2,162 matches
-
-l pot auzi pe canar cântând! Nu-l auzi, don Augusto? E-o încântare să-l auzi! Și când fata asta începea să-și pregătească lecțiile de pian, să-l fi auzit pe canarul pe care-l aveam atunci: se dezlănțuia și cu cât lovea ea mai abitir în clape, cu atât mai tare cânta și el, și cânta... Cred că de-asta a și murit, a plesnit... — Până și animalele domestice se molipsesc de viciile noastre! - adăugă unchiul -. Am smuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vizită la cățelușa ta? Oricum ar fi, tu ești credincios, da, și nimeni nu te va alunga din casa mea, nimeni nu ne va despărți.“ Intră în casă și nici nu se pomeni bine-năuntru, că-n suflet i se dezlănțui furtuna ascunsă sub calmul aparent. Îl invadă un sentiment în care se confundau tristețea, o tristețe amară, gelozia, furia, spaima, ura, iubirea, mila, disprețul și, mai presus de toate, rușinea, o enormă rușine, și conștiința teribilă a situației ridicole în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
acel moment am început să-mi fac o listă în cap. — Deci spune-mi tot! Maria venise după mine în bucătăria imaculată unde eu m-am mirat cum a putut Lynn să prepare mai multe feluri de mâncare fără să dezlănțuie haosul meu obișnuit de dâre, pete și stropituri. Am tras-o de lângă ușă ca să nu ne audă nimeni. Nu e nimic de spus. Nu, mint. Am fost la Chessington World of Adventures... Maria își dădu ochii peste cap exasperată. —Jenny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Courthope era comandantul Companiei C, În care eram eu. Era 9 mai, o duminică, o dimineață frumoasă de duminică. Când a răsărit soarele, pe cer nu era nici un nor. Se auzeau păsările cântând. Pe urmă, la cinci jumate, s-a dezlănțuit iadul și artileria noastră a deschis focul asupra linilor germane. Ideea era că focul de baraj avea să le distrugă apărarea, să-i omoare În tranșee și gropi personale, să le Întrerupă comunicațiile, iar noi n-o să mai avem altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mă mâna iubirea: scriam și desenam pentru Anna, care se topea toată în dans. Când Mary Wigman, profesoara ei, a primit comanda ca în anul următor să coregrafieze Muntele lui Venus pentru festivalul de la Bayreuth, Tannhäuser - pelerin în mijlocul unei mulțimi dezlănțuite de fete desculțe, dar și în rest aproape goale - urma să trăiască plăceri ieșite din comun. Apoi, când erau deja în faza finală, Ulli Härter și cu mine le-am vizitat pe soția sa, Herta, și pe Anna cu puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de aproape un an, apoi m-au concediat. Am fost, mai ales, imparțial. Nimic, apreciatul meu Bustos, nu-mi sperie conștiința la ore târzii. Dacă am dat naștere vreodată fiului muzei mele - un ovillejo intitulat Pâine de secară, care a dezlănțuit o persistentă campanie de petiții și anonime - am făcut-o sub binevenitul pseudonim Micimanul Nemo, ca o aluzie, pe care nu au observat-o toți, la Jules Verne. Dar nu numai pentru asta mi-au arătat drumul străzii; n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Borges și Caillois: „Caillois neagă faptul că În povestirile lui Voltaire Însuși putem găsi primele exemple de narațiuni polițiste. Crede că romanul lui Balzac Une ténébreuse affaire marchează mai curând Începutul genului. Această afirmație e unul dintre elementele care au dezlănțuit polemica sa cu Jorge Luis Borges. Criticând cartea lui Caillois În revista Sur, Borges dă ca sigur faptul că acesta dorește să derive genul polițist «de la o circumstanță concretă: spionii anonimi ai lui Fouché»; și continuă cu un paragraf foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și nu Îl emoționează nici acțiunea, nici elementele romanești ale „tărășeniei“, și cu atât mai puțin psihologia umană, ci o „problemă“ algebrică (cu una sau mai multe necunoscute) sau geometrică (cu una sau mai multe drepte ce se intersectează) care dezlănțuie un joc ce acceptă și impune norme și restricții severe, prin intermediul cărora povestirea și cititorul ei se Îndepărtează de literatură și se apropie de enigmistică. Ca și lui Boges, criminalilor săi le plac simetria, rigoarea, diagramele, silogismele, deducțiile logice - Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-a folosit de gestul ăsta ca de o scuză ca să se uite la țâțele mele. Kate n-a zis nimic. Am intrat în cafenea, luptându-ne cu hoardele de oameni agitați și nervoși dinăuntru. Era sâmbătă după-amiaza și se dezlănțuise nebunia. Oamenii erau parcă atinși de o formă de nebunie. Sindromul cumpărăturilor sau ceva de genul ăsta. Sunt sigură că există un termen medical sofisticat pentru maladia asta. Presupun că trebuie să fie ceva similar cu efectele mistralului care pogoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Iar eu, ca o proastă ce eram, l-am lăsat. Mare greșeală. Imensă, colosală, enormă greșeală. Până la contactul ăla fizic, mă ținusem destul de tare. În secunda în care am ajuns în brațele lui Adam, pe frontul emoțiilor mele s-a dezlănțuit iadul. Am simțit că încep să tânjesc după el, că-l doresc (da, și mai tare!), m-a cuprins un sentiment de „uite ce-am piedut“ și am fost invadată de un alt sentiment călduț și pufos. Când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Scria FUCK cu roșu, semn indubitabil că vremurile se schimbaseră. Era În aprilie 1990. Fusesem definitiv conectați la civilizație, de-acum Încolo urma să fim fericiți, rafinați, fotogenici, de-acum Încolo aveam să scriu așa cum doream. Mă puteam În sfîrșit dezlănțui. Am pipăit În buzunarul canadienei hîrtia tare, cu antet, și-n vreme ce-o pipăiam vagoanele s-au smucit. Mi-a căzut țigara din gură. Pe hîrtie era bătută la mașină una dintre acele decizii ce-ți transformă viața eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mult așteptată față de cîștig, pentru că sînt deja bogați, un limbaj și o mișcare filmică noi, cu cît mai puține compromisuri, Încercînd să creeze o breșă În Întunericul de fum al Terminatorilor, singura nădejde a cinefilului din lumea-ntreagă că tornada dezlănțuită de bani va fi Încetinită pînă la obținerea acelui efect de lumină, a acelui echilibru care a existat Între anii ’50 și ’70 Între filmul comercial și filmul de artă. Era clar că singurii care puteau Încetini roata norocului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În Băieți răi , nu se poate să nu fii impresionat de momentele-n care-și schimbă extrem de rapid registrul și devine grav ca ghepardul lui Visconti momente din păcate destul de rare cît și, cu precădere, de adevăratele recitaluri cînd se dezlănțuie (scena predicii În stradă) ori snopește calm În bătaie peștele amărît al lui Lulu. Lancaster emană atîta forță, atîta virilitate În stare pură, Încît te face să uiți flagranta lui lipsă de subtilitate, așa ceva nici nu și-ar mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca și cum l-ai urmări pe tăticul Stradivarius cioplind o scripcă de-a lui dintr-un trunchi de copac. Spunea anecdote scrise de marele comic Davey Goldman, le strecura niște plicuri babane interpușilor de la Biroul Șerifului și Încingea cîte un swing dezlănțuit cu pițipoanca lui, Audrey Anders, sau cu alte frumuseți unduitoare ale stabilimentului. Privirile se Îndreptau invariabil spre masa lui, iar doamnele se uitau pe ascuns la șeful bodyguarzilor, Johnny Stompanato, Întrebîndu-se „Chiar o are atît de mare?“ Sicofanți, marionete, pupincuriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
niște păsări rănite de glonț... Mă adun cu greu printre rânduri, dornică să redau zilei stropul promis de bucurie. Dar suspin și scot în lumină clipe răvășite de tristețe, precum frunzele tăcute, veștede și sfarâmate de mușcăturile reci, ale vântoaselor dezlănțuite de toamna în agonie. Ce mă doare mai mult rana mea, sau plânsul naturii?
Ce m? doare mai mult by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83299_a_84624]
-
lumea în care trăiam era de vină, înainte de orice, dar nu prea aveam curajul să vorbesc, puteam ajunge, eu și rude ale mele, la Canal, ca pe vremuri. Nu cred că el ar fi avut curajul. Ne grozăveam și ne dezlănțuiam ca proștii în neștire la o votcă, numai între prieteni, dar curajul nostru nu trecea de pereții paharului, pentru că ne era pur și simplu teamă. Poate ai uitat, Domniță, cum era. Eu și încă mulți alții ne înecam neputința în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
superioară de partid, iar noi vom da dovadă de simț de răspundere și vom merge la cauze pentru înlăturarea situațiilor care au dus la gravele deficiențe ce s-au manifestat și alte bla-bla-uri, înainte ca sarabanda de vorbitori să se dezlănțuie? De acum încolo însă, cred că știi prea bine ce s-a petrecut. „Da, știu.“ Tocmai asta vrei să afli din nou? „Da.“ Ca să afli ce? Și ce crezi că se poate afla? Iar dacă afli ceva, că-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și un director executiv, și că numai așa i se poate garanta eficiența, funcționând ca o afacere, adică pe ideea că va avea profit. Toată treaba asta i s-a părut, desigur, lui Gillam o adevărată blasfemie. Dar unchiul se dezlănțuise deja și a început să spună că, de fapt, serviciul de sănătate, dacă va fi bine condus, ar putea deveni cea mai profitabilă afacere a tuturor timpurilor, pentru că îngrijirea medicală este ca prostituția, ceva la care cererea nu poate dispărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rog, spune-mi Edward. Acum, hai, spune, unde e casa domnului Rudd? *** — Aș vrea să vă spun o poveste, domnule Rudd. Cred că o să vă intereseze foarte mult. Să încep? — Desigur. — Atunci voi începe. Era întuneric. Peste castelul Hacrio se dezlănțuise o furtună cumplită. Dinăuntru se auzeau strigăte slabe. Cavalerul Negru îl făcea zob pe Walter Bimton cu o ghioagă. La revedere, domnule Rudd. Se ridică și părăsi camera. Jason auzi ușa din față deschizându-se și apoi închizându-se. — Uimitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi rodeam unghiile. Apoi am spus: — Vână, asta am scris. Nu are vână.. Luă ziarul și studie din nou propoziția. Un zâmbet îi miji pe față. — A, vână... Apoi zâmbetul se transformă în chicoteală, chicoteala în râs și râsul se dezlănțui în hohote asurzitoare, demente, de nestăpânit, care o aduseră în cameră pe Joan, venind fuga din bucătărie, dornică să participe la veselia noastră. — Ce s-a întâmplat? spuse ea. De ce râdeți? Citește asta, spuse Graham, întinzându-i ziarul și căznindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să o dărâme rafalele de vânt, se luptă să înainteze în curtea din față și se îndreptă spre capela familiei, situată într-o mică poiană de lângă capătul aleei des împădurite. De jur-împrejurul ei copacii gemeau trosneau și foșnau în timp ce furtuna își dezlănțuia rafalele sălbatice, imprevizibile. Spre marea ei surprindere, ușa capelei era deschisă și o lumină pâlpâia înăuntru. Două lumânări ardeau pe altar. Fuseseră aprinse recent, deși capela însăși părea goală. Tremurând violent - pe jumătate de frig, pe jumătate de spaimă -, înaintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de suportat. Nu-și dezlipea privirea de la cer, În timp ce ea și Betty se Îndreptau spre John Allen House, spunîndu-și că vrea să vadă proiectoarele Îndreptate În sus, să vină avioanele și tunurile să Înceapă să tragă, iar iadul să se dezlănțuie pe pămînt... Dar cînd primele tunuri Începură să bubuie, undeva În nordul Londrei, se neliniști și o făcu pe Betty să meargă mai repede - chiar În starea mizerabilă În care se afla, Îi era teamă de bombardament, de a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vântului, care în furia lui oarbă țipă printre frunzele zdrențuite, ce par desprinse dintr-o legendă veche de când lumea și mă trezesc. Cu toată vremea rea n-am de ales și aruncând la nimereală un trenci pe umeri, căci se dezlănțuiesc deja răpăind, câțiva picuri de apă pe acoperișul de tablă. Mă precipit să ies. Ploaia mă ajunge repede din urmă, dar n-o bag în seamă și grăbesc pasul. Azi, o am la mine pe Dădișor și până se trezește
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
lor și nu au mai fost niciodată văzute. Așa că atunci când cei doi copii ai mei sar pe trupul din care au ieșit țipând „ca mine“, o voce dinăuntrul meu repetă „ca mine, ca mine, ca mine“. 07.42: Iadul se dezlănțuie când Încerc să ies din casă. Emily Îmi aduce la cunoștință că toate cele trei rânduri de haine propuse de mine sunt inacceptabile. Noua ei culoare preferată e galben, se pare. — Dar toate hainele tale sunt roz. Rozul e caraghios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
92. Acest fapt marchează epoca, după cum am mai spus, perioadei de refacere a Bisericii. Acesta a fost semnalul unei cumplite bătălii: Biserica se ridica din oprimarea îndurată atîta vreme, scuturînd jugul nemilos, iar acest lucru, în mod necesar, trebuia să dezlănțuie lupta dintre Aceea care era oprimată și cei ce o oprimau. Nu a triumfat decît după trei veacuri de lupte. Abia s-a eliberat cu tărie de servitutea puterii laice că marea schismă a occidentului a sfîșiat-o. Abia se stinse
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]