9,048 matches
-
ani de strălucitoare carieră ziaristică. Avea 50 de ani și era Înzestrat cu o energie intelectuală superioară, un clarvăzător social de elită, ceea ce În străinătate s-a materializat În mii de articole, sute de eseuri, memorialistică, proză toate concentrate Împotriva dictaturii comuniste instaurată În România de forța brută a Moscovei. Securitatea Îl avea În obiectiv, informatorii roiau În jurul lui, știa și Își vedea de patriotismul său. El este cel care a publicat În diasporă (pe vremea aceia i se spunea exil
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
aveau condei și idei, toți eram pe baricada anticomunistă Pamfil șeicaru . Nu se ținea seama de apartenența politică, se ținea seama de ceea ce scriai, cât de documentat, clar și la țintă. Trăgeam cu toții, din toate pozițiile, cu gloanțe oarbe, În dictatura comunistă. Nouă ne era ușor, baricada noastră era În afara lagărului comunist, dar brațul lung al Securități ne mângâia. Pe mine mai puțin, eram mic, Începător și pierdut În zăpezile mari ale nordului canadian. Păstrez cât trăiesc numere din CURENTUL lui
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed. Allfa, București, 2009, p. 57. 6. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, ed. cit., p 326. 7. ANIC, CPT, d. 4/1958, f. 75. 8. Avocatul Diavolului, Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, Fundația Luceafărul, București, 2003, pp. 234 și 235 9. Ibidem, p. 235. 10. Marian Popa, Istoria literaturii
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
electorat cum până ieri se înjurau cu PDL, iar azi vorbesc de fuziune, cum e să defilezi cu ALDE și să negociezi cu PPE pe la spate și mai ales cum un partid care a supraviețuit două Războaie Mondiale și o dictatură e gata într-o după-amiază să renunțe la tot pentru o vrabie de pe gard. Pentru că, de fapt, asta se negociază cu PDL. PDL - dă semne ca încă nu și-a revenit după guvernare, după scindări și lupte interne și încearcă
REZULTATELE ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE 2014, analizate de un expert. Eșec pentru toate partidele și pentru Mircea Diaconu by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/29919_a_31244]
-
miză istorică și politică. Toți pleacă de Wendy Guerra (trad. Luminița Voina-Răuț, Editura Vellant, 253 de pag.) cuprinde în notații de jurnal povestea Nievei Guerra, de la opt la douăzeci de ani, și cronica vieții cubaneze. Tot o țară aflată sub dictatură, Argentina, este fundalul unui roman încărcat de fantezie, Kamceatka de Marcelo Figueras (trad. Elena Alexandra Șerban, Editura Allfa, 304 pag.), structurat în „ore” (Biologia, Geografia, Limbajul, Astronomia, Istoria) separate de câte o „recreație”. O vară mișto de Wolfgang Herrndorf (trad
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
Cronicar Sub tirania nimicului Dosarul DILEMA VECHE ( nr. 511) este focalizat pe subiectul Fleacuri & nimicuri, extrem de actual pentru lumea românească. Scriu despre această „dictatură a nimicului”, în care ne ducem zilele, Stela Giurgeanu (care și coordonează Dosarul), Gabriel H. Decuble, Sorin Costreie, Ana Bulai, Tudor Călin Zarojanu, Dan Stanciu, Matei Pleșu, Teodor Tiță, Diana Neagu și Voicu Bojan. În mai toate textele din aceste
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
Roșu nu mai uimește însă prin ingeniozitate, autorul preluând tiparul clasic al realismului stendhalian, după care croiește corect, elegant, dar și previzibil, până la un punct (punctul terminus), Bildungsromanul unui țigănuș din Tărtășești și fresca istorică a anilor de război de sub dictatura antonesciană. Marius Miheț a scris, tot în Romania literară, până unde urmează Georgian Nicolau modelul lui Julien Sorel. Aspirația parvenitismului social se complică aici cu o problematică a identității etnice: „Asta va fi drama lui Georgian: fuga lui sofisticată de
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
din care fac parte, limba pe care o vorbesc. Oamenii de pretutindeni au un cod moral nescris În care politețea, respectul , dorința de a sări În ajutorul celui aflat la nevoie sunt norme care nu pot fi Încălcate. și nici măcar dictatura sau viciile unui sistem politic nu le pot distruge (p. 198) Cu toată modestia Înnăscută și cultivată prin educație, autorul Își cunoaște bine valoarea, nu se amestecă cu non valorile și, prin rezonanță, are Întâlniri neașteptate cu oameni de elită
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
drum spre sărbătoare nici nu mai poate fi invocat doar trupuri goale pentru a urni apusul individual spre criza economică e o uriașă confuzie a timpului foșnind pe hîrtia de scris nu poți observa cu indiferență păsările de pe acoperișe după dictaturi rămîn multe instrumente muzicale o mînă trece noaptea pe chipul fiecăruia arta a murit ca un fulger izvoarele au secat numele sunt scrum pe buze.
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/15045_a_16370]
-
Grete Tartler Ca și "dictatura lui Carol al II-lea", sau "tezaurul confiscat", sau alte multe "interdicții" de dicționar ale deceniilor comuniste (conform artisticului dicton al cenzurii , "ce se taie nu se fluieră") numele lui Pamfil Șeicaru a fost, practic, interzis în România. Generațiile mijlocii
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
romanțări. De altfel, cartea stă sub semnul unui citat din Francisco Pleski: "Misiunea a fost îndeplinită și de acum înainte istoria și mitologia au cuvântul". Debutând ca o proză romantic-polițistă, folosind chiar turnătoria agentului "Spiridon" al serviciilor de siguranță ale dictaturii antonesciene (recrutat dintre ziariștii "Curentului") cartea captivează încă de la prima "scenă", a despărțirii lui Șeicaru de colaboratorii săi. "Marele ziarist" împarte colegilor de redacție, asemenea unor flori, frumoasele lui cravate și cămășile (simbolic: destinul poate fi schimbat ca o cămașă
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
Chipiul de general al unei armate Demult moarte se legăna pe Capul lui ca pe o sperietoare În lanul de grâu Si greu îi atârna La brâu o sabie din primul război mondial. Lulu striga din când în când Jos dictatura Si atunci nimeni nu-l mai privea Nimeni nu-l saluta Nici măcar păsările Nu se mai apropiau de talpa Lui ce se lipea de albul Lespezilor din piața cea mare. Înainta el pe trotuare, așa, Ca prin nisipuri sau prin
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
toate drumurile, iar bieții noștri vecini, ale căror capre erau privite pînă nu demult cu invidie, măcar pentru singurul motiv că nu-și exhibau rîia, au devenit, la fel de rapid, simple fatalități geografice. Ungurii au devenit revanșarzi, sîrbii au intrat sub dictatură, bulgarii au început să ne sufle de la Koslodui, direct în ochi, aerosoli radioactivi, moldovenii s-au dovedit rusofili, ucrainienii naționaliști, iar Marea Neagră poluată și inaccesibilă în sezon din pricina prețurilor mari. În cei cincisprezece ani de zile care au trecut de la
Handicapul Dunărea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11080_a_12405]
-
o meserie a lor, un scop al lor, o țintă a lor, o veritabilă profesiune, de a răstălmăci totul și de a-l reduce la poftele lor personale. Astăzi, nu mai trebuie să calculezi prea mult riscurile, ca în anii dictaturii, când lichelele, timorate, se drapau în principiile țepene ale marxism-leninismului. Astăzi e voie, pentru toată lumea. Voie, cu un avocat bun alături și cu un cinism și o ticăloșie fără margini. E clar că nu firea românului este păcătoasă. Păcătoasă este
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
nu?"4. Și ne putem întreba: în fond ce semnificații poate avea zvastica stanțata pe crupa poneiului roz? O critică de stânga a capitalului societății democrat-burgheze liberale cu privire la nazismului jucăriilor, adică o critică a totalitarismului societății de consum și a dictaturii consumeriste care au pus stăpânire pe umanitate în maniera globală și au fost date astfel în vileag prin stanțarea poneiului? Sau o critică și ridiculizare a nazismului că mișcare politică totalitara care a politizat totul, inclusiv inocentă jucăriilor? Sau poate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
caracterizează această situație Herta Müller: "ceea ce se întâmplă acum - anume faptul că poetul de curte al dictatorului este chemat să delibereze despre moralitate în cultura română - este o monstruozitate. Pentru mine, Păunescu este chintesența falimentului moral, personificarea prostituției culturale în dictatură. Pentru persoane că el, singura atitudine corectă de după căderea comunismului ar fi fost să tacă cincizeci de ani. E greu sa gasesti, printre artiști, pe cineva la fel de vinovat că Păunescu pentru dezastrul moral al ceaușismului"13. Semnificativ este și acest
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unor juni greu de convins să creeze "pe linie""15. Sau Herta Müller: literaturii îi este specifică libertatea stilistica, "atât timp cât literatura respectivă se dezvoltă în libertate și nu este supusă unor rigori extraliterare, impuse de factorul politic, cum face orice dictatură"16. Or, chiar dacă ar fi fost numai o simplă coincidență, prezența în fruntea Comisiei de Cultură a Senatului a lui Adrian Păunescu, un "slujinicar a lui Ceaușescu care decenii la rand a slujit unui comunism naționalist și șovin"17 și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de forță - eu, cel care finanțez, decid ce este și ce nu este reprezentativ sau ce face sau nu parte din identitatea națională - este similar cu ceea ce s-a petrecut în viața culturală și cu producția de bunuri simbolice în timpul dictaturii regimului comunist: putea să apară, să fie publicat, să se exprime public doar cel care, prin ceea ce spunea, fie adula și era pe linia ideologiei oficiale, fie nu contrazicea în niciun fel ideologia și adevărul unic propagat oficial. Cu alte
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sunt limitele legitimității unui discurs sau altul. Același tip de raționament a fost pus la lucru și în ceea ce privește legea de funcționare a Consiliului Național al Cinematografiei. Senatorul Sergiu Nicolaescu, alt propagandist din nomenclatura regimului comunist, care a beneficiat în vremea dictaturii de finanțări consistente pentru filmele sale cu tema naționalistă-istorică, a introdus în lege, din poziția sa de senator, exact acele criterii de acordare a finanțării în care să se poată încadra cu predilecție doar proiectele sale cinematografice postdecembriste, păstrându-și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
întreaga durată a regimului comunist în România, precum și sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situații de încălcare a legii"6. La data de 18 decembrie 2006, pe baza Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România, Presedintele României a declarat oficial, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, regimul comunist drept "ilegitim și criminal". Între Recomandările finale ale Raportului final, asumat de șeful statului, s-a reținut între altele că "Securitatea a fost o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
definitivă și general obligatorie. La 16 septembrie 2013, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata la data de 6 martie 1945. Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat în 2 decembrie același an, iar legea a fost adoptată pe 22 decembrie 2015 de Cameră Deputaților. Legea a fost promulgată de președintele României, la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
persoanelor persecutate pe o perioadă de minimum 5 ani. Imediat dupa 1989, se constituise un cadru legal de compensare materială a victimelor comunismului, mai întâi prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri. A urmat Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistență anticomunista persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
forme de teroare fizică colective, persecuția pe grupuri etnice sau religioase, atacuri la libertatea de conștiință, gândire și de exprimare, la libertatea presei și la lipsa pluralismului politic. Crimele au fost justificate în numele teoriei luptei de clasă și a principiului dictaturii proletariatului. Interpretarea acestor două principii făcea legitimă eliminarea persoanelor considerate periculoase pentru construirea unei societăți noi și, prin urmare, declarate dușmani ai regimurilor comuniste totalitare. În fiecare țară, victimele erau în mare parte reprezentanți ai națiunilor majoritare". Se mai recunoaște
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unor drepturi ale persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România În Expunerea de motive a Legii lustrației, inițiatorii arătau între altele: "Față de trecutul neclar al țării, întreținut de oameni care, pe vremea dictaturii ceaușiste, se bucurau de prerogativele conducerii de partid, iar, ulterior, s-au ascuns după cele ale unei puteri democratice, considerăm că trebuie făcută lumină și în clasa oamenilor cu putere de decizie în această țară. (...) Trebuie să putem privi cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
proprii cetățeni unor numeroase acte de violență fizică și psihică. Prin aparatul de partid, precum și prin structurile de represiune ale statului comunist au fost încălcate în mod repetat și constant drepturile și libertățile cetățenești. În cei 45 de ani de dictatură, angajați ai instituțiilor represive au comis numeroase abuzuri și crime politice cu scopul instaurării și perpetuării unui regim de teroare. (...) Represiunea comunistă a avut grave consecințe la nivelul societății românești, prin lichidarea fizică a unor membri ai comunității, precum și prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]