imediată” - o noțiune ea însăși relativă, pentru că o percepem în mod diferit. Noi trecem realitatea printr-o grilă personală care o deformează. Or, tabloul unui artist are ceva definitiv în el, de aceea valoarea lui este imperisabilă, dar și cumva mortuară. Totuși, încercarea de a-i concura pe marii maeștri, în mod sigur, nu le face bine. Am remarcat, de pildă, lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au fost cumva recepționate din punct de vedere al valorii literare. Nu știu... Sunt tentat să cred că dacă n-ar fi fost situația aceea politică, publicul german nu l-ar fi cunoscut deloc. Acest fapt, ca și multele altele, deformează într-un fel receptarea unei literaturi, dar trebuie să spun că în Occident, mai ales în Germania, o astfel de receptare este foarte răspândită. Adică, de foarte multe ori, cărți și autori sunt citiți și mediatizați numai dacă se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
alții precum Nina Casian, Geo Dumitrescu sau Jebeleanu „doar” în forme literare, publicând, în era Ceaușescu, volume de reală valoare. Încă o dată vreau să observ că datele și numele oferite mai sus de mine sunt aproximative, incomplete și unele poate deformate de timp; mărturia mea e de tipul impresionist, un semn al dezbaterii și analizei trecutului literar văzut „din unghiul meu”, purtând doar „adevărul meu și al gustului sau prejudecăților mele literare!”. Voi fi cu atât mai mulțumit dacă alți colegi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca niște dependenți de cuvânt/ vicioși/ bolnavi, ca niște nemântuiți limbuți, ca niște extrovertiți, care, pentru a funcționa, pentru a se salva, au nevoie să trăiască pe o scenă, au nevoie să spună tot, să spună măsluind cel mai adesea, deformând adevărul, potrivind relatarea astfel încât ei să iasă bine. Într-adevăr, am putea fi priviți așa. Dar eu propun o altă privire, o altă viziune. Această mașinărie metafizică neînțeles de complicată care este omul, în trecerea lui prin viață, lasă niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
curățat acul Înfundat cu sînge-nchegat. Unul dintre primii mei clienți era un tip din Village pe nume Nick. Nick picta - asta atunci cînd se-ntîmpla să facă ceva. PÎnzele lui erau foarte mici și arătau ca și cum ar fi fost concentrate, comprimate, deformate de o presiune teribilă. „Produsul unei minți degenerate” s-a pronunțat solemn un agent de la Narcotice după ce a văzut unul dintre tablourile lui Nick. Nick era mereu pe jumătate bolnav: ochii lui mari, căprui și plîngăreți lăcrimau ușor și nasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
comandant, scaunul imperial și demnitatea tuturor angajamentelor. Al treilea mod a fost de a supune imediat alte state mai curând decât de a le face parteneri. Acesta a fost modul folosit de Atena și Spartă în antichitate (deși Machiavelli a deformat ambele exemple 54) și de statele Florența și Veneția în epoca lui. Machiavelli a respins ultima metodă subjugarea imediată cu argumentul că guvernarea orașelor prin violență, în special a orașelor care au fost obișnuite cu libertatea, a fost o afacere
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de pedagogie, școala poate schimba eventual viața materială a unui popor spre mai bine, ea îl poate civiliza chiar, dar o astfel de civilizație este improductivă; ea nu atinge și nu dezvoltă însuși fondul sufletesc al poporului; dimpotrivă, ea îl deformează și îl înstrăinează de sine însuși" (67, p. 308). Toate popoarele mari, aprecia Ghibu, își au pedagogia lor; poporul român însă avusese parte numai de o pedagogie eclectică, împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
redobândescă demnitatea ce li se cuvine. Dacă eroii săi cred foarte puțin sau nu cred deloc în Dumnezeu, nu știu să iubească, nu pot să-și ajute semenii, aceasta nu înseamnă că structura omului este rea, ci doar a fost deformată de vremuri. Important este, însă, faptul că ei luptă, acționează. Cititorul de azi nu poate trece fără emoție pe lângă scriitorul care a descris dureri ce erau ale fiecăruia și speranțe ce erau ale tuturor, vorbind cu simplitate și răspundere despre
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
forma acesteia prin curgere ca un lichid (ia forma vasului). Făcut ca o bilă și trântit de masă, sare în sus ca o minge, este un corp elastic precum cauciucul. Apucat din două părți și tras încet, încet, curge, se deformează plastic (deformație permanentă), dar dacă e smuls brusc, se rupe și lasă în ruptură o structură ce pare cristalină. Așadar, acelaș corp, se manifestă ca lichid, solid, elastic, plastic sau rigid, în funcție de viteza de deformare, deci în funcție de timpul în care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
secol, o bătrânică puțintică și delicată, ciripind amabil și surâzătoare În franțuzeasca ei aleasă, tremurând de frig sub zdrențele ei căpătate, cu mâinile strâns Împreunate pe sub mâneci și călcând dureros și anevoie În pantofii totdea una scâlciați din piciorușele ei deformate de vechi reumatisme. Mă tot țineam mereu - dar ce m-o fi Împiedicat, decât poate o neînțeleasă timiditate? - s-o opresc o dată din treapădul ei mă runt și zgribulit de cățelușă rătăcită și speriată În Bucureștiul ăsta zgomotos și anonim
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
august 1982. VOICU Mihail Data și locul nașterii: 31 mai 1943, Pașcani, județul Iași. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea Electroenergetică, promoția 1966. Doctorat: Universitatea Tehnică din Iași, 1974. Subiectul tezei: “Asupra compensării optimale a regimului deformat din rețelele electrice industriale prin folosirea unor filtre Wiener autoadaptive”. Poziție universitară: din anul 1967 la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică. Din anul 1969 în catedra de Utilizări electrice și automatizări. Din anul 1990 la facultatea
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
de memorie li se exersase nu numai în scânteierile verbale, ci și în felul cum priveau de sus la tot ce-i înconjura. Aroganța, obligatoriu prezentă în poante, devenise obișnuință nesocotită. Băncoșii ăștia sufereau de o boală profesională care îi deformase și îi făcea să rateze ținta fără să observe. În felul acesta, bancurilor politice subversive, îndreptate împotriva unei Puteri criminale, li se alăturau cele rasiste. La oricare dintre povestitorii de bancuri din fabrică ai fi putut face o statistică, la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
într-un loc intact, la o mie de kilometri depărtare de suferință și mizerie, tiranul detestat reușește literalmente să-ți îndese în măruntaie aurul său? În asemenea momente când prezentul și trecutul se întretaie, lipsindu-se reciproc de înțeles și deformându-se în proporții neașteptate, ești și complet nebun, și perfect normal. Stându-ți așezat în propria coastă, cu un aer bizar, lăsându-te atacat și apărându-te deopotrivă, vârându-ți și scoțându-ți din cap cele mai mari prostii. Îți
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de cauciuc. Atunci când le-am spus au revoir la ieșirea din autobuzul închiriat ce ne-a readus la Geneva, au spus toți în cor, au revoir, cu un accent puternic, "r"-ul meu de european din Est fiind amplificat și deformat în mod exagerat. Nu știu de ce m-a deranjat atât de mult această răutate tipic copilărească, inofensivă dar vizibilă și tranșantă ca o lamă de cuțit. Iarăși despre umilință, dar ambalată în forme mult mai sofisticate. Am mai avut ocazia
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]