2,049 matches
-
topoarele în trunchiuri, și cei care se holbau spre noi comunicau necontenit, chemându-se, stropșindu-se unii la alții, veselindu-se, în limba aceea rumânească, ce părea totuși străină. Vorbirea lor răsuna răstit în aerul pur; auzeam și cele mai depărtate glasuri. Era o vorbire deosebit de colorată, în care la fiecare trei cuvinte se asociau sudălmi stranii și două ori trei vocabule dintre cele mai rușinoase. În societatea bună, în adunări politice ori academice, asemenea vorbe și expresii n-au căpătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
celui mare nouăzeci și nouă de baclavagii. De la cel dintăi ceas al zilei, nouăzeci și nouă de bărbieri așteptau scularea marelui stăpân al lumii. Oștile împânzeau satele, vămuind oile și grânele. Navrapii ajungeau cu harmasarii lor până în zările cele mai depărtate, împungând cerul cu sulițe, ca să ieie spaimă neamurile. Astfel stăpânul cel înfricoșat al lumii a ajuns la porțile Amasiei și slujitorii împărăției au întins cortul cel mare de matase, cu bold de aur în vârf. Porunca a fost să rămâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în lumina rece și feerică până la masa de răchită acoperită cu o pânză galbenă. Bătrânul nu mi-a întins mâna. Mi-a făcut semn să mă așed pe celălalt fotoliu, fixat în dușumea, încît nu putea fi nici apropiat, nici depărtat. ― Ei, zise el, așteptând în mod vădit ca eu să încep conversația. Dar mie mi se încleștase gura. Nu știam ce să spun. Tăceam și mă uitam la omul din fața mea. Era destul de robust, dar uzat de vârstă, cu obrazul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
filtrate printre gene. Parcă ar întreba: „Dar tu de unde ai mai răsărit și de ce te tot amesteci în treburile mele?” Doar Claudia a reușit - ea știe cum - să-l mai... domesticească. ALARMĂ LA POMPIERI A fost o vreme, nu prea depărtată istoricește, când îndeletni- cirea de pompier era una ce ținea de meșteșugul armelor. Așa cum Infanteria, sau Artileria, ori Cavaleria erau considerate Arme, adică specialități. La fel Marina, Aviația, Tancurile, Transmisiunile, Vână- torii de munte, Pontonierii. Asemenea Pompierii. Pregătire militară ca
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Bălan, Toderașc și alții, de care, spre regretul meu, nu-mi mai aduc aminte. Afară de Marius Tincu, despre care voi scrie separat. Nu știu câtă plăcere i-a fă-cut interlocutorului meu, Laurent Moreau, dar am pomenit și de un timp ceva mai depărtat, când echi- pa de rugby a României învingea echipa Franței. Iar în acea echipă, dacă îmi amintesc bine, juca și ieșeanul din Dolhasca, Gigi Drobotă, care își încuraja așa coechipierii: „Hai cu tata! Hai cu tata!” Ca s-o ajute
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
și exclamase: - O batoză! Prompt, prietenul nostru a întors mașina și a oprit în dreptul obiectului cu pricina. - Iți mulțumesc, Henri - am șoptit și m-am apropiat de mașina copilăriei mele. Da, o batoză ce semăna perfect cu cele din acel depărtat timp. Pe loc, au prins a se răscoli amintirile. Văd omul de sus care taie legăturile snopilor de grâu cu o seceră, după care îm- pinge paiele cu spice în gura mașinii. Mașina îi înfulecă într-o clipă, iar omul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de intrare în fortăreață se află o ferestruică în formă de cruce. Șugubățul ghid ne explică: - La această cruce nu se închina nimeni, prin ea se trăgea asu- pra invadatorilor. Interiorul, compartimentat, masiv și auster, te duce cu imaginația până în depărtatul timp al Evului Mediu. Cu toate încercările, reușite de altfel, de racordare la exigențele actuale ale punerii în valoare prin turism. Printre altele, a fost amenajat chiar și un spațiu pentru specta- cole, prin care se încearcă să se readucă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
putea fi calificată drept metafizică” și pe care au trăit-o spectatorii „rămași dincoace de realitate”, când au văzut apărându-le dinainte un om „ABSOLUT asemănător cu fiecare dintre ei și totuși (grație unei «operații» misterioase și uimitoare) infinit mai DEPĂRTAT, înfricoșător de STRĂIN pentru ei, de parcă în trupul lui ar fi sălășluit moartea”. Această imagine a omului-actor venea, așadar, din teritoriile morții. Condiția morții era ceea ce constituia esența actorului viu. Dar după ce interpretează astfel - în opoziție cu Craig - prima apariție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
a umbrei nevăzute. În comentariile pe marginea acestei lungi scene, Genet își exprimă preocuparea și dorința de a înscrie replicile Gurii într-o serie de tensiuni și de ambiguități: tensiune între familiaritate și solemnitate (tonalitatea frazelor are ceva apropiat și depărtat totodată), tensiune între joc și realitate. După un ritm alert, lentoarea trebuie să apară ca o marcă a solemnității. Aș vrea ca publicul să știe că e vorba despre un joc (evocarea unui mort), dar aș vrea și ca acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
și mie venele când mă apropii de femeia care-mi place mult. Ea se ridică ă zăvorască ușa, înaintă apoi spre mijlocul covorului, îngenunche pe un picior, apoi pe celălalt, și-și propti podul palmelor pe preș, cu mâinile ușor depărtate. Mă dezbrăcai halucinat, îngenunchind ca pentru rugăciune între gleznele ei. - Te iubesc frumos și cu înțelegere, i-am șoptit sugrumat și mâinile mi-alunecară sigure dedesubtul ei, cuprinzându-i pântecul mărit și tare, ca umplut cu fontă, pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
amoros, păstrând parcă în cuvinte flăcările mitului. Sunt câteva femei în Bagaj, și toate trăiesc altfel, cu altă tensiune, în alt vârtej senzorial, prezența masculului. Dar e în scrisul domnului Bonciu o înclinare spre grotesc ce adaugă acestor pagini un depărtat rânjet tragic. ...Cartea are lucruri de înaltă calitate, iar d. H. Bonciu e un scriitor cu posibilități mari. Mihail Sebastian Rampa, 1 martie 1935 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\bagaj.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de doi milimetri, toate pornind din partea stângă a trupului. Ucigașul fusese cuprins de frenezie, de aceea rănile erau multiple, făcute cu furie. Își Închise ochii și-și imagină scena: Hoitarul inconștient, ucigașul stând În partea stângă a patului, cea mai depărtată de ușă. Înjunghiindu-l rapid, iar și iar. Logan Își deschise ochii și păși Înapoi, simțind o ușoară greață. Era sânge peste tot. Nu doar pe corp și pe pat, ci și pe perete. Își lăsă capul pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de controverse, de dispute nu chiar de fiecare dată academice. Unele din aceste polemici au ajuns celebre, mai cu seamă după ce ele au devenit folclor. Pentru că așa se face țânțarul armăsar: din gură-n gură. Într-un timp nu prea depărtat, o personalitate la rândul ei celebră a culturii noastre a fost punctul de pornire a unei asemenea povești. Omul, un erudit în domeniul literaturii, susținea că, în cazul unui mare scriitor al nostru, știa totul. Lucru evident exagerat, chiar și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de vas, se leagă Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă; Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah și spahii Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii; Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari... Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari”... --Acum parcă mai vii de-acasă, vere - m-a liniștit gândul de veghe. --Și fiindcă tot suntem în mahalaua “Armenimii” - am reluat eu - ascultă ce spun frații armeni Carabet și Bogos la 27 mai 1763 (7271
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bucură de mărimea Mea." 4. Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult, se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care va da lupta. 5. Ei vin dintr-o țară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul și uneltele mîniei Lui vor nimici tot pămîntul. 6. Gemeți! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7. De aceea, toate mîinile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
să nu li-l fi arătat. 3. Proorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia, și l-a întrebat: "Ce au spus oamenii aceia, și de unde au venit la tine?" Ezechia a răspuns: "Au venit la mine dintr-o țară depărtată, din Babilon." 4. Isaia a mai zis: "Ce au văzut în casa ta?" Ezechia a răspuns: "Au văzut tot ce este în casa mea: n-a rămas nimic în vistieriile mele, pe care să nu li-l fi arătat." 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am ales, sămînța lui Avraam, prietenul Meu, 9. tu, pe care te-am luat de la marginile pămîntului, și pe care te-am chemat dintr-o țară depărtată, căruia ți-am zis: "Tu ești robul Meu, te aleg și nu te lepăd!" 10. nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit, și te voi strînge de la apus. 6. Voi zice miază-noaptei: Dă încoace!" și miază-zilei: Nu opri", ci adu-Mi fiii din țările depărtate și fiicele de la marginea pămîntului: 7. pe toți cei ce poartă Numele Meu și pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit și i-am alcătuit. 8. "Scoate afară poporul cel orb, care totuși are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se întîmple și cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: "Hotărîrile Mele vor rămîne în picioare și Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea. 11. Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă, dintr-o țară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele; da, Eu am spus, și Eu voi împlini; Eu am plănuit și Eu voi înfăptui. 12. Ascultați-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmași ai neprihănirii. 13. Eu Îmi apropii neprihănirea, nu este departe; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
în pustiurile în care-i va duce: ci va face să curgă pentru ei apă din stîncă, va despica stînca, și va curge apa. 22. Cei răi n-au pace, zice Domnul. $49 1. "Ascultați-Mă, ostroave! Luați aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat din sînul mamei și M-a numit de la ieșirea din pîntecele mamei. 2. Mi-a făcut gura ca o sabie ascuțită, M-a acoperit cu umbra mîinii Lui; și M-a făcut o săgeată ascuțită, M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
slava Mea. 19. Și voi pune un semn între ele și voi trimite la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul și la Lud, care trag cu arcul, la Tubal și la Iavan, în ostroavele depărtate, care n-au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, și n-au văzut slava Mea, ei vor vesti slava Mea printre neamuri. 20. Vor aduce pe toți frații voștri în mijlocul tuturor neamurilor, ca dar Domnului, pe cai, în cară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
În cugetul lor treaz de lunatici: auzea cum se surpa piatra sub tălpile goale ale acelora care-l purtau, cum se prăvăleau pietrele, sărind de pe o stîncă pe alta, ciocnindu-se sfredelitor și năprasnic, apoi tot mai domol și mai depărtat, zgomotul dispărînd Într-un ecou al cărui sunet nu Înceta, ci se stingea, căci nu atingea străfundurile de nepătruns, ca și cugetul lor treaz-ațipit. Poate era vis ori nălucire a cugetului său ațipit, un vis al trupului său păgîn, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cerului. 10. Chiar o fi vis? Un vis - lumina zilei Domnului, lumina care lumina năprasnic, căci denecuprinsul se strămutase de la gîtuitura peșterii, căci poarta din zid se deschisese mulțimii răzlețite, cînd se arătase o altă lumină, desigur dumnezeiască, lumină rătăcită, depărtată și totuși apropiată, lumina unei zile cu soare, lumina vieții și a limpezimii? La Început fusese sineliul bolții cerului, depărtat, străluminat se seninul dinlăuntrul său, de deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
gîtuitura peșterii, căci poarta din zid se deschisese mulțimii răzlețite, cînd se arătase o altă lumină, desigur dumnezeiască, lumină rătăcită, depărtată și totuși apropiată, lumina unei zile cu soare, lumina vieții și a limpezimii? La Început fusese sineliul bolții cerului, depărtat, străluminat se seninul dinlăuntrul său, de deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări În sineliul blînd al cerului cîțiva nori alburii, ce n-aduceau nici a miei, nici a cireadă, albă cireadă cerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ai purtătorilor săi, care Îl va inunda ca o apă, Îi va scălda sufletul În limpezimea albastră, văluroasă, ca În apa botezului, pînă la gît, amețindu-l cu o blîndă desfătare care venea din trecutele trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce-i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pîrlite ale Îngerilor, Încît el va Închide ochii strîns, dureros de strîns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]