4,744 matches
-
nici un risc major și cu aprobarea generală, rolul de jandarm pacificator. Primul ecou despre un diferend mai grav decît certurile cotidiene ne-a venit de la Salonic. Grecii, din lipsa de fler a conducătorilor lor, s-au lăsat depășiți de niște detașamente bulgare sosite în viteză și pe care, la sosirea lor, le găsiră instalate în port. De unde și recriminările, somațiile de a părăsi locul ce au urmat. Era gata să se ajungă la încăierare, iar Viena și Petersburgul au trebuit să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
limpede că jocurile erau făcute și că Italia, înăsprindu-și gesturile, mîna o acțiune gîndită și susținută, al cărei pivot era Budapesta. Iugoslavia era clasată printre vecinii dușmani (Legația ei de la Roma era sub supravegherea și protecția permanentă a unui detașament de trupe ce înconjurau palatul Borghese, ca să o apere împotriva manifestărilor "spontane". La Expoziția fascistă de pe Via Nazionale, o sală îndoliată prezenta leii înaripați ai Veneției pentru orașele italiene dalmate, de "sub jugul Belgradului" cu următoarea inscripție: "Cînd va veni
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sa în Rusoaica și parțial în Donna Alba se datorește transcrierii pline a unei obsesii. Toate romanele lui Gib Mihăescu (lirice în substanța lor) tratează aceeași apetiție a eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un detașament de pază la Nistru, idealul e "rusoaica", femeia îndrăzneață și intelectuală care poate pica oricând din cețurile scitice. Iliad, un alt ofițer, a prins în mâini o rusoaică sublimă, deși plină de paraziți, care, gonită de colonel, se îneacă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rusoaica", femeia îndrăzneață și intelectuală care poate pica oricând din cețurile scitice. Iliad, un alt ofițer, a prins în mâini o rusoaică sublimă, deși plină de paraziți, care, gonită de colonel, se îneacă în Nistru. Epicul este constituit din expedițiile detașamentului în frunte cu ofițerul și atinge senzaționalul în episoadele privind manoperele unui contrabandist și erotica misterioasă a femeii sale Niculina. Romanul e condus cu foarte multă abilitate sub raportul enigmei sufletești a Niculinii, excitând curiozitatea cea mai acută de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar raionul era la Gurahonț și trebuia să mergem adeseori acolo cu raportările și am Învățat de la alții. Dar asta n-a durat decât patru luni de zile, pentru că dup-aceea am fost chemat la comisariat, recrutat În armată, la detașamentele de muncă, și trimis aci, aproape, la Șiria, unde trebuia să săpăm via. Eu am avut noroc, că era comandant un căpitan de rezerviști, om de treabă, ofițer de pe vremuri, care, știind că am făcut ceva facultate, m-a luat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numere decât câte 50-50. Odată, ne-au scos să turnăm un cub de beton de un metru la o ciupercă pe faleză, ca să nu se Înroșească fiicele lui Gheorghiu-Dej, Lica Gheorghiu sau cine a fost... Și ca să nu scot tot detașamentul de 50 de inși, am ieșit patru inși. Și a spus un gardian: „Luați cinci oameni!”. „Dar suntem patru.” Și ne-a culcat Între porți, pe zeghe... Și ne cerea ca noi să aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
locuit În Alexandria și tata mai făcea naveta. Să revenim la anul ’60 și la perioada petrecută la Grădina. Care era regimul de detenție? Acolo la Grădina am fost ’60, ’61, ’62. Am lucrat În diferite brigăzi. Brigăzile ce erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un brigadier care era numit. Și noi, tinerii, eram băgați În brigăzi, ca să facem norma: trei metri cubi. Se lucra intensiv la diguri. În rest, să nu crezi că tolăneam... Ieșeam la prășit porumb
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
va lua România spre a și apăra libertatea și teritoriul. Bineînțeles, interpelarea era făcută din inițiativa guvernului.47 anul 1877 345 45. Artileria turcească din Turtucaia a deschis focul la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare la Oltenița. Bateria română a ripostat imediat provocând incendii în Turtucaia și silind o navă de război turcească să se retragă din dreptul Olteniței. 46. Starea de spirit a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin trecătoarea Șipka, avangarda condusă de generalul Gurko ajungând o săptămână mai târziu dincolo de Balcani, la Stara Zagora. Rezistența înverșunată a generalului Osman-pașa, la Plevna, a creat însă probleme serioase înaltului comandament rus, care, în condițiile opririi ofensivei armatelor imperiale (detașamentul generalului Gurko și voluntarii bulgari s-au retras și rezistau eroic în pasul Șipka) a solicitat intervenția grabnică a armatei române, considerată indispensabilă în situația ce devenise nefavorabilă forțelor rusești, care subestimaseră valoarea militară a adversarilor lor. În textul său
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1977, p. 222, nota 35). 120. „Atacul general al taberei întărite Plevna“ a fost susținut de Diviziile românești a III-a și a IV-a de infanterie și de către Corpurile al IV-lea și al IX-lea ruse, precum și de detașamentul mixt al generalului principe Imeretinski și al generalului Skobelev. Asaltul general a pornit -- după o susținută pregătire de artilerie - în ziua de 30 august/11 septembrie 1877, la orele 15.15. Diviziilor române le-a revenit sarcina de a acționa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grigore din Regimentul 15 dorobanți, căpitanul Bogdan Nicolae Lascăr, locotenentul Călinescu Dimitrie, maiorul Grigore Handoca, sublocotenentul Dănescu Alex. ș.a. 128. În timpul unei lupte de cavalerie, susținută la 5/17 septembrie 1877 de unități române care supravegheau drumul Plevna-Rahova, cu un detașament de cavalerie otoman, în preajma localității Kneaja, peste râul Isker, luptă în care turcii au fost puși pe fugă, soldatul Vasile Mohor a capturat de la un călăreț turc un drapel otoman. 129. Sublocotenentul Artur Hartel, din bateria a 3-a a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un important nod de comunicație și, totodată, un punct de legătură între forțele turcești aflate la Plevna și cele de la Vidin, constituind un pericol permanent pentru spatele armatelor ruso-române de la Plevna. Luptele de aici, la care au luat parte un detașament român aflat sub conducerea colonelului George Slăniceanu și un detașament româno-rus comandat de generalul Meyendorf, din armata rusă (detașament din care făceau parte brigada de roșiori de sub comanda colonelului Victor Crețeanu și Regimentul 4 ulani = cavalerie rus) au avut loc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
legătură între forțele turcești aflate la Plevna și cele de la Vidin, constituind un pericol permanent pentru spatele armatelor ruso-române de la Plevna. Luptele de aici, la care au luat parte un detașament român aflat sub conducerea colonelului George Slăniceanu și un detașament româno-rus comandat de generalul Meyendorf, din armata rusă (detașament din care făceau parte brigada de roșiori de sub comanda colonelului Victor Crețeanu și Regimentul 4 ulani = cavalerie rus) au avut loc în zilele de 7/19-9/21 noiembrie 1877, inamicul fiind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Vidin, constituind un pericol permanent pentru spatele armatelor ruso-române de la Plevna. Luptele de aici, la care au luat parte un detașament român aflat sub conducerea colonelului George Slăniceanu și un detașament româno-rus comandat de generalul Meyendorf, din armata rusă (detașament din care făceau parte brigada de roșiori de sub comanda colonelului Victor Crețeanu și Regimentul 4 ulani = cavalerie rus) au avut loc în zilele de 7/19-9/21 noiembrie 1877, inamicul fiind silit, în cele din urmă, să părăsească, cu pierderi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și alte obiecte trebuincioase unei armate în campanie. Se va vedea că, la venirea lor la putere, liberalii au făcut o vină mare guvernului conservator din această prevedere. În fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod. Detașamente din fiecare armă, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotantul său, căpitanul din roșiori Gherghe și alți ofițeri din stat-majorul său, luase muzică. Generalului Florescu îi mai plăcea și fastul, pe lângă dorința ce avea de a canaliza interesul public către acelea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a privi și de a gîndi nevoile sale sociale și culturale, care sînt ale unui muncitor agricol în deplinătatea cuvîntului”. *La intrarea în Parcul Libertății a fost dezvelit un bust al lui Lucrețiu Pătrășcanu, lucrare a sculptorului Vasile Gorduz. Fanfară, detașamente de pionieri, primul secretar, soția celui omagiat. Atent „verificate” în prealabil, evocările n-au avut nici un accent nou, excepție cuvîntul Elenei Pătrășcanu Veakis, ascultată cu încordare de toți cei prezenți, și nu doar din elementară politețe! După terminarea festivității, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oficial așa ceva și totul să se facă numai ilegal, indiferent de numărul de indivizi care ar iniția aceste forme de organizare. Criza regimului, dezastrul economic, degringolada morală, alienarea tineretului sunt elemente care ar putea fi o bună bază de organizare. Detașamente înaintate ale muncitorimii noastre, în primul rând minerii, tineri entuziaști și generoși, ar putea face primul pas. Am trece astfel peste nimicnicia noastră și stima pentru noi ar crește. În toate aceste lucruri ne puteți ajuta, așa vă puteți îndeplini
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
afecta direct condițiile de viață și punga muncitorului. Să fi fost grevele astea vreo expresie a luptei de clasă, așa cum afirma Lenin? Greu de conceput, când proprietarul mijloacelor de producție era chiar statul comunist, statul proletariatului victorios în frunte cu detașamentul său de avangardă, Partidul Comunist. Și atunci? Nu cumva erau o expresie a faptului că relațiile de producție sunt necorespunzătoare și trebuie făcut ceva pentru îmbunătățirea lor (Karl Marx)? Și Ceaușescu a făcut-o! S-a emis teoria antagonismelor în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
momentului. „Deci, numai despre sentimente. Despre care? ale cui față de cine, cu ce intensitate... sper că voi Înțelege și eu până la urmă. Dar am să mă feresc să cad În sentimentalism. Nu mi se mai Întâmplă decât atunci când văd un detașament de pionieri urcând la tribună sau când privesc defilarea forțelor noastre armate.” Semnatara Își inventariază apoi sentimente... „trăite, intuite sau citite În cărți”... Înainte de a cumpăra de la chioșcul din colț „numărul din septembrie al unei reviste”. Urmează o totală turmentare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lagărelor de concentrare fără să consulte liderii de partid și „l-a influențat” activ pe Teohari Georgescu în direcția acceptării unui pact de neagresiune cu liderul Gărzii de Fier, Nicolae Petrașcu. Conștientă de faptul că pretutindeni în țară se formau detașamente armate de legionari și temându-se de o răscoală prelungită Ana Pauker și Teohari Georgescu ofereau amnistierea oricărui membru al Gărzii de Fier, care se preda de bună voie și de asemenea oricărui dintre aceștia, care se dovedea a nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
erau prevăzute în regulamente, iar abuzul fizic era un fapt comun. Sancțiunile specificate împotriva celor ce nu izbuteau să plătească taxele impuse evreilor puteau merge până la opt ani de închisoare. Neprezentarea la muncă sau încercarea de dezertare din așa-numitele detașamente „exterioare” de muncă puteau fi pedepsite cu deportarea în Transnistria, sancțiunea fiind aplicată atât celui în cauză, cât și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența de la muncă a fost
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
subnutriți, plini de răni, bolnavi, infestați cu paraziți, lipsiți de îmbrăcăminte (mulți oferindu -și hainele în schimbul hranei) și incapabili de a realiza norma impusă. Incapa citatea de a realiza această normă însemna pedepse suplimentare și reducerea rației alimentare. Evreii din detașamentele „exterioare” de muncă, eliminați din societatea românească, privați de protecția legii și izolați de familiile lor s-au aflat, fără resurse, la cheremul capriciilor oficialilor ce le supravegheau munca și, în unele cazuri, în pericol de moarte, din cauză că moartea evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
confruntau cei incluși în programul de muncă forțată, este important de remarcat faptul că, în timp ce bărbații evrei declarați apți de muncă și având vârsta în general cuprinsă între 16 și 50 de ani erau departe de casă, fiind repartizați în detașamente exterioare de muncă, familiile acestora rămâneau adesea fără posibilitatea de a-și asigura necesitățile traiului zilnic. Rămași singuri, femeile, copiii și cei în vârstă cădeau adesea victime intimidărilor și umilințelor din partea autorităților guvernamentale, ale vecinilor non-evrei, ale foștilor colegi sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
foștilor prieteni. Deși nu se reflectă în volumul Munca obligatorie a evreilor din România. Documente și ar merita un studiu aprofundat, trebuie recunoscut efortul remarcabil al liderilor Comunității Evreilor din România în încercarea de a asista familiile celor aflați în detașamente „exterioare” de muncă, rămase fără protecție. Ajutorul acordat lua forme diverse, de la donarea de alimente până la încercarea de transferare din detașamente exterioare în detașamente locale a celor ce proveneau din familii aflate în situații de risc. Există o amplă documentație
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trebuie recunoscut efortul remarcabil al liderilor Comunității Evreilor din România în încercarea de a asista familiile celor aflați în detașamente „exterioare” de muncă, rămase fără protecție. Ajutorul acordat lua forme diverse, de la donarea de alimente până la încercarea de transferare din detașamente exterioare în detașamente locale a celor ce proveneau din familii aflate în situații de risc. Există o amplă documentație pe această temă, ce poate fi studiată în arhivele Federației Comunităților Evreiești din România. Evreii repartizați la muncă în localitățile lor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]