3,227 matches
-
castelului. În acel moment, un colț al cerului se înroși, iar deasupra Cetatea începură să danseze scântei sclipitoare. Iscusitul plan al lui Shonyu izbutise perfect. Castelul Inuyama căzu în doar o oră, cu apărătorii pradă unei surprize pe care o desăvârșea trădarea din interiorul castelului și al orașului. Desigur, trădarea era unul dintre motivele căderii, într-un timp așa de scurt, a unui castel cu mijloace naturale de apărare atât de bune. Dar mai exista și un alt motiv: Shonyu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mai drastice pentru o vreme, dar le însoțise o anume veselie și bucurie în viața oamenilor de rând. Populația credea că Nobunaga avea să aducă o epocă de pace lungă. Fusese însă doborât la jumătatea drumului, înanite de a-și desăvârși opera. Hideyoshi jurase să învingă greutățile aduse de moartea lui Nobunaga, iar efortul făcut de el - aproape fără răgaz și odihnă - îl adusese la un pas de împlinirea țelului. Iar acum, acel ultim pas pe care trebuia să-l facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
încă nu plecase de la Sakamoto. În ciuda aparențelor, însă, înșelătoarea lui lentoare nu era rezultatul unei neglijențe. Hideyoshi știa că Ieyasu nu putea fi comparat nici cu Mitsuhide, nici cu Katsuie. Trebuia să amâne declanșarea ostilităților, în scopul de a-și desăvârși propriile pregătiri. Aștepta că-l câștige de partea sa pe Niwa Nagahide; aștepta să se asigure că membrii clanului Mori nu aveam de gând nimic în provinciile apusene; aștepta să distrugă primejdioasele rămășițe ale călugărilor-războinici din Shikoku și Kishu; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ca fost profesor al dirigintei în cauză, nu m-am putut abține să nu-i dau nota zece cu felicitări. Solicitat să iau cuvântul am pus accentul pe următoarele coordonate: 1) Octavian Stoica n-a mai avut timp să-și desăvârșească și să publice în volume ceea ce a scris până în momentul dispariției, urmând ca, în viitor, un cercetător harnic și insistent să facă acest lucru. 2) Octavian Stoica a avut cultul prieteniei adevărate, devotate, ce putea merge până la sacrificiu. 3) Octavian
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a și supraviețuit. Scrie chiar el, în finalul cărții: „Știu să mă bucur de fiecare zi pe care o trăiesc, știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn!”. Despre Bârlad: „Aici mi-am desăvârșit pregătirea pedagogico-profesională și tot aici voi rămâne definitiv în pacea eternă ce va urma.... Rândurile de față le consider ca o spovedanie, ca o mărturie a trecerii mele prin vălmășagul vieții și al vremii!...” Ion Hurjui, „Pagini medicale bârlădene”, Nr.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
duce gândul. --Mă gândeam la acea afirmație a istoricului Nicolae Iorga: “domnul cel larg în daruri”. La ce s-o fi referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cezar Daponte, care a cules date despre viața Patriarhului Dosithei pentru a-i alcătui biografia într-un stil plin de admirație și pietate”<footnote Mitrofan Băltuță, op. cit., p. 587 footnote>. Sprijinit de Gheorghe Duca, ctitorul mănăstirii, Patriarhul Dosithei și-a desăvârșit opera culturală și pastoral-misionară prin tipărirea de cărți în apărarea ortodoxiei. Un număr important de învățați greci au găsit la Cetățuia mediul prielnic, adăpost și liniște pentru creațiile lor. „Dintre aceștia amintesc: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela și Cezarie Daponte. Atmosfera
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
răsplătesc? Dar oare nu am răsplătit-o? Sunt Ulisele ei modern, mereu plecat pe alte valuri... Cândva o să mă întorc la ea. N am timp acum să o mângâi. Mă dor mâinile. Cioplesc prea mult în piatră. Vreau să-mi desăvârșesc opera. Piatra nu se lasă ușor modelată. E dură. E alt material... Ea e moale. O pot crea după bunul meu plac... Și s-a frecat la ochi, nu ca să își adune gândurile sau să își ceară iertare că n-
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ruga sa în biserica cea de piatră din Iași unde este templul Înălțării Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, în anul 7054, ianuar 12 (1546)”. Biserica, așa cum o vedem astăzi, este opera lui Vasile Lupu voievod, dintre anii 1650-1653, desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir a vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iarbă verde și să ne continuăm vorba pornită dimineață. Ne-am așezat. Prima mea grijă a fost să-l întreb cum devine treaba cu reconstruirea bisericii Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
smerește, și cu privirea Ta, cobori pe cei mîndri. 29. Da, Tu ești lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunericul meu. 30. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid. 31. Căile lui Dumnezeu sunt desăvîrșite, cuvîntul Domnului este curățit; El este un scut pentru toți cei ce caută adăpost în El. 32. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Și cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru? 33. Dumnezeu este cetățuia mea cea tare și El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
se strecoare și să se descurce? Ura contra frumuseții la care râvnea și a inteligenței care îl umilea și a bunătății, în care nu credea? Să fie ASOCIAȚIA Model chiar ocazia ideală, masca ideală? Un mod de a urma și desăvârși morbida inițiere, în care se lansase în tinerețe? Domnul Vancea balansa de pe un picior pe altul, răsfoind ziarul în care nu găsea răspuns. Limbajul era aidoma tuturor ziarelor accesibile de-a lungul și de-a latul țării, un model, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aidoma tuturor ziarelor accesibile de-a lungul și de-a latul țării, un model, nu se putea desluși nici cea mai vagă deosebire. Sub banalitatea perfectei adaptări la mediul din jur, functiona statutul special? Pepiniera-model a subteranei, pregătită a-și desăvârși, treptat, organizarea sectară, potențialul de intervenție? Fotografului Octavian i s-ar fi potrivit, desigur. Dar celorlalți? Cum primesc și cum înțeleg comenzile-tip? Viata amputată păstrează resurse de ambiguitate? Executanți exemplari, concentrați doar spre obiectivul imediat, reduși la minimul operațional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mustățile ei, ci aripile unei păsări. Priveliștea mi-a tăiat dintr-odată pofta de mâncare; mama s-a arătat mult mai înțelegătoare decât mine la ofrandele de pisică-vânătoare ale lui F., doar că a închis-o pe terasă să-și desăvârșească festinul.) Mama nu-l mai avea de-acum nici pe avocatul Arghiropol, care a mai vizitat-o o vreme după proces. La început venea numai după-amiezele, pe urmă începuse să se înființeze dimineața, când o știa singură acasă. Înainte de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu poala rochiei ușor ridicată, cât să i se vadă fundele de catifea ale pantofilor cu vârfurile ascuțite și tocurile ca niște mosorele aurite. Femeia stăpânea o tehnică mult prea subtilă de înaintare, iar ninsoarea nu făcea decât să-i desăvârșească efectul de plutire. Era fascinant. ― Dar mergeți odată, flăcăi, și aduceți-o mai repede sub cort! se dezmetici domnița Ecaterina, făcând semne prietenești cu mâinile spre femeia de pe alee și clătinându-și în același timp capul în semn de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu reușise armia rusească (cea care zicea că pornește războiul-sfânt Împotriva păgânilor, până la liberarea Țarigradului, dar se așeza cu nădejde În țările românești, prietene cică și uita să se mai Întoarcă acasă - un an, șapte ani, douăzeci de ani...), a desăvârșit administrația rusă, după ocuparea „Bessarabiei”, În 1812: Ca recompensă pentru cine știe ce mari-merite, un Italian (putea fi german, francez, englez, fiindcă, la urma urmei, cine a făcut Rusia Mare? Suedezii - au Întemeiat-o; Germanii i-au făcut armata, administrația, industria; Francezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că Julia și merita. Femeia era absolut splendidă. Avea un păr blond, lung până la nivelul umerilor, pe care îl menținea permanent strălucitor și drept. Coama bogată, de culoarea mierii, îi scotea în evidență ochii de un verde pal. Julia își desăvârșea aspectul de femme fatale colorându-și întotdeauna buzele pline - de-a dreptul de invidiat - cu rujuri în nuanțe frapante. Trupul Juliei avea subțirimea unui adolescent. Asta datorită celor trei excursii pe săptămână la o sală de forță exclusivistă. Dar efectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nu-i trebuie ei bărbat, nu ține cu tot dinadinsul, dar nu-i de colea că-n ultimii doi ani l-a avut lângă ea pe tatăl ultimului copil, pe Rafael, care pare să țină cu tot dinadinsul să-i desăvârșească salvarea, inițiind-o în arta nemuririi... Stai liniștită, dragostea mea. N-arăți tu a cerșetoare și n-ai nici curajul necesar. Oricum, e peste puterile tale să ceri și ar fi cam târziu să înveți. Asta nu se învață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
stârpitura asta de rege. Avea un profil delicat-elegant, încoronat de o coamă leonină de un castaniu-strălucitor și privire de un albastru limpede-aprig - figură de rege, dar deopotrivă de june-prim, pe care doar statura pitică l-ar fi împiedicat să se desăvârșească; statura aia de un metru jumate îl apropiase, probabil, cândva de maestru, dimpreună, desigur, cu pasiunea pentru poezie, care mai încoace i-a permis să-l folosească ca să-i pună pe picioare revista. În doar un an și jumătate, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l scoată pe fostul șah În afara legii și să afișeze pe zidurile tuturor orașelor țării un „Wanted” În cel mai pur stil Far West, oferind sume importante persoanelor care ar contribui la capturarea rebelului imperial și a fraților acestuia. Ceea ce desăvârși În ochii populației discreditarea monarhului Înlăturat. Țarul nu-și potolea mânia. Pentru el, era de-acum limpede că ambițiile sale din Persia nu puteau fi satisfăcute atâta vreme cât Shuster se afla acolo. Era obligatoriu ca acesta să fie făcut să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
jumătate și mama pregătea cina. Mi-a spus să o chem pe sora mea la masă. Am urcat la etaj, am bătut la ușa ei și am strigat că cina e gata, dar n-am primit nici un răspuns. Era liniște desăvârșită în camera ei și pentru că mi s-a părut ciudat, am mai bătut o dată, am deschis ușa și am privit înăuntru. Am crezut că doarme, dar nu era în pat. Stătea în picioare la fereastră, privea afară, cu capul plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
rezultatele atacului lor. Cu toată așteptarea lor, căldura degajată de metalul în fuziune era atât de intensă încât intrară încet, atenți să nu dea peste vreo fisură sfârâitoare. Frigoriferele erau într-o stare jalnică. Ceea ce începuse monstrul, aruncătorul de flăcări desăvârșise. Pereții sălii erau tapisați cu dâre negre, mărturii ale energiei ultraconcentrate a armei. Duhoarea alimentelor artificiale amestecată cu cea a cutiilor de amblaj carbonizate era insuportabilă în această atmosferă stătută. În ciuda ravagiilor provocate de aruncătorul de flăcări, nu fusese distrus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
uscați bine sau coceam grăunțe de porumb în ceaun și făceam floricele. Tractoriștii, în majoritate, erau de prin zonă și, uneori, se duceau seara acasă, dându-ne din porția lor de mâncare. Aveam aproape o lună și ceva de când îmi desăvârșeam meseria de tractorist. Pe la jumătatea lunii noiembrie, la un sfârșit de săptămână, toți tractoriștii împreună cu șeful de brigadă au plecat pe la casele lor. Eu cu colegul meu am rămas ca de obicei la brigadă. A doua zi era duminică și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
au degenerat. Animalele fac sex numai pentru a face pui. Masculii respectă femelele. Oamenii fac sex, cu oprirea procesului de concepție (de perpetuarea speciei), de nașterea unui copil. Procesul natural, din corpul unei femei însămânțate, nu este lăsat să se desăvârșească, prin nașterea copilului. Aceasta provoacă îmbolnăvirea femeilor. Străbunicele noastre nășteau toți copii care germinau în pântecul lor. Nășteau normal, fără medicamente și nu existau atâtea boli, ca acum. Pentru a fi sănătoase, fetele ar trebui să facă sex, după terminarea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
altădată ? Mai important, această „moarte a țăranului” nu vizează doar moartea socială vizibilă, ci și o moarte simbolică necesară : aceea a Țăranului Român ca figură mitică prezentă. Dacă vrem să nu mai fim eternii țărani ai istoriei, atunci trebuie să desăvîrșim această istorie țărănească pentru a deveni ceea ce sîntem : moștenitorii Țăranului Român. Doar „îngropîndu-l” cuviincios și trecînd prin ceea ce francezii numesc, intraductibil, faire le deuil putem să devenim urmașii senini ai acestui părinte istoric, dîndu-i totodată posibilitatea să se odihnească în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]