3,498 matches
-
cunoaștere „adevărată” sau „eronată”, după cum urmează: în sfera realității empirice, delirul este manifestarea patologică a cunoașterii, așa cum eroarea este o deviere nepatologică a cunoașterii; în sfera realității metafizice, credința se află la polul opus în raport cusuperstiția. Caracteristicile psihopatologice ale delirului Delirul este un fenomen psihopatologic primar. El este o formă de cunoaștere și interpretare răsturnată a realității, prin faptul că este o alterare a judecății logice. Termenul de delir are mai multe niveluri sau grade de semnificație: o convingere fermă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adevărată” sau „eronată”, după cum urmează: în sfera realității empirice, delirul este manifestarea patologică a cunoașterii, așa cum eroarea este o deviere nepatologică a cunoașterii; în sfera realității metafizice, credința se află la polul opus în raport cusuperstiția. Caracteristicile psihopatologice ale delirului Delirul este un fenomen psihopatologic primar. El este o formă de cunoaștere și interpretare răsturnată a realității, prin faptul că este o alterare a judecății logice. Termenul de delir are mai multe niveluri sau grade de semnificație: o convingere fermă, extraordinară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se află la polul opus în raport cusuperstiția. Caracteristicile psihopatologice ale delirului Delirul este un fenomen psihopatologic primar. El este o formă de cunoaștere și interpretare răsturnată a realității, prin faptul că este o alterare a judecății logice. Termenul de delir are mai multe niveluri sau grade de semnificație: o convingere fermă, extraordinară pentru bolnav, o certitudine personală, subiectivă, este imprevizibil în raport cu celelalte experiențe ale bolnavului, conținutul său tematic este inacceptabil, imposibil, în raport cu realitatea logică, are un caracter ireductibil, fiind imposibil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fermă, extraordinară pentru bolnav, o certitudine personală, subiectivă, este imprevizibil în raport cu celelalte experiențe ale bolnavului, conținutul său tematic este inacceptabil, imposibil, în raport cu realitatea logică, are un caracter ireductibil, fiind imposibil de corectat cu argumente logice. Din punct de vedere metodologic delirul poate fi considerat sub mai multe aspecte: din punct de vedere fenomenologic, ca pe o experiență, din punctul de vedere al performanțelor psihologice, ca pe o tulburare de gândire, în sens psihopatologic, ca pe o creație mintală morbidă, în raport cu psihobiografia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere al performanțelor psihologice, ca pe o tulburare de gândire, în sens psihopatologic, ca pe o creație mintală morbidă, în raport cu psihobiografia bolnavului, ca pe un accident ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe un accident ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii: experiența realității trăită de persoană ca istorie individuală, construcția logică a realității lumii sub specia valorilor de adevăr
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii: experiența realității trăită de persoană ca istorie individuală, construcția logică a realității lumii sub specia valorilor de adevăr. Conceptele de realitate și de cunoaștere logică ale realității stau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii: experiența realității trăită de persoană ca istorie individuală, construcția logică a realității lumii sub specia valorilor de adevăr. Conceptele de realitate și de cunoaștere logică ale realității stau în centrul psihopatologiei delirului. Delirul este expresia unei rupturi a raporturilor dintre persoană și realitate. J. Sutter, spune că „fiecare persoană are în ea tot ceea ce-i trebuie pentru a putea construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii: experiența realității trăită de persoană ca istorie individuală, construcția logică a realității lumii sub specia valorilor de adevăr. Conceptele de realitate și de cunoaștere logică ale realității stau în centrul psihopatologiei delirului. Delirul este expresia unei rupturi a raporturilor dintre persoană și realitate. J. Sutter, spune că „fiecare persoană are în ea tot ceea ce-i trebuie pentru a putea construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate delirantă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de cunoaștere logică ale realității stau în centrul psihopatologiei delirului. Delirul este expresia unei rupturi a raporturilor dintre persoană și realitate. J. Sutter, spune că „fiecare persoană are în ea tot ceea ce-i trebuie pentru a putea construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului se discută două aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului se discută două aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale. Pe de o parte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale. Pe de o parte aspectul structural, care consideră
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale. Pe de o parte aspectul structural, care consideră delirul ca pe o tulburare logică a gândirii, iar, pe de altă parte, aspectul conținutului tematic al acestuia, în care se reflectă în mod dominant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale. Pe de o parte aspectul structural, care consideră delirul ca pe o tulburare logică a gândirii, iar, pe de altă parte, aspectul conținutului tematic al acestuia, în care se reflectă în mod dominant raționamentul delirant-ilogic al bolnavului. Acesta din urmă constituie și criteriile conform cărora sunt desemnate formele clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe o tulburare logică a gândirii, iar, pe de altă parte, aspectul conținutului tematic al acestuia, în care se reflectă în mod dominant raționamentul delirant-ilogic al bolnavului. Acesta din urmă constituie și criteriile conform cărora sunt desemnate formele clinice ale delirurilor. Referindu-se la structura delirului, P. Berner distinge trei categorii specifice după cum urmează: Grupa de pereche logic-paralogic se referă la faptul că două elemente de judecată exprimate, corespund unei gândiri logice sau nu. În grupa organizat-neorganizat se urmărește a se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]