2,580 matches
-
celebra sa lucrare Istoria literaturii române de la origini până În prezent, G. Călinescu Îl menționează pe C. Beldie tan gențial. Sunt publicate două fotografii: una este din 1912 și reprezintă o parte din redacția Noii Reviste Române (C. Beldie, Nae Ionescu, Dem. Teodorescu și C. Spiru Hasnaș), În cea de-a doua se află imortalizat grupul din 1919 al Ideii Europene (Radu Teodorescu, Nae Ionescu, Ramiro Ortiz, E. Bucuța, V. Bărbat, D. Ioanițescu, Cora Irineu și C. Beldie). Drept sursă de informație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de redacție și la Cuvân tul, prin anii 1924-1926. Când m-am angajat eu acolo, În 1926, l-am găsit În redacție. A lucrat și la Insula, În care semnau doi inși cu pseudonimul Nae & Mitică, adică Nae Ionescu și Dem. Teodorescu (acesta fiind soțul actriței Mioara Zimniceanu). Pe Theodor Solacolu Îl porecleam Țuțubei. Lui Bucuța, Nicolae Iorga Îi zicea Cupuța. La Insula erau colaboratori Fundoianu și Bebe Vinea. Pe Cora Irineu o credeam bănățeancă. N-am cunoscut o. Probabil că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ți-ai dat prea bine seama de dânsa. Echivocul începe de acolo că purtarea mea ar putea fi atribuită unor mobile diferite. Mi-am dat seama clar după atitudinea lui Giglio, care a luat toată problema ca fiind rezultatul unei „dem nități rănite“ și chiar mi-a făcut o morală în consecință, față de care a trebuit să-mi pun la încercare întreaga mea răbdare pentru a nu exploda. De altfel, ceea ce m-a ajutat a fost convingerea că acest mod de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
funcționau de-atâta scuipat pe parbrize, iar soldații unguri dinăuntru tremurau și plângeau...“1 Scuipatul ca armă a civililor împotriva unei armate. În graiul satului, se zicea atunci când copilul semăna mult cu tatăl sau cu mama: copilul e „wie aus dem Gesicht gespuckt“ - seamănă cu tatăl (sau mama) de parcă i-ar fi fost scuipat din obraz. Pesemne că ținutul de unde mă trag întreținea raporturi ciudat de dezinvolte cu scuipatul, altminteri nu-mi explic de ce această expresie, jignitoare în sine, era percepută
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
A.R. A, mă rog. Persoanele de față sunt excluse. R.P. Sau, vorba unui amic fabulist, persoanele excluse sunt de față. A.R. Sau așa. Revin. Doamna Ecaterina Oproiu mi-a trimis prin poștă o scrisoare prin care mă în dem na să-mi scriu memoriile. N-am răspuns. Bravo lui Beckham, cu autobiografiile lui. Dar el e un campion cu noscut pe tot globul pământesc. Mă pricep și eu la go luri, numai că golurile de care am eu parte
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
etc.). Acolo unde am considerat că exprimarea este nefericită, am intervenit semnalând-o (cu mențiunea sic!). Mențiunea sic! din textul lui Mircea Herivan îi aparține lui Virgil Ierunca. De asemenea, îi aparține antologatorului nota (n.r.) prezentă în textul lui George Dem. Loghin din 1971. Câteva texte sunt în limba franceză. Le-am prezentat ca atare, traducerea lor aparținându-ne. Numele antologate sunt însoțite de scurte note bio-bibliografice unde s-a insistat pe legătura scriitorilor/artiștilor cu instituțiile statului comunist, fapt ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fascismului - prima ripostă constituind-o marile lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din anul 1933 -, a situat PCR în conștiința maselor largi populare ca pe cel mai înaintat și hotărât partid în apărarea intereselor poporului.“ (Cronica, 7 mai 1976) LOGHIN George Dem., prof. univ. „În spiritul lor (tezele lui Nicolae Ceaușescu, n.r.) vom crește noile generații de slujitori ai teatrului și filmului românesc, îndemnându-i să cunoască profund și multilateral viața ce-i înconjoară, să asimileze și să reflecte realitatea prin arta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tot felul, trăim o viață plină de violențe, în care crima e cel mai banal lucru posibil. Din fericire, nu este deloc așa. Ducem un trai liniștit și, dacă e vorba de noi înșine, și o simplă gripă o ve dem ca pe o catastrofă. Asta nu înseamnă, însă, că nu ne place să asistăm la grozăviile care li se întâmplă altora. Stăm în fotoliu, la adăpost de orice pericol, iar imaginile violente pe care le vedem ne dau un sentiment
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
quarta diretta da Pietro Rossano, La religione cattolica, Unione Tipografica-Editrice Torinese, 1977. Ganss S.J., George E., 1992, The Spiritual Exercises of Saint Ignatius: A Translation and Commentary, Loyola Press, Chicago. Ignatius von Loyola, Geistliche Übungen, Übers. von Peter Knauer nach dem span. Urtext. Würzburg: Echter, 1998. Ignațiu de Loyola, Exerciții spirituale, traducere, studiu introductiv și note: Christian Tămaș, Polirom, Iași, 1998. V. Lucrări cu tematică generală ignațianătc "V. Lucrări cu tematică generală ignațiană" Bangert, W., 2001, Istoria iezuiților, Ars Longa, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vară care îți plăcea ție mult, cu tonalități predominante de roșu închis, aceea care fusese deux pièces [, de la] Timișoara, și sacoul. Joi, nici nu știu ce-am mai făcut: piața, roșii și vinete, coafat; după masă ședința partidului soc[ialist] dem[ocrat]. care nu s’a mai ținut; am vizitat expoziția partidului care a fost la Royal (fosta cafenea pe unde scoborai la Color Studio). Vineri dimineața, deși aveam ore, a trebuit să renunț la ele și să merg la Circonscripția
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
voinicos, da’ fricos” și până la localizarea acțiunii În Codrul Herții și la spaima de tâlhari a boccegiului evreu, toate motivele par să fie preluate din textul interpretat de personajul „Ovreiul” din cadrul jocului popular de păpuși, text cules de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și prădarea de către
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scenariul mitic este diferit. De regulă, În cadrul acestui tip de scenariu, războiul se poartă Între Sfântul Ilie și demonul Iuda. Din nou, „jidovii” sunt asociați sau echivalați cu Iuda. Textul este atestat și În formă de colindă - culeasă de G. Dem. Teodorescu În a doua jumătate a secolului al XIX-lea -, unde cei care o chinuie pe Sfânta Vineri (singură, de data aceasta) sunt evreii din „Cetatea Irodului”, care „nu s-a dat botezului” <endnote id="(20, pp. 255-256)"/>. 3. Iconocid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moses Gaster, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. 21. Alexiu Viciu, „Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal”, Analele Academiei Române, XXIX, București, 1906. 22. Simeon Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului, București, 1906. 23. G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, Editura Minerva, București, 1982, pp. 35-37, (prima ediție, 1885). 24. Emile Turdeanu, Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, E.J. Brill, Leiden, 1981. 25. Emile Turdeanu, La littérature bulgare du XIV -ème siècle et sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
braziliană. Am menționat călătoria mea în septembrie 1991 la Bienala de la Sao Paulo, însoțind artiștii de la Teatrul Național București și Teatrul "Bulandra". La sosire, ambasadorul Marin Iliescu a invitat pe Adrian Dohotaru, câțiva artiști Ion Caramitru, Ștefan Bănică-senior, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu și subsemnatul la o "churrascărie" sistem rodizio, fără însă a explica despre ce e vorba. Restaurantul era foarte bun, prezentând "la vedere și alegere" cam 30 de sortimente de salate, care de care mai apetisantă. Ai noștri s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întîlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a dat oarecare mișcare epică unui episod de carbonarism român, pentru ca apoi, sub pretext de purificare a moravurilor, să scrie o serie de romane pline de scabroase destăinuiri sexuale, urmat în privința aceasta de Sandu Teleajen. TEATRUL: V. I. POPA, MIRCEA DEM. RĂDULESCU, G. CIPRIAN, TUDOR MUȘATESCU În afară de dramaturgii consacrați, prea mulți furnizori n-a avut teatrul după 1918. Ion Peretz dădu piese multicolore cu mult zgomot de pistoale (Bimbașa-Sava, Mila Iacșici), Mihai Pașcanu o mașinărie greoaie pe tema Moartea Cleopatrei. Merită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar, pe deplin meritat, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sale existențe. Broșura, intitulată „Eminescu (încercare critică)” datată 25 decembrie 1889, București”, semnată Ilie Ighel, a rămas necunoscută până acum cercetătorilor și eminescologilor reputați, de la Călinescu până la D. Vatamaniuc și P. Creția. Descoperit de doamna Ileana Ene în Arhiva G. Dem. Teodorescu, documentul pe care-l prezentăm cititorilor se află în sanctuarul cărții vechi al Muzeului Literaturii Române. în felul său, documentul constituie o „revelație”, fiind încă un document asupra lui Eminescu. Alături de alții, nutrim convingerea că, atunci când e vorba de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vremea apariției, câteva luni de detenție. El scrie și reportaje imaginare („Tarara” în consiliul de miniștri), anunțuri, Păcăleli și nu se poate stăpâni să nu arunce săgeți împotriva lui C. A. Rosetti, a lui N. T. Orășanu, Frédéric Damé, G. Dem. Teodorescu. „Doi foști sufleri” de teatru, Mihai Eminescu și I. L. Caragiale, sunt imaginați ca fiind expuși „la dispoziția publicului” de Titu Maiorescu. Politicește, T. și redactorul ei se află, într-o măsură, sub influența grupării conservatoare a lui Gr. M.
TARARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
împreună cu Cincinat Pavelescu), discută condiția ideală a poeziei sau polemizează cu H. Streitman în legătură cu simbolismul. Macedonski da și versuri (Psalmi moderni, Camee ș.a.); tot cu versuri sunt prezenți Ludovic Dauș, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, D. Teleor, I. N. Român, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, Aristide și Constantin Cantilli, C. Z. Buzdugan, Al. Antemireanu. Prozatorii care publică în mod obișnuit sunt Lăură Vampa și Eugen Vaian, dar apar schițe și nuvele de G. I. Lahovari sau Radu D. Rosetti. În foileton se
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
lumea artistică de la noi și cea din străinătate” (Ce vrem și ce nu vrem). Se publică articole referitoare la activitatea teatrală și muzicală curentă sau de istorie a teatrului semnate de Victor Eftimiu, N. Davidescu, Ion Marin Sadoveanu, Eugen Filotti, Dem. Theodorescu, Georges Horia, Ion Sân-Giorgiu, Emil D. Fagure, Emanoil Ciomac, Scarlat Froda, Barbu Voinescu, B. Brănișteanu, Soare Z. Soare, Ioan Timuș. André Chambreuil trimite, sub titlul Scrisori din Paris, însemnări despre viața artistică franceză, iar Karlheinz Martin, Franz Theodor Csokor
TEATRUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești pe tot cuprinsul Ardealului” (Teatrul de vest). Rubrici: „Informații teatrale”, „Cronica dramatică”, „Ecouri”, „Medalion artistic”, „Artiștii noștri”. Versurile sunt semnate de Zaharia Bârsan, Dem. Psatta, Valeriu Mardare. Deși a publicat puțină literatură dramatică, revista se remarcă prin comentariile pe teme dramaturgice și prin tipărirea unor fragmente din opera câtorva autori dramatici importanți români și străini, însoțite de o cronică a reprezentației scenice, de o
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul teatral, necrologuri, programele spectacolelor jucate pe scena Teatrului Național din Cluj și premierele bucureștene, o anchetă în rândul scriitorilor francezi, un număr mare de ilustrații, pagini de publicitate și anunțuri. Alți colaboratori: Mircea Dem. Rădulescu, Adrian Pascu. M. W.
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
TEODORESCU, G. Dem. (25.VIII.1849, București - 20.VIII.1900, București), folclorist, istoric literar și gazetar. Dumitru este fiul Sultanei și al unui antreprenor de construcții, Gheorghe Tudor (nume după care fiul este înscris la școală Teodorescu Gh. Dem.), venit din Oltenia și
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
TEODORESCU, G. Dem. (25.VIII.1849, București - 20.VIII.1900, București), folclorist, istoric literar și gazetar. Dumitru este fiul Sultanei și al unui antreprenor de construcții, Gheorghe Tudor (nume după care fiul este înscris la școală Teodorescu Gh. Dem.), venit din Oltenia și numit apoi Tudor Olteanul. Primele clase le face la o școală bisericească din București, unde urmează apoi Gimnaziul „Gh. Lazăr” și Liceul „Matei Basarab”. Trece examenele de bacalaureat în 1868, când va fi angajat impiegat la
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]