4,878 matches
-
fie în organele maghiare care nu sânt expuse primejdiei de-a fi citite și de altă lume necuvântătoare, ci numai de maghiari! Și "Pesther Lloyd" face, se-nțelege, politică esterioară, și organul ovreilor din Ungaria pune Orientul la cale și dictează soarta viitoare a popoarelor lui. Într-un lung articol asupra politicei balcanice a monarhiei care se-ncheie c-un apel la sprijinirea albanejilor, se zic următoarele la adresa tuturor celorlalte popoare: Cum stăm diplomaticește cu țările acestea, cum stau cestiunile, pendente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
canonizarea scabroaselor afaceri, nici răzbelul fără zapis și chezășie sau rechizițiile Warszawski-Chirițopol-Mihălescu, nici rectificarea Basarabiei în minus, nici anexarea Dobrogei, cu Arab-Tabia cu tot, nici categoriile propuse de redacția "Romînului" pentru împămîntănire, sau răscumpărarea, cea mai "populară" cestiune din România, dictată de la Berlin etc. etc. Dar ce are a face? Dacă poate fi câștig la mijloc se ivește ușor în sânul marelui partid cestiuni mari. Vrun mic război ceva, vro mică concesie de poduri peste Dunăre și de drumuri de fier
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicul nostru, care le știe toate și le-a apreciat de mult, ci pentru că un caz analog se ivește într-o țară învecinată, în Serbia. Și aci e la mijloc un tratat de comerț pe cari necesități politice i le dictează guvernului sârbesc, și aci opoziția a ajuns să silească ministeriul să se retragă, și aci opoziția, venind la putere, va fi silită să încheie ea însăși tratatul pe care l-a combătut din toate puterile. Iată dar în realitate cauza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dunăre și să sperăm că, oaspete pe pământ românesc, ea nu va uita România, precum România nu uită a-și pune toată credința și speranța în Comisiunea Dunării, în reprezentanții Europei. Cât despre atitudinea guvernului, d. Ventura a arătat-o dictată de același spirit de duplicitate care a predominat în alte cestiuni externe, cum în cea a Basarabiei bunăoară. Și atunci " Romînul" striga contra Rusiei, iar Basarabia se ducea, precum de mai nainte se hotărâse între guvernul nostru și cel din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înclinat spre sursa de unde venea muzica clasică. Unele plante au crescut și au acoperit difuzoarele. Plantele au înflorit. Nu discut despre calitatea muzicii rock, fiecare are libertatea de a alege și de a face ceea ce liberul arbitru și conștiința îi dictează; tot ceea ce am vrut să prezint este faptul că plantele se dezvoltă armonios și cresc în mediul muzicii clasice. Alte studii făcute pe oameni, de această dată, arată calitățile curative ale muzicii clasice. Muzica lui Mozart, de exemplu, are rolul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2989]
-
morale ori sociale. În fața acelei voci lăuntrice trebuie să ne scuzăm atunci când ne simțim vinovați, ei trebuie să îi spunem că tot ceea ce am făcut a fost pe deplin justificat. Marii poeți și scriitori lăsau această voce lăuntrică să le “dicteze” operele. Beethoven, care la un moment dat a surzit, “vedea” și “auzea” o întreagă simfonie pe care o punea mai apoi pe hârtie. Mozart își compunea operele fără ca acestea să mai necesite vreo corectură. Această voce interioară este cea care
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
apăsat la Eminescu: nu este omul "acel ce cade, ci a veacului gândire / A trăit în el ... Cu dânsul carta lumii iar s-a-nchis". La fel și Borges: "nu putem admite că ar exista ceva întâmplător într-o carte dictată de o inteligență divină, nici chiar numărul de cuvinte sau ordinea semnelor" (Golemul). Cartea, labirintul, oglinda, visul nu sunt numai simple "figuri", toposuri comune, "felii" sau decupaje cu care putem aproxima universurile ideatice ale poeticii eminesciene sau, respectiv, ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
servit, comod, de arsenalul est-totalitar, punîndu-și la punct, dur și zîmbitor, adversarii politici. N-o mai poate face acum, dintr-o mie de motive, mai întîi din pricina modificării radicale a conjuncturii politice general europene, apoi, pe lîngă celelalte, din duplicitatea dictată de interesele regimului pe care-l girează și, nu în ultimul rînd, personale, ca produse finite ale cîtorva generații de servanți ai Moscovei. Dacă țara ar reveni, cum ar fi în firea lucrurilor, la destinul ei monarhic, fracturat de tancurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie '89, conservă însă cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta, cînd în clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crețe blestemă, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justițiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nivelul pașilor noștri.) Da, simplu de spus, greu de făcut. Pentru că înlăturarea pahidermelor din beton de pe Universitate nu era doar chestiune de macara. Era mult mai mult. Și anume, voința morală de a rupe radical cu dezonorantul trecut. În care dicta "cetatea revoluționară a Nicolinei", unde, de altfel, s-au și confecționat grosierele răngi-proptele care să veșnicească înțepenirea proletară a mastodonților pe creștetul celei mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apostazii. Plecat la drum (drumul boemei bucureștene de joasă marcă Fănuș Neagu), Dinescu își consolidase de june un statut inconfundabil. Prin sevă lirică, înainte de toate. Dar și prin exacerbarea unei gestici voluntare. Cea care, de fapt, avea să-i și dicteze angajarea politică în disidența anticomunistă, apoi în cea de convulsivă restaurare democratică. Substituindu-mă amuzat Eugeniei Vodă, aș putea la rîndu-mi observa, și în acest caz, părăsirea poeziei. Și acceptarea unui rol penibil inadecvat de... analist politic. Nu prea departe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Abuzurile însă erau așa de numeroase încât, în practică, este foarte greu de făcut o distincție între regulă și excepție. De cele mai multe ori, boierul dispunea de suficiente mijloace ca să închidă un drum care trecea pe moșia sa, atunci când interesele îi dictau luarea unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei pe lună. Au fost exceptate liniile telegrafice de pe teritoriile ținuturilor Tutova și Covurlui, „unde nu sunt asămine epistați de cantoniști, nefiind șosăli”, pentru care au fost angajați doi epistați, cu câte 200 lei pe lună. Asemenea măsuri au fost dictate de motive financiare. Același sistem a fost aplicat și cantoniștilor. Acolo unde linia telegrafică urma șoseaua, cantoniștii șoselelor au avut în grija lor și linia telegrafică; în caz contrar, au fost angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Rusia prin alianță, va avea din nou pe brațe Franța și Austria; dacă Austria se va lăsa sedusă de ruși, care pot să-i promită achiziții în Orient, Prusia va avea pe brațe Austria și Rusia, care îi vor dicta în privința Rusiei. „Prusia se temea - nota regele - că aliatul său, devenit prea puternic, să nu vrea cu timpul să-i impună legi, ca și Poloniei”, de unde și apropierea Prusiei de Austria, întâlnirile de la Neisse, Neudstadt, medierea etc. „Nu era interesul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marceli Handelsman spunea că, pentru țăranii români din Transilvania, Bem era un „adevărat părinte” (prawdziwym ojcem). Firește, atitudinea favorabilă față de naționalități a lui Bem și, în general, a polonezilor din armata maghiară nu poate fi pusă la îndoială, ea fiind dictată din rațiuni politice asupra cărora ne-am oprit în paginile precedente. Conducătorii moldoveni și munteni ai mișcării naționale românești, care vedeau în polonezii ce luptau în Transilvania o șansă reală și unică de înțelegere cu maghiarii, au înfățișat în culori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe lângă români. La 22 iunie 1849, N. Bălcescu îi comunica lui Ion Ghica că Bem „apără mult pe românii din Transilvania și Banat” și că îi promisese oameni pentru legiunea română. Atitudinea lui Bem față de români trebuie considerată ca fiind dictată de țelul eliberării Poloniei prin victoria revoluției maghiare chiar și cu sacrificarea sau cel puțin subordonarea celorlalte naționalități. De aici rezultă limitele gândirii și acțiunii lui Bem. Protocolul din 18 mai 1849, încheiat la Paris, a fost în cea mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o strategie și o tactică politică. De reținut este că micile alcătuiri statale își propun linii directoare de orientare care nu ignoră marile Puteri protectoare, ca o condiție ce ține de supraviețuire fără să se lipsească de puncte de sprijin dictate de vecinătăți organice slăbite sau de oportunitate. Marile Puteri sunt stăpânite de o altă optică, cea a forței, a relațiilor determinante și, în consecință, a influenței cultivată în forme care acoperă o largă gamă, de la condescendență, la presiuni și amenințare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Unirea s-a înfăptuit într-un echilibru de forțe în Europa, care a sancționat ceea ce românii realizaseră. 5. Foarte important, după cum se știe, a fost statutul juridico-politic internațional și cel constituțional intern al Principatelor. În acei ani, bazele regimului fuseseră dictate prin Convenția de la Paris din august 1858. Unele din prevederile sale continuă și acum să fie controversate. De pildă, a fost sau nu dubla alegere a lui Al. I. Cuza conformă spiritului și literei Convenției? Care a fost statutul constituțional
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar, repudiind-o, nu înțelegem să coborâm în contrariul ei, nerezonabil și frizând impietatea, cea mai culpabilă slăbiciune pentru istoric și rătăcire vinovată pentru cel pregătit, deci în cunoștință de cauză, spre o minimă comprehensiune ce atârnă de bunul simț dictat de probe documentare indubitabile. Un examen atent, deci stăruitor rezervat istoriografiei popoarelor mici și mijlocii descoperă, în cele din urmă, căderile în extremă ale meditației relative la rolul și locul unui eveniment sau al unei personalități proprii în desfășurările istorice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indicat drumul care ducea la Viena, iar în 1936 ajunsese la concluzia că țara noastră intrase în Tripla Alianță datorită „grației disprețuitoare a lui Bismarck”. De repetate ori N. Iorga a susținut că alăturarea noastră la Tripla Alianță a fost dictată de pericolul țarist, care se vădise de mai multe ori, iar ultima dată chiar în 1877-1878, când îi eram aliați. Se pune întrebarea: când a descoperit sau a spus N. Iorga adevărul ? Răspunsul este că el a spus în fiecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că, în plină perioadă de estompare și reprehensiune a materialismului, Andrei Oțetea a publicat (1938) un articol prin care explica și motiva concepția sa istoriografică materialistă. Mai presus de toate, admiram la el rigoarea și claritatea demonstrației, stilul ce pare dictat de grija pentru o îndefectabilă proprietate a termenilor. Din acest punct de vedere, studiul său Contribution à la question d'Orient, București, 1930, m-a fascinat mai mult decât lucrări clasice consacrate «crizei orientale» și, neîndoielnic, a exercitat o influență
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o prelungire a politicii interne reacționare; țarul nu se gândea la eliberarea națională a popoarelor, ci doar la folosirea străduințelor lor de eliberare în scopul extinderii influenței sale politice. Fadeev acordă, de asemenea, o mare importanță mobilurilor politicii externe țariste dictate de necesitatea contracarării politicii externe a marilor puteri europene. Pornind de aici, el acuză pe acei istorici occidentali care scot în relief numai agresivitatea politicii ruse și pretinsul rol de apărare jucat de puterile apusene. În această din urmă privință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acea direcție nu și-ar fi urmat cursul, numai că ea nu s-a aflat până după războiul Crimeii în centrul acțiunilor de politică externă. Una din chestiunile cardinale ale politicii externe țariste este aceea dacă expansiunea Rusiei a fost dictată primordial de factori economici sau politici. În general, răspunsul dat de istoriografia sovietică insistă asupra priorității factorului politic și progresivei inserții a celui economic. Problema se pune însă și în alți termeni. De pildă, într-o încercare de bilanț al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
părăsit cursul politicii sale externe, care a luat un caracter restaurator și contrarevoluționar tot mai ascuțit, ideilor progresiste el neputându-le opune altceva decât învechitul steag al Sfintei Alianțe, ceea ce nu excludea, dimpotrivă, ideea preponderenței exclusive ruse acolo unde îi dictau interesele. Agravarea crizei orientale în vara lui 1832 a prilejuit politicii externe ruse, după cum vom vedea, atingerea unui succes de apogeu. Atunci când, în iunie-august 1832, oștile egiptene ale lui Ali Pașa au ocupat Siria și au irumpt în Anatolia, sultanul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la neutralizarea Mării Negre, interdicția de a întreține aici vase de război și de a construi întărituri). Pentru atingerea acestui obiectiv, diplomația țaristă a desfășurat un joc complicat și perseverent. Relațiile Rusiei cu alte puteri după 1856 - notează Kineapina - au fost dictate de măsura în care una sau alta dintre ele erau gata s-o sprijine în abolirea clauzelor restrictive ale tratatului amintit. Austria și Anglia nu se puteau număra printre puterile binevoitoare; rămâneau Prusia și Franța. Cea dintâi, preocupată de unificarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]