6,621 matches
-
lirice, Editura Minerva, București, 1973, pp. 675-676). Nevoia evadării din „ghetou” (o altă ipostază - dramatică - a condiției periferice) către o artă „internațională”, emancipatoare și eliberatoare, opusă canonului cultural etnocentric resimțit ca opresiv și potențial xenofob, constituie, fără îndoială, un impuls determinant. Oricum, deschiderea mediilor românești către modernitatea artistică în pragul Primului Război Mondial a fost stimulată și de aportul deloc neglijabil al tinerilor scriitori evrei emancipați. Înfocat apărător al înnoirii artistice, poetul și publicistul de etnie evreiască F. Aderca gestionează, o vreme, pagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale suprarealismului, interogîndu-se asupra conflictului dintre „inspirația” romantică și raționalismul scientist al psihanalizei: „Singura întrebare care, cu neliniște, ni se impune e următoarea: unde ne duce captarea secretului inspirației? Freud ucide simptomul maladiv prin aducerea în lumina subconștientului a cauzelor determinante. Procedeul similar al lui André Breton nu va stîrpi cumva inspirația? Să nădăjduim că nu. Pe măsură ce știința înaintează, tainele creației, ca orizonturile Saharei, se înfundă, se ascund ca pasărea măiastră, se topesc ca zaimful lunii. Și numai cei aleși ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asemenea, în această ecuație. În unele țări (Polonia, Cehia, Serbia) se manifestă cu precădere influența futurismului rus, în detrimentul celui italian; în altele (Ungaria, Croația, Slovenia) - cea a activismului expresionist german; importanța sferelor culturale de influență continentală rămîne, în această privință, determinantă. În România, țară latină în care impactul culturii italiene se situează - pînă după al Doilea Război Mondial - pe locul trei, după cel al culturii franceze și germane, ecourile futurismului rus sînt aproape absente, spre deosebire de cele marinettiste. Impuritatea eclectică, o anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
epocii este textul modern. Sîntem gata a crede că o artă mai nouă, arta mută, cu posibilități mai proprii vremei, ne va pregăti acest text pe care și-l va însuși și teatrul”. Influența cinematografului asupra teatrului s-a dovedit determinantă: „Textul a fost deci reintegrat în teatru în măsura valorii lui, iar arta interpretării, tot sub influența ecranului, a suferit o importantă modificare. I s’a răpit farmecul exagerării”, observație care ne trimite cu gîndul la „Manifestul teatrului de varietăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din România a fost preponderent „constructivă”. Militantismul agresiv, insolent și contestatar s-a dezvoltat după 1924 pe traseul revistelor Punct - 75 HP - Urmuz - unu - Alge - Viața imediată etc., Integral radicalizînd moderația „ecumenică” a Contimporanului. Legitimarea externă a jucat un rol determinant în procesul de recuperare/recanonizare internă a avangardei noastre istorice. Notorietatea cîștigată în Franța de un Tristan Tzara, de pildă, îl va impune atenției valorizante a criticii noastre estetice (Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a.), altminteri ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
însuși expatriat - prezentase, în fața auditoriului de la Sorbona, o conferință despre autorul „Fuchsiadei”, însoțită de lectura în traducere franceză a „Plecării în străinătate”, iar Ion Biberi îl comparase cu Kafka într-un volum apărut la Éditions Corymbe din Paris. Un element determinant în reconsiderarea poststalinistă a lui Urmuz va fi însă chiar voga internațională a literaturii „absurdului”, care va stimula inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian. O recuperare perversă, întrucît autorul „Fuchsiadei” urma să pună în umbră - ca precursor „optimist” și „constructiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
provincial) și a sponsorizat expoziția din 1908 de la București a pictorilor impresioniști Derain, Forain și Galanis, invitați de emulul lor Iosif Iser. Cu toate contradicțiile aferente, rolul lui Bogdan-Pitești în „lansarea” și susținerea literaturii și a artei moderne rămîne, cred, determinant. Din același unghi al „complexului periferiei” am încercat să examinez și primele ecouri ale Futurismului italian în România, prin comparație cu cele din țările central și est-europene și pe fondul distanțării ironice de simbolism sub influența unor poeți precum Jules
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intraseră Bruno și Christiane, existența unui principiu de scădere tendențială a ratei plăcerii; ar fi și superficial și inexact. Fenomene culturale, antropologice, secunde, dorința și plăcerea nu explică În fond aproape nimic din sexualitate; departe de a fi un factor determinant, ele sunt dimpotrivă, din punct de vedere sociologic, pe de-a Întregul determinate. Într-un sistem monogam, romantic și bazat pe iubire, ele nu pot fi atinse decât prin intermediul ființei iubite, În principiu unică. În societatea liberală În care trăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
responsabilă a acesteia.” 2. Evoluția conceptului de persoană: antichitatea greacă și latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Priscila și nici Iunia nu sunt definite ca „soții”, deoarece ceea ce conta nu era condiția lor tradițională și rolul lor de soții, ci angajarea lor în calitate de colaboratoare în opera de vestire a evangheliei. Pentru Paul (Gal 3,26-28) nu este determinantă identitatea etnică și socială și nici măcar conotațiile sexuale, ci faptul de a constitui „o singură persoană cu Cristos: „Toți care ați fost botezați pentru Cristos, v-ați îmbrăcat cu Cristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
clară, dând naștere la interpretări de genul „și comuniști răposați În Închisori pot fi considerați martiri, după definiția din DEX (martir = persoană care a avut de Îndurat suferințe, chinuri zdrobitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale)”. Se impunea prezența termenului determinant „Anticomuniști”. Însă faptul cel mai dezagreabil, chiar revoltător, s-a petrecut când a Început să vorbească domnul profesor Constantin Em. Bucescu, cunoscut ca excelent orator și recitator. Atunci, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu și câțiva dintre susținătorii săi Înfocați manifestară un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de conotație religioasă, și «erou»”. Spunem și scriem termenul ,,de recurs din 26 noiembrie 2010”, spre pildă, când este vorba de o dată calendaristică, stabilită de un magistrat pentru judecarea unei cauze. Sintagama „... a României sfâșiată...” constituie un dezacord gramatical. Termenul determinant al sintagmei citate trebuia să aibă forma „sfâșiate”. Este obligatorie repetarea prepoziției „de” În fața substantivului „politicile”, adică așa: „de politicile” Virgula de după substantivul propriu, Predeal” este superfluă. Teribil de ignorant este domnul Adrian Nicolae Petcu nu numai la gramatica limbii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
apoi viața consacrată: «Reforma este un fel de leitmotiv al istoriei vieții religioase, deoarece nici progresul, nici decadența nu sunt continui. Alternarea modelelor constituie norma. Orice reformă are un început, o culme și un declin. Unul dintre factorii cei mai determinanți în această istorie este adaptarea la evoluția culturală. Este vorba, în afară de decadența morală, de gestionarea întârzierii instituțiilor. Pe măsură ce mergem înainte pe calea istoriei, suntem din ce în ce mai frapați de caracterul coercitiv al măsurilor promulgate, desigur, în proporție inversă cu dinamismul spiritual ce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
via((. (n toate aceste cazuri, observatorul trebuie s( formuleze explicit dup( care indicii a clasat persoanele într-o clas( de vîrst( sau alta, corespunz(toare fiec(rui sex. Observatorul este adesea tentat s( claseze (i s( contabilizeze persoanele (n categorii determinante precum clasele sociale. El nu se refer(, (n general, la o clasificare abstract(, ci la tr(s(turile aparente ale persoanelor, unele fiind propriet((i care trebuie s( re(în( (ntreaga observa(ie: (mbr(c(minte, (nc(l((minte, morfologia
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
studiate. Astfel, ob(inem o diagram( a intensit((îi activit((îi (n func(ie de or( (i zi. Dar (inerea sub eviden(( a faptelor pe parcursul unei singure s(pt(mini nu ne d( certitudinea varia(iilor sezoniere, climatice sau economice, determinante (n cazul numeroaselor activit((i sociale: consumații, timp liber, practici religioase, via(a str(zii, s(n(țațe etc. Observatorul alc(tuie(te, (n felul acesta, un calendar al prezen(ei sale la fă(a locului, (inînd seama de astfel
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ani. Aceasta nu mi-a ușurat scrisul. În fond, scriam o carte despre generația părinților mei, despre suferințele, greșelile lor. Nu era simplu. Dar era necesar! * Dinamica societății evreiești În perioada comunistă s-a desfășurat sub semnul unor puncte cardinale determinante. După părerea noastră, trei au fost factorii care au influențat această dinamică, și anume: În primul rând, trecutul imediat, adică tragedia populației evreiești În perioada dictaturii fasciste, sau ceea ce am numi capitolul românesc al Holocaustului. Această tragedie a avut un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
influențat această dinamică, și anume: În primul rând, trecutul imediat, adică tragedia populației evreiești În perioada dictaturii fasciste, sau ceea ce am numi capitolul românesc al Holocaustului. Această tragedie a avut un impact deosebit asupra populației evreo-române. Trauma Holocaustului va fi determinantă pentru supraviețuitorii acestei perioade, le va influența deciziile fundamentale, le va schimba radical modul de a gândi. Evreii din România, ca și din celelalte țări, se prezentau ca un grup uman ce a supraviețuit, deci ieșit din tiparele normalității, atât
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de fiecare dată aria de cuprindere. Procesul Slansky și „afacerea bluzelor albe”tc "Procesul Slansky și „afacerea bluzelor albe”" Modelul sovietic al terorii funcționa permanent; de altfel, Securitatea era Încadrată cu un număr important de consilieri sovietici, având o influență determinantă În activitatea generală. Ultimii ani de viață ai lui xe "Stalin"Stalin se vor caracteriza printr-o creștere a terorii la cote necunoscute până atunci. Declinul sănătății dictatorului, inclusiv al celei mentale, va agrava o anume stare de paranoia, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din lumea evreiască, de la diversele curente sioniste și până la asimiliști, grupați În jurul Uniunii Evreilor Români (U.E.R.). Aceste confruntări dau conținut planului pe care l-am numi de reprezentare, de caracter organizatoric, În care elementul politic al vieții evreiești joacă rolul determinant. Un alt plan al vieții evreiești este cel din teritoriul comunitar propriu-zis, În care predominant este elementul social, În care se pune problema supraviețuirii populației evreiești atât la nivelul individului, cât și la cel al colectivului. Era necesar să se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
un produs strict cognitiv, al rațiunii, după mitul antic al nașterii Atenei, zeița înțelepciunii, care se naște din capul lui Zeus, ci ca produse ale acțiunii unei mulțimi de actori sociali, externi și interni. Actorii externi au avut un rol determinant. Și actorii interni au avut o contribuție importantă, dar mai degrabă secundară, pe fondul orientărilor strategice formulate de către actorii externi. Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profunde: procesul de restructurare a economiei în trecerea de la economia de comandă la economia de piață. Este adevărat că actorii sociali dezvoltă strategii de acțiune, iau decizii, acționează - privatizare, introducerea mecanismelor de piață, liberalizarea prețurilor etc. Toate acestea constituie factori determinanți ai fenomenului X de explicat, dar, la rândul lor, sunt expresia dinamicii structurale (Y) a sistemului social, poartă un determinism mai profund. Ele apar doar ca variabile intermediare, care deci pot fi puse între paranteze în procesul de explicație. Figura
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice\: problema consensului" Diversificarea vieții politice într-o pluralitate de partide s-a izbit de la început de principiul consensului, care reprezenta o componentă centrală a ideologiei tehnocrației, puternic susținută de marea majoritate a colectivității. Atitudinea față de consens a fost factorul determinant al căii adoptate pentru diversificarea politică. Principiul consensului avea, în acel context, o dublă semnificație. Pe de o parte, el descria o stare de fapt: acordul general asupra direcției globale de schimbare nu era tulburat de diferențieri suficient de cristalizate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dezagregare și criză. Problema sa centrală era administrarea sistemului economic în vederea relansării acesteia prin reformă. În realitate, era inevitabil ca în perioada tranziției economia să fie din nou subordonată politicii: politica economică, negociată cu instituțiile internaționale, a fost un factor determinant în managementul întreprinderilor. Tehnocrația a fost receptivă la punctul de vedere al sindicatelor: politica de menținere a locurilor de muncă. Mișcarea sindicală, foarte puternică în România, a fost un factor important de presiune pentru menținerea locurilor de muncă. Nu cred
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de putere. Diferența dintre cele două tipuri de economii nu este dată de caracteristicile comportamental-morale ale populației, de comportamente delincvente, inclusiv de corupție, ci mai degrabă de un complex de factori economici, sociali și politici, interni și externi, variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și prin
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dintre ei, și un model explicativ global care conectează într-o structură globală factorii explicativi. În practica explicațiilor multifactoriale pot fi identificate două strategii distincte: 1. strategia explicației „de jos în sus”, „factor cu factor”: fiecare factor presupus a fi determinant este explorat în mod separat (analiză unifactorială), în speranța că pe această bază va rezulta o explicație globală, o analiză multifactorială. Această strategie se bazează pe două presupoziții asupra naturii explicației: a) este posibilă determinarea contribuției explicative a fiecărui factor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]