3,536 matches
-
eminesciene, Maria-Ana Tupan insistă asupra gândirii net kantiene a poetului, la polul opus gândirii absolutiste, învecinate narcisismului hegelian. Traducându-l și comentându-l pe Kant, poetul se va încrede doar în conștiința ce își este sieși propria lume, aptă să degaje visul poetic și estetica formei. Eul romantic, asfixiat prin supralicitare, se deplasează spre structurile alterității, ale mundanizării în lume și în timp. Eul psihologic respinge reificarea imaginarului primitiv, magic, atitudinea naturală, mimetica cedează locul atitudinii transcendentale, compatibilă cu figurile oglindirii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și formelor existenței este posibilă pe filiera trinitară: akasa (eterul-spațiu), Sabda (sunetul) și Sphota (fenomenul nepieritor al verbului creator de lume în sens ontologic și cosmologic). Sphota este deci revelația Logosului, dar și structură a spiritului (purușa-brahman), compunând cuvinte-fraze ce degajă semnificatul semnificant sau întelesul întelesurilor. Prin Sabda are loc, așadar, plonjarea în vibrația originară; consecința acestui demers este "percepția rădacinii" vorbirii omenești și chiar a "vocii" ființelor existente. Sabda este un concept ontologic indian, dar și logic, de care a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
stimulat desfășurarea spațială ulterioară a evenimentelor. Sub aspect socio-cultural noua credință islamică a constituit un liant, ca bază de coeziune pentru triburile arabe aflate până atunci în veșnice dispute intercomunitare, cărora le-a dat un nou țel, puterea și încrederea degajată de conștiința acestei misiuni, aflată atunci la începuturi, determinând o combativitate deosebită a războinicilor arabi. Sub aspect demografic, spațiul interior al Arabiei oferea tot mai puține arii de pășunat pentru o populație tot mai numeroasă, obișnuită cu deplasările permanente și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
interes comun de a permite pacientului să controleze el însuși mobilizarea segmentului, ceea ce diminuează riscul contracturilor reacționale legate de teama durerii. Mobilizarea în flexie urmărește aceleași poziții ca mai sus. În decubit ventral; coapsa este fixată pe masă și genunchiul degajat printr-o pernă subrotuliană; se instalează un circuit cu scripeți care exercită o forță de flexie pe segmentul gambier. Poate fi controlat de membrul superior sau de membrul inferior opus. (Fig. 11 a,b) În poziția așezat pe marginea mesei
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
vii a artistului, după cum, simetric, percepția criticului în raport cu "lumea de hîrtie" implică o atenție scormonitoare și revelarea specificului discursului pe care-l are ...sub ochi. În Impresii asupra literaturii spaniole, 1965, Călinescu privește și tablourile, nu doar textele. Semnificația se degajă vizual, iar, pe urma ei, caracterologic. Nu toate picturile sînt însă cu adevărat "transparente" în privința sensului decripției: "Este obicei în lumea continentală a se lua drept trăsătură de evanghelie plastica descriptivă a lui El Greco. Însă acesta denaturează tipul uman spaniol
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de vreo amintire. Și astfel am ales la întîmplare excursia noastră la Brașov și, încercînd s-o refac în toate detaliile, ea a devenit importantă în viața trecută, cu toate că s-ar fi putut să aleg o altă scenă și să degajez tot atîtea vibrații, căci viața între noi n-a fost niciodată banală, și chiar clipele de plictiseală au avut un sens." Actul rememorării scenei, prezent cu tot ritualul înfățișat și îndeplinind o certă funcție metatextuală, act recuperator în ordinea temporală
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
coincide temporal apropierii de corp a brațului care finalizează vâslirea. Este greșită afirmația că un braț intra în apă în momentul în care celălalt braț iese din apă. 3.1.5. Coordonarea brațelor cu respirația. Prin răsucirea umerilor, fața este degajată în depresiunea produsă la înaintarea capului. Gura se întredeschide iar inspirația se realizează sub valul format. Ea continuă până când brațul aflat în drumul aerian are mâna, cotul și umărul în același plan. Se expiră după ce un braț pătrunde în apă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
peste nivelul acesteia. 3.4.5. Coordonarea brațelor cu respirația La procedeul fluture, respirația se realizează astfel: În momentul în care brațele execută mișcarea de apucare a apei, capul se ridică peste nivelul apei. Prin extinderea coloanei cervicale, fața este degajată din apă și se execută inspirația pe finalul împingerii și în prima parte a drumului aerian. Când mâinile efectuează vâslirea și ajung în dreptul umerilor, capul se scufundă înaintea brațelor și se expiră. Inspirația se poate efectua la unu, două
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
astfel zeci de drumuri până la silozul de compost. Când recipientul se umple, goliți-l în siloz. Puteți avea și un container mai mare pe care să îl goliți abia la venirea primăverii. Vara • În general, materia organică aflată în descompunere degajă mirosuri insuportabile. Pentru a preveni apropierea unor animale nedorite, controlați riguros gradul de umiditate și de aerisire al silozului de compost. Acoperiți grămada de compost cu frunze uscate și pământ pentru a împiedica degajarea mirosului neplăcut. Factorii de accelerare • Pentru
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
grosime pentru a putea fi gătite la fel. Fierbeți-le pe verticală, cu capătul în sus, în aproximativ cinci centimetri de apă, între cinci și douăsprezece minute în funcție de grosimea lor. • Dacă după ce ați consumat sparanghel urina vă este colorată și degajă un miros de acetonă, nu vă neliniștiți; este o reacție normală care se datorează asparaginei. Usturoiul, familia liliacee • Usturoiul stimulează creșterea și îmbunătățește gustul majorității legumelor cu excepția fasolei și a mazărei care nu îl agreează deloc. • Toamna, în luna octombrie
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
schemă corporală - un fel de hartă a părților trupului - și un simț proprioceptiv, care îl infor mea ză în ce poziție se află diversele sale segmente corporale. Rămâne ca ceilalți să aprecieze dacă mișcările tale sunt armonioase, senzuale sau dacă degajă forță. În erotism, mișcarea este aceea care armonizează trupurile prin ritm, intensitate, alternanță... Mișcările ei Din păcate, concepția contemporană cu privire la sexualitate așază femeia într-o poziție plăcută bărbatului, permi țân du-i acesteia să se miște prea puțin. Pe parcursul prelu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
discipline. Privirea unui istoric nu e poate superfluă în tentativa de a contura mai exact momentul. Mi-ar plăcea să se vadă în aceste pagini o preocupare constantă de a sesiza, în plin mers al istoriei, conjuncția dintre valorile durabile, degajate de tradiție și nevoia de primeniri esențiale în toate domeniile. Sunt pagini scrise sub presiunea evenimentelor și sub dicteul conștiinței proprii, ceea ce le conferă, poate, și un caracter de mărturie. Deși materia comportă o anumită unitate, impusă de moment, am
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prezumțioasă) ca un fragment de ego-istorie. Orice istoric și-ar dori însă, la o adică, să poată verifica asemenea judecăți cu instrumentele profesiei. Și fără acestea se va vedea însă că din fugarele analize propuse în acel interstițiu agitat se degajă destule semne de întrebare. Interogația e poate semnul lor distinctiv, de natură a stimula încă, de nu mă înșel cumva, interesul cititorului. Ca și istoria, viața pune mereu întrebări. Le-am putea defini pe amândouă prin seriile interogative la care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un dialog efectiv nu se poate obține fără confruntare. S-a mers până la ultima limită, într-o încercare de forță ce se putea să degenereze, iar armele folosite n-au fost totdeauna cele permise de spiritul democratic. Chestiunea ce se degajă din acest nou episod al luptei pentru democrație e că dacă s-a tras într-adevăr concluzia cuvenită, aceea că puterea, fie și adusă provizoriu de o revoluție, trebuie să-și facă "jocul" sub lumina reflectoarelor, să se lase controlată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
disciplină, e în ultimă instanță un teren de confruntare cu noi înșine. La acest final de veac și de epocă istoriografică e menită a limpezi, mai mult ca oricând, în spațiul istoriei vii, ale cărei trasee diacronice trebuie să le degajeze din mulțimea informă a faptelor. Poate nici un eveniment nu e atât de semnificativ din acest punct de vedere ca acela pe care îl trăim, ca națiune, de la trecutul solstițiu încoace. El ne obligă nu numai la asumarea unei atitudini, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a lua în seamă proiectele, iar orice proiect comportă o dimensiune strategică. În istoriografie, de exemplu, latura cognitivă e menită să asigure însuși procesul de înnoire, pe când strategia are a-i legitima aspirația simbolică, locul pretins în raport cu alte discipline. Se degajă din asemenea studii, foarte actuale, îndemnul de a "citi" cu multă atenție și ceea ce se întâmplă sub ochii noștri, căci totul implică strategii, iar descifrarea acestora poate înlesni o conduită mai adecvată. Cine a urmărit cu atenție evenimentele din Decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
știință este) a dobândit în timpul din urmă un plus de maturitate tocmai pentru că a fost în măsură a-și recunoaște limitele, subiectivismul inerent, precaritatea instrumentarului disponibil. Conștiința slăbiciunii îi nutrește, paradoxal, puterea de înnoire. Departe de suficiența obtuză ce se degajă din atâtea producte mai vechi ale domeniului, istoricul contemporan e mai critic, mai reflexiv, mai atent la dimensiunea peratologică a discursului său. Nu e totul în explorarea condiției umane, o chestie de limite, de circumscriere a nuanțelor de ierarhie a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
importanța acestei teme în istorie, să facă din desfășurările ei un stimul din care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și metode de acțiune. Din fapte, el degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sapiența, nebunia se comportă diferit. Una se supune pur și simplu, alta plânge ori se agită, dacă nu știe să suporte. Tăcerea e, în viziunea unui moralist, lotul înțelepciunii, cel mai bine plasat și în scara de valori ce se degajă din paremiologie. Nu amintește ea oricui, în mai toate limbile, de noblețea metalului inalterabil? Replica istoriei nu poate fi nici ea pusă definitiv în paranteză. "Foarte adevărat că tăcerea e de aur, dar ca să meargă în lume, trebuie o efigie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cine știe ce maladie. Destinul unei comunități e deseori marcat de o figură și se întâmplă ca aceasta să cunoască la un moment dat o neprevăzută diminuție. Se poate identifica la timp întâlnirea dintre procesul involutiv și istorie? Este întrebarea ce se degajă și din cartea la care ne-am referit și căreia, desigur, nu i se poate da un răspuns precis, dat fiind că împrejurările unei asemenea întâlniri sunt mereu altele. Veghea însă e mereu necesară, atât în sfera vieții politice cât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de la valorile de tip tradițional la cultura modernă, nevoia de a asigura concordanța formei cu fondul și integrarea culturii noastre în universalitate sunt probleme de extremă importanță care au nutrit îndelung polemicile Junimii. Un spirit, o forma mentis specifică se degajă din ele. Ironia, detașarea, scepticismul ascundeau de fapt o voință extraordinară de a pune pietre de temelie, de a construi cât mai durabil. Este marea lecție ce ne parvine din sfera Junimii și îndeosebi din opera lui Maiorescu, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o rezuma la un singur cuvânt: abnegație. Inimii, oricât ar părea de straniu, îi atribuia întâietate, iar caracterului (sursă a libertății interioare) îi impunea mai mult decât inteligența. Un tip de om activ, care știa să îmbine dimensiunile ființei, se degajă din reflecțiile sale. "Eu am numai un singur lucru: semenii. Dacă îmi lipsesc aceștia, atunci întregul univers nu mai are pentru mine nici un preț", spunea Maiorescu. Unde e pesimismul de care a fost uneori învinuit? L-a negat el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu pas intrarea în carieră." În cazul de față, recomandarea e cu atât mai oportună cu cât e vorba de un popor care a legiferat oarecum pentru umanitate. Difuzarea limbii latine, a juridicității respective, a culturii, a spiritului ce se degajă din instituțiile lumii romane constituie un fenomen istoric de însemnătate extraordinară. Un proces de asimilare și aculturație s-a produs în timp, proces destul de bine cunoscut astăzi. Pe seama lui, îndeosebi, se pune emergența culturii europene și prin aceasta o nesfârșită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de fecunde consecințe, dat fiind că miza pe o pregătire lentă a maselor, pe mobilizarea elitelor, pe un consens cât mai larg asupra direcției și instrumentelor progresului. Independența de spirit, modestia, tenacitatea erau însușiri pe care istoricul știa să le degaje din faptele marelui voievod, a cărui amintire sacră o invoca drept sursă de revigorare națională. Romantismul, atât de atent la simboluri, a făcut caz, precum se știe, de un "testament" ștefanian. Adevăratul testament al ctitorului de la Putna rezidă însă în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
printr-un număr mare de frunze de diverse mărimi. Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]