2,053 matches
-
sugeau ușor gura fragedă. Muzica se oprise, iar ei parcă se învârteau prin cameră. Marea care privea înăuntru își spunea: Acum dansează în sufragerie, le-am văzut pe toate. Ashling și-a strecurat mâna pe sub cămașa lui Jack, peste noutatea delicioasă a spatelui său. Corpurile lor erau strâns lipite, palmele lui, lipite de fundul ei, o trăgeau chiar și mai aproape, iar ea se simțea fluidă, ușoară, fericită. Nu și-a dat seama cât timp au petrecut așa. Puteau fi zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pace și au colaborat pentru a repara stricăciunile făcute de război. A doua zi, după ce m-am întors de la școală, în cartea împrumutată de la bibliotecă apăruseră cuvintele lipsă. Scria că fructele sunt foarte bune și sănătoase, dar dulciurile, deși sunt delicioase și plac oricui, nu sunt bune în exces, ci trebuie mâncate cu moderație. Ce vis ciudat! Povestea unui strop de ploaie Bianca Bădărău Iulie. Luna lui cuptor. mă plimbam în parcul din apropiere împreună cu cățeaua mea, Candy. Afară era foarte
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
pentru prosperitate și box, un sport măreț. — Amin, am răspuns. Mi-am înfipt furculița într-o bucată de carne, am introdus-o în gură și am mestecat. Era grasă și fadă, dar am făcut o mutră încântată și am comentat: — Delicios! Ramona Sprague îmi aruncă o privire absentă. Emmett spuse: — Lacey, menajera noastră, crede în voodoo... O variantă amestecată cu chestii creștine. Probabil a descântat vaca și a făcut un pact cu Iisusul ei negru, pentru ca animalul să fie bun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ritul acela, iar Rhoemetalkes răspunse misterios: — Sunt șapte elemente. Ei așteptau. — Muzica, anunță el, cea mai dulce care se poate auzi, parfumul cel mai rar, lumini strălucitoare în candelabrele de aur, vinul cel mai vechi din pivnițele tale, cele mai delicioase fructe de pe pământ, cei mai tineri dansatori din Syria... — E ușor, îl întrerupse Herodes cu entuziasm. Rhoemetalkes răspunse că nu era așa de simplu. — Fiecare dintre noi are nevoie de dragostea unei fecioare. O fecioară pe care fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să știu cam pe unde găsesc cele cinci articole de care am nevoie - și m-am avântat spre mijlocul magazinului, știind că-mi pot croi drum prin diferitele secțiuni fără să dau prea mult înapoi. În aer plutea un miros delicios și surprinzător de liniștitor de pâine caldă, contrastând ciudat cu aspectul ambalat, de produse de masă, al alimentelor aflate pe rafturile de pe ambele părți. Știam că asta înseamnă, desigur, doar că franzelele tocmai fuseseră scoase de la cuptor, dar, vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în ultimii ani. Nici unul dintre noi nu voia să recunoască, dar cred că am fost cu toții ușurați odată ajunși acasă, departe de apropierea obligatorie a unei vacanțe în familie. Mirosul pâinii te făcea negreșit să te gândești la o mâncare delicioasă, într-atât încât să nu te poți abține- și absolut intenționat, fără îndoială -, așa că am luat o franzelă în ambalaj de celofan, caldă încă. Am rezistat tentației de a rupe o bucată pe loc și de a o mânca, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai zâmbea încă, iar eu, atent la Lena, care ronțăia un baton de cereale și părea cufundată în concurs, mi-am aplecat foarte încet capul și am sărutat-o pe o parte a gâtului, afundându-mă în falduri de carne delicioasă și inspirând mirosul de parfum ieftin, amestecat cu acela de transpirație. A chicotit puțin și mi-a împins capul la loc sus, îngrozită că ar putea să se uite Lena. Am decis să nu risc și mi-am luat brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
grăsimi? o întreba Crystal, trecându-și câte un deget de fiecare parte a gurii și ștergând surplusul de ruj. — Ce mama naibii-s înghețatele pe băț? Nu știi ce-s ÎNGHEȚATELE PE BĂȚ, Stacey??? DOAMNE, ai trăit degeaba, sunt așaaaaaa delicioase!! — Se referă la acadele înghețate, am întrerupt eu, dar m-am dat bătut când mi-am dat seama că nici unul dintre ei nu mă asculta. — Sunt pur și simplu uimitoare - și dacă-ți iei din alea noi cu puțină grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
implor, spune-mi că ai cumpărat mai multe sticle. În sacoșă nu era decât o singură sticlă cu un lichid albastru electric în ea. — Ai luat Gatorade în loc de apă? — Nu e Gatorade, querida. Curaçao albastru. Mmm. Nu-i așa că arată delicios? Adriana își scoase sandalele legate cu șiret în jurul gleznei lăsând să se vadă o pedichiură cu lac roz pal și își răsuci topul sub banda sutienului. Deși mai văzuse abdomenul plat, fără colăcei, al Adrianei de o mie de ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tipi care încercau să nu se uite insistent. Ne întrebam dacă n-ați vrea să veniți cu noi deseară? Adriana se holba la el nevenindu-i să creadă. Era clar: vorbea direct cu Emmy. Incredibil! Era oare cu putință ca deliciosul ăsta să o prefere pe Emmy și nu pe ea? — Am venit la un amic de-al meu, la petrecerea burlacilor, ăă, suntem aici de trei zile deja și am început să ne cam plictisim doar noi singuri. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un fiasco total. Dar bănuia, cu o senzație de gol în stomac, că era mai degrabă acesta din urmă. Pune-l la America de Sud Emmy scoase tava din cuptorul de prăjit, dezlipind atentă, cu vârful degetelor, chipsurile pita, încântată că ieșiseră delicios de crocante și iritată în același timp că nu putea să pregătească mai multe într-un cuptor ca lumea. Prietenele ei urmau să vină într-una din cele două vizite pe an pe care obișnuiau să i le facă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în urmă, într-o joi, într-un restaurant din Tel Aviv, numit Yotvata. Era o adevărată instituție în Israel, un loc deloc pretențios, dar vesel, chiar pe promenada din apropierea plajei, care era specializat în salate uriașe foarte bune și cocteiluri delicioase din iaurt și fructe. Toate ingredientele folosite în restaurant proveneau direct de la kibbutzul cu același nume de la granița cu Iordania, pe Valea Aravah. Emmy n-a mai stat pe gânduri când Chef Massey i-a cerut o listă cu zonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Emmy cu gura căscată. Ce-ar trebui să facă o fată ca să i se acorde puțină atenție? se gândi Adriana. — Cum? — De ce? — E vorba de Toby? — Te muți la el? — Părinții tăi știu? E definitivă treaba? — Vă căsătoriți? Era absolut delicios, mai mult chiar decât sperase ea. Oftă demonstrativ. — Bine, bine, vă povestesc tot. Dar calmați-vă. Cu asta vroia de fapt să spună Continuați să mă chestionați, îmi place la nebunie! Din fericire, prietenele i-au făcut pe plac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
minunat, dulce, uneori chiar simpatic. I-am spus că aș vrea să ne mai vedem, dar nu în exclusivitate, dacă e de acord, și a fost. Chiar vrei ca o fată venită de curând într-un oraș cu atâtea tentații delicioase să aleagă numai una? E inuman! — Cât despre pactul nostru... spuse Emmy lăsând fraza neterminată. — Da, de asta ne aflăm aici, nu? S-a făcut un an de la înțelegerea noastră și ar trebui să vedem în weekendul ăsta care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
la mama ei. Phil avea o Întâlnire de afaceri la München. Stătea peste noapte, și Ruby se oferise să vină la cină și să-i țină de urât lui Ronnie. Mama ei gătea curry englezesc, care era mai mult decât delicios chiar dacă nu era chiar autentic indian. Avea drept ingrediente pui prăjit cu ceapă În tigaie, amestecat cu pudră de curry, mango fierbinte pasat, stafide fără sâmburi, mere și banane. Când Ruby era mică și mama ei nu prea avea bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că nu. — Îmi pare rău, murmură el și mi-am dat seama că reconsideră problema. Indiferent ce aș fi pus la cale în timpul războiului, și încă se mai întreba cu ce mă îndeletnicisem, nu fusese totul lapte și miere. Foarte delicioase expresiile astea! De la început m-au diferențiat de ceilalți emigranți și de nou-veniții ageamii, cum ne numeau cei care imigraseră cu o generație înaintea noastră sau chiar cu un deceniu în urmă. —Trebuie să fi fost greu, continuă el. Greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
răspunse: Sigur. Scuze. Cât Îți datorez? Ți-am plătit deja? Ei bine, nu pot spune decât că n-a fost un accident. Probabil că am vrut să plătesc de două ori fiindcă șnițelul - șnițel era, nu-i așa? - a fost delicios. Scuze. Mulțumesc. La revedere. Trebuie să fug. Ia te uită ce ploaie! Pari puțin obosită? Supărată? Probabil că vremea e de vină. Nu-i nimic. O să se Însenineze În curând. La revedere. Toate cele bune. Pe mâine. Douăzeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de balene din Alaska, să-ți imaginezi simplitatea nomazilor sălbatici, să te exciți puțin descoperind obiceiurile sexuale ciudate ale eschimoșilor. Acela de a pune la dispoziția adolescenților o văduvă coaptă ca parte a ritualului de inițiere Îi trezi brusc pulsații delicioase În abdomen. Mâinedimineață le va explica totul iubitelor sale, care Îl vor ierta cu siguranță: doar era vorba, mai mult sau mai puțin, de intervenția unei forțe majore. În afară de senzația de ușurare și de cea din abdomen i se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
acest lucru și lui Ed. Așa că nu i-am spus. Dar dacă e să continui cu sinceritatea, m-am simțit și mai detașată de Mark după aceea și acesta a și fost scopul meu. Nu-i așa? Mâncarea a fost delicioasă. Uitasem ce bucătăreasă bună e Lynn și ce bucătăreasă proastă sunt eu. Făcuse ceva cu pieptul de pui și cu niște migdale și smântână care nu necesitase plicuri sau borcane pe care să scrie „instant“, ingrediente esențiale ale bucătăriei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o găsească pe cea În care Îi declara că cele mai bune scrieri ale ei nu erau demne nici să atingă poala celor mai proaste ale lui, căci i-ar fi făcut plăcere să se mai scalde o dată În laudele delicioase, pline de umilință. Ori o pierduse, ori o lăsase la Boston. Păstră scrisoarea de la Du Maurier, pe care o primise pe când se afla la Veneția, dar nu răspunse comentariilor referitoare la Une vie, a lui Maupassant. Asociase Întotdeauna romanul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
actriță. Publicul era vrăjit și aplauzele de la sfârșit fură furtunoase. Henry nu se mai aflase niciodată Într-o sală În care sentimentul „succesului“ să fie atât de palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea pe Elizabeth Robins, cu care vorbise În antract, care lăudase cu curaj jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la numai câte un polonic de zeamă lungă de varză sau de arpacaș, el ne sfătuia să crestăm învelișul de slănină al fripturii de porc în lung și-n lat cu un cuțit ascuțit. „No, și atunci iasă o crusta delicios!“ Apoi își oprea privirea pe fiecare dintre noi, pe rând, nu sărea pe nimeni, nici pe mine, și spunea: „Mă rog frumos, domnii mei, știu, cum să nu să știu, că acu’ gura lasă apă la noi“, pentru ca, după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
odinioară, biblica Salomeea arăta cu un deget lung spre capul Botezătorului, tot așa arăta el cu creta spre capul schițat al porcului, pe care-l numerotase pe tablă așa cum făcuse mai devreme cu șuncile, ceafa și codița îmbârligată: „Acum făcem delicioasele răcituri din cap de la porcul, dar, rog frumos, fără gelatină de la fabrica...“ După care urma încă un principiu. Piftia - la el se numea piftie - trebuia obținută din fălcile grase, din rât și din urechile groase, să se închege numai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
topită cu consistență de cauciuc. Câteodată, duminica ori cu regularitate la marile sărbători bisericești, de pildă în Joia Verde, ni se împărțea câte un ou fiert. Apoi, la prânz, după tocătura la tavă sau ciulamaua de pasăre, primeam chiar și delicioasa mâncare tremurătoare care era budinca de vanilie. Iarăși întotdeauna la fel și nedemnă de menționat era cina. În zilele lucrătoare, fiecare dintre noi care, student fiind, se ducea la cursuri ori, ca ucenic sau practicant, la muncă, primea într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
estancias unde patrimoniul național al tradiției se păstrează viu și viguros. În pofida ingerinței stăpânului casei, bărbat tiranic și de modă veche, nici un nor nu ne va umbri reuniunea prietenească. Mariana va face onorurile, fără doar și poate că În chip delicios. Vă asigur că atare voiaj nu-i un capriciu de artist: medicul nostru de familie, doctorul Mugica, m-a sfătuit să-mi tratez energic acest surmenage. Cu toată cordiala insistență a Marianei, Prințesa nu ne va putea Întovărăși. O rețin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]