1,762 matches
-
și a zeilor, miturile se află în faza pasivității, fiind stăpânite de conștiința soartei ineluctabile (p. 20). Tragedia îl creează pe omul nesubordonat destinului : fără a-i putea înlătura loviturile, le opune lumea cea nouă a conștiinței. El se sustrage determinismului universal, fiindcă acceptă liber să se supună unui țel ideal (p. 21), deosebindu-se de omul natural prin conștiința de sine întemeiată pe răspunderea vinovăției proprii într-o lume cârmuită de destin (p. 22). Suferința este asumată activ de eroul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de personaje la fel de vinovate de lipsa măsurii : Danaidele, care refuză însoțirea cu vreun bărbat, și egiptenii dornici să le impună nunta cu forța. Piesa este mai puțin relevantă pentru exegeta convinsă că actul dramatic nu poate crește decât prin înfrângerea determinismului și liberarea eroului (p. 63). Având în centru evenimente contemporane din războaiele medice, inadecvate idealizării de vreme ce lipsesc perspectiva în timp și mijloacele de transfigurare a realității, Perșii înfățișează victoria grecilor asupra năvălitorilor asiatici din perspectiva celor înfrânți, durerea acestora conferind
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a-și realiza destinul. Lepădându-se de sine spre a se regăsi în rostul rânduirii eterne, el depășește stadiul suferinței primitive (p. 124). Tragicul este aspectul cel nou al conștiinței active, actul dramatic al spiritului de a se descătușa din determinism (p. 125). Eteocle nu speră în propria salvare, dar acceptă jertfa vieții sale pentru a răscumpăra prin ea o vină strămoșească (p. 125). Supraviețuirea Tebei compensează pierirea celor doi frați. Din punctul de vedere al lui Alice Voinescu, orașul rezistă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
provocat durerea (p. 263). Personajul ajunge să fie responsabil pentru faptele lui, iar pe de altă parte simțirea individuală, raportându-se la o lege, se face sentiment moral. Voința individului caută să iasă din unitatea omogenă a rasei și din determinismul biologic (p. 263). Detaliile morții lui Agamemnon furnizate de Electra precipită decizia lui Oreste de a acționa. Când bate în poarta palatului, tânărul este însuflețit de propriile simțăminte, el pregătindu-și, deodată cu personalitatea, și o răspundere proprie (p. 271
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o figură tragică, ci de un adânc patetism (p. 287). În schimb, Oreste reprezintă eroul tragic prin excelență, ridicat din curajul întrebării care îl lasă fără niciun suport față în față cu Destinul (p. 289). Din omul mitic prins în determinismul cosmic, victimă pasivă a sorții, Eschil îl creează pe omul tragic al suferinței active (p. 290). În ultima parte a trilogiei, Eumenidele, se înfruntă zeii vechi și noi spre a tranșa problema vinovăției lui Oreste. Divinități htonice, eriniile urmăresc sancționarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
împăcarea dintre toate registrele firii, anunță viitoarea armonie universală bazată pe conștiința trează a omului (p. 329). În concluziile monografiei, exegeta revine asupra ideii că Eschil incarnează spiritul veacului al V- lea, căci din vechea lume stăpânită de un implacabil determinism, plăsmuiește un univers nou, cârmuit de legea morală (p. 331). În opera lui se ivește omul tragic, care înfruntă soarta, și se afirmă pentru prima oară într-un univers determinat o conștiință liberă (p. 331). Eroismul și aspirația spre libertate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
toate acestea, sciziunile sau rupturile apocaliptice postulate în anii '60 ca țel al luptei politice sînt descrise acum în noile teorii postmoderne ca rupturi generale doar de noile tehnologii, fără efortul luptei revoluționare, reluînd astfel, ca urmare, vechiul discurs al determinismului tehnologic. Mai mult decît atît, unele discursuri postmoderniste poartă pecetea înfrîngerii după deceniul șase. Opiniile postmoderniste cu privire la fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sînt, în bună parte, efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991). S-a mai susținut că în societatea mediatizată și informatizată postmodernă, individul este cel mult "o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea și dispersia subiectului în modernitate. În toate aceste
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puterii și a subiectivității, descriind sistemele cibernetice de înaltă performanță, dar fără a prezenta vreodată forțele, grupurile sau indivizii care le controlează. Îndepărtînd economia politică din cadrul conceptual al teoriei sale, în cele din urmă el sfîrșește prin a cădea pradă determinismului tehnologic. În operele sale mai tîrzii, se face de puține ori referință la capitalism sau economie politică; el se mulțumește să descrie noua ordine tehnologică în care tehnologia domină în mod absolut, impunîndu-și în mod nemilos imperativele și cerințele asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inactuale e o stupizenie care dovedește neînțelegerea firii adevărate a lucrurilor. Întotdeauna va fi o schimbare și întotdeauna vârstnicii vor rămâne cu un pas în urma celor tineri. Nu din refuz al sincronizării, ci din neputința înțelegerii. Taine avea dreptate, deși determinismul nu mai e la modă. Omul e, totuși, un produs al mediului, care înseamnă cultură, educație, regim politic, mai pe scurt, spirit al vremii. A.B.Care credeți că este soarta criticii de direcție? Există un pluton de critici cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care Descartes o schițase numai; continuă cu teoria monadelor, atât de admirată azi, (ființe simple din care decurg toate ființele viețuitoare) teorie care a fost demonstrată în principiu, mai târziu, de Geoffroy Saint-Hilaire; și sfârșește prin admirabila teorie a determinismului. Wolf condensează și vulgarizează, în nemțește, ideile lui Leibnitz. Kant, începând o eră nouă cu Critica rațiunii pure (1781), face tabula rasa cu sistemul cartesian și cu cele decurgătoare din el, arătând că forma matematică nu e bună în filosofie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și umanitatea au ajuns la actuala lor configurație, în legătură cu motivele, cauzele pentru care toate aceste transformări s-au petrecut, în legătură cu tot ceea ce civilizația a înregistrat în îndelungata sa devenire, care își urmează și astăzi cursul. Pentru că, dincolo de relativitatea determinismelor stabilite de istorici, supuse permanent reevaluărilor și reconsiderărilor, tot ceea ce există astăzi în lume, bun sau rău, își găsește explicația într-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat. Priviți de exemplu, ce se întâmplă în aceste zile în Orientul Apropiat
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
origine se află în structurile inconștientului. În studiul său introductiv la volumul lui Freud, tradus în limba română, Leonard Gavriliu atrage atenția asupra "formulei complexe" a determinărilor proprii psihologiei acestuia, relevînd unele critici exagerate, întemeiate pe o nejustificată limitare a determinismului la conștient (19, pp. 30-32). Rezultă, de asemenea, din scrierile psihologului vienez că, chiar dacă acordă un rol de prim ordin pulsiunilor interne în determinarea comportamentului uman, el nu avea în vedere așa cum au lăsat să se înțeleagă unii din vulgarizatorii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate, încetează de a se mai manifesta morbid, transformînd conflictul patogen într-un conflict normal, relativ ușor de rezolvat. Supralicitarea determinismului sexual a viciat însă în mare măsură psihanaliza (19, p. 48). Se apreciază că sînt exagerate afirmațiile freudiene privind sexualitatea la copil, insistența care se pune pe demonstrarea complexului Oedip în viața fiecărui copil, explicarea nevrozelor exclusiv prin conflictul dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lecții moarte, dintr-un caiet unde le avea gata scrise, iar când ne asculta, pretindea să-i repetăm, cuvânt cu cuvânt, tot ce ne spusese ea. N-am auzit-o niciodată făcând un raport de cauzalitate sau relevând, accentuând un determinism de factură istorică. Așa te poate îndepărta un profesor de o materie. În rest, am fost slabă întotdeauna la matematică, fizică și chimie. R.P. Dar în studenție? Știu că i-ați avut profesori, printre alții, pe Dragoș Protopopescu, autorul Fenomenului
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nașterea omului cu nume de patrie a venit ca un dar pentru neam.“ („La ziua nașterii omului cu nume de patrie“, Viața românească, ianuarie-februarie 1978) FLORIAN Radu, filozof „În acest context se situează înmulțirea studiilor consacrate unor probleme ale teoriei determinismului social și îndeosebi, elaborarea unei gândiri politice înnoitoare de către importante partide comuniste și muncitorești, printre care un loc de seamă revine contribuției Partidului Comunist Român cu concepția sa despre făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în România.“ (Revista de filozofie, iulie-august
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iași și, ulterior, în cadrul Facultății de Biologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Direcțiile principale de cercetare au fost: evoluție și adaptare; citogenetică vegetală și animală; biologia unor specii de plante spontane și cultivate, cu referire specială la problema determinismului genetic și epigenetic al variabilității individuale, cu aprecierea rolului evolutiv al diverselor categorii de variații; studiul biologiei unor specii de plante sexuate și apomictice înrudite, cu aprecierea rolului evolutiv al apomixiei; protecția și ameliorarea mediului; posibilități de intervenție în dinamica
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
război, În Israel i-au fost recunoscute meritele și curajul, intrând În galeria celor distinși cu titlul „Drepți Între popoare” <endnote id=" (554, pp. 197-199 ; 693, II, pp. 256-265)"/>. Raționalism și capitalism În 1929, Mihai Ralea Încerca să explice prin „determinism social” apetența evreului pentru activitățile negustorești. El făcea apel la un set de argumente consecutive din sfera „psihologiei colective” : „Lipsit de instincte și obiceiuri Înrădăcinate care constituie datinile - scrie Ralea În articolul «Israel În România» -, evreul e mai ales raționalist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grecii vechi lăsînduse în voia Moirei. E o fatalitate de la care nu ne putem sustrage. și autorul acela american, de fapt evreu american, ce susținea că timpul tragediei a trecut , adică imposibilitatea tragicului în zilele noastre, cred că se înșeală. Determinismul istoric este un clește ce strînge tot atît de puternic și nemilos ca și destinul. Mă gîndesc să scriu chiar o tragedie pe această temă. V-am trimis materialul ceva mai repede și fără să știu nimic despre cel anterior
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acvariu. Regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu și filmat de Rodrigo Prieto, Babel e plin de asemenea imagini ale izolării, vulnerabilității și neputinței, și unitatea diferitelor sale povești, plasate pe trei continente, provine nu doar (și nici măcar în primul rînd) din determinismul oarecum aburos, de tip un fluture-bate-din-aripi-la-Tokyo-și-în California-are loc-un-cutremur, pe care se bazează scenariul, ci mai ales din extraordinara forță de sugestie a acelor imagini : distanța dintre două puncte de pe mapamond, oricare ar fi ele, pare dintr odată înfricoșătoare, insurmontabilă ; circulația
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Neurologie din Iași, conf.dr. Zoe Caraman (1894-1970ă. Cercetarea științifică a reprezentat o constantă în preocupările sale timp de peste patru decenii. A abordat probleme prioritare în domeniu, cum sunt: Accidentele vasculare cerebrale; Leuconevraxitele; Boala Parkinson; Bolile degenerative ale sistemului nervos cu determinism genetic; Bolile de sinapsă; Neuroinfecțiile în general; Epilepsia; Polineuropatii și altele. A publicat o serie de monografii științifice, ca prim autor sau în colaborare: Nevrozele cu predominanța tulburărilor digestive (1957ă, Accidentele vasculare cerebrale în sistemul vertebro-bazilar (1980ă, Patologia sistemului nervos
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Ea ar fi putut să devină altceva decât ceea ce e azi, dacă n-ar fi căzut într-un mediu burghez, cu totul execrabil și întru totul bruxellois! Dar n-a avut mijloacele necesare. În fond, ceea ce mă îndurerează e acest determinism istoric implacabil a cărui victimă e ea! S-o lasăm pe mama, dacă vrei, și să trecem o clipă la mama ta. E adevărat că te-ai certat cu ea? Diseară, prietenii mei îmi vor sărbători aniversarea și trebuie să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de locuri cunoscute, închizând, treptat, unul după altul, misterele insulare și oceanice. În secolul al XX-lea, odată cu ivirea altor și altor tipuri de epic (psihologic, rea list, naturalist, eseistic, expresionist, decadent etc.) și odată cu închiderea evazionismului romantic, sub presiunea determinismului și a cunoașterii experimentale, literatura marină și-a pierdut din importanță și s-a exilat pe rafturi estetice inferioare. Totuși, pradă unui hedonism generalizat, omul postmodern caută și el o evadare din cotidian, în timp (trecutul ca suvenir, viitorul ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
printr-un seism istoric, autobiografia a trebuit să se așeze într-o altă matcă, cea a Curriculumului Vitae. Aș distinge între cele două prin următoarea formulă: a) autobiografia arăta modul de adecvare a persoanei la o societate în care funcționează determinismul strict: fiecare document de partid trasa linia evoluției sociale, iar „atomul” n-avea decât să se așeze pe traiectorie; și b) Curriculum Vitae arată - cel puțin în perioada de trecere de la un „cosmos represiv” la un haos la capătul căruia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]