13,108 matches
-
în funcție de consecuție sau consecvență). Barthes a pus în contrast funcția și INDICELE, care este legat de alte unități la modul metaforic, mai curînd decît metonimic (legat de ele altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai mult sau mai puțin prelungită) sau o deviere de la "normal" (NON-NARABIL). ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984. Vezi și PUNERE ÎN INTRIGĂ, PUNERE SUB TENSIUNE, NARATIVITATE, DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. mimesis [mimesis]. În naratologie, REPREZENTAREA, înfăptuirea (și nu RELATAREA, povestirea). ¶Platon a diferențiat două moduri poetice: cu mimesis (imitația), poetul produce o vorbire ca și cum ar fi altcineva (un personaj dat), în vreme ce cu DIEGEZA (NARAȚIA, diégèsis), poetul produce o vorbire în numele său. În vreme ce mimesisul nu implică o mediere naratorială, sau implică una minimă, o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care guvernează relațiile dintre NARARE și textul narativ, ca și între narare și NARAT. Vocea are o mai mare extensiune decît PERSOANA și, cu toate că este adesea confundată sau amestecată cu PUNCTUL DE VEDERE, ar trebui diferențiată de acesta: cel de-al doilea oferă informații despre cine "vede", cine "percepe", al cui punct de vedere guvernează narațiunea, în vreme ce prima oferă informații despre cel ce "vorbește", cine este naratorul, din ce constă instanța naratoare. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ea mai presupune cunoașterea progreselor pe care le-a făcut diviziunea socială a muncii, stabilirea cu o precizie pe cât posibil de mare a măsurii în care orășenii sunt rupți de agricultură, a măsurii în care categoriile sociale specific orășenești se diferențiază de restul populației, poziția pe care o dețin ele în viața economică și socială a orașului ș.a.m.d. Lămurirea, acestor chestiuni atât de importante ar fi de dorit să se facă prin utilizarea unor izvoare sigure și de prima
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
momentul marilor victorii otomane de sub Soliman Magnificul, față de confruntările religioase, ajungându-se la alianța dintre Franța și Poartă îndreptată împotriva casei de Austria”. Nicolaie Ciachir continuă, subliniind că Emile Bourgeois are dreptate când spune că problema orientală s-a desfășurat diferențiat în timp și spațiu, cuprinzând întreaga evoluție politică, economică, socială și teritorială de la Marea Baltică până la Marea Mediterană și Istanbul. Așadar, am preciza noi, este vorba de o viziune care confundă chestiunea orientală cu istoria universală a unui imens spațiu geografic și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Marea Baltică până la Marea Mediterană și Istanbul. Așadar, am preciza noi, este vorba de o viziune care confundă chestiunea orientală cu istoria universală a unui imens spațiu geografic și a unui îndelungat timp istoric, pentru că, evident, și istoria universală se desfășoară „diferențiat în timp și spațiu, cuprinzând întreaga evoluție politică, economică, socială și teritorială”. 2. Explicația nu numai a începuturilor chestiunii orientale, ci și a esenței ei prin factorul religios, ca factor determinant, a fost dată mai ales de teologi. Lor li
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înfățișa evenimentele, ca martori oculari, în modalități nu numai diferite ca stil și metodă, ci contradictorii în esență. Totuși, relevațiile lor sunt indispensabile istoricului și se înculcă în demonstrația istoriografică în măsura în care cercetătorul științific a detectat mobilurile și interesele care îi diferențiază. Recunoaștem că insistența noastră ar fi jenantă pentru cititorul avizat, dacă am nesocoti șocul pe care ni-l provoacă adeseori selecția aparent arbitrară, dar, în realitate, premeditată, a istoricului partizan, fie și nedeclarat, dar ușor detectabil, al unei „teze”. Lăsând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ipoteză atâta vreme cât cercetătorul de astăzi nu are la îndemână decât două elemente de sprijin, insuficient de concludente: audiența la romantici a scrierilor lui Herder și legea progresului, fatală la istoricul și filozoful german, ca și la N. Bălcescu, care se diferențiază însă atunci când își propune să explice natura și rolul forțelor motrice ale evoluției progresive a societății. Fără îndoială că studiile istoricilor francezi ai Restaurației, îndeosebi cele ale lui Augustin Thierry și Fr. Guizot, l-au făcut pe N. Bălcescu să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aderării României la Uniunea Europeană deoarece autoritățile comunitare au spus mereu că toate statele candidate, din valul al cincilea de extindere, au fost tratate/analizate/evaluate pe baza acelorași principii și numai expresia pregătirii lor interne era în măsură să le diferențieze. Or, cum arată și Heather Grabbe, diferențierea celor 12 state candidate a început odată cu debutul negocierilor de aderare.52 Constituirea "grupului Luxembourg" și a "grupului Helsinki" a fost o consecință a viziunii "diferențierii". Chiar dacă lumea negocierilor susține că principiile, normele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sfârșitul anului 2000, România a transmis oficial Consiliului UE documente de poziție doar pentru 13 capitole și nu realizaseră analiza acquis-ului la mai multe capitole importante (Agricultură, Protecția mediului, Prevederi financiare și bugetare). Așa încât, și sub acest aspect, România se "diferenția" ea însăși în comparație cu celelalte state candidate și, în mod deosebit, față de "foaia de parcurs" propusă de Uniunea Europeană, care prevedea pentru anul 2001, de exemplu, negocierea domeniilor de substanță, exceptându-le pe cele bugetare. De aceea, statele candidate din "Grupul Helsinki
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
atingerea obiectivului fundamental aderarea la Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007. Astfel, pentru anul 2001, strategia de negociere a indicat concentrarea asupra elaborării tuturor documentelor de poziție și transmiterea lor oficială Consiliului UE (o abordare cantitativă). În 2002, abordarea a fost diferențiată și a relevat specificitățile calitative, urmărindu-se deschiderea tuturor capitolelor pentru negociere și închiderea provizorie a unui număr însemnat dintre acestea. S-a estimat că în anul 2003 se va intra în faza negocierilor la capitolele Pieței Interne. Anul 2004
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
procentual al dobânzii percepute a fost stabilit prin corelarea cu nivelul dobânzii de referință a BNR, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor, sau în cursul anului, dacă aceasta se modifica peste 5 puncte procentuale. Nivelul nu era diferențiat pentru firmele aflate în dificultate financiară. Aplicarea legislației în domeniul ajutorului de stat În perioada 24 martie - 30 mai 2004, Consiliul Concurenței a emis 18 decizii în domeniul ajutorului de stat. Au fost adoptate, de către președintele Consiliului Concurenței, două decizii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
național și internațional și greutățile maxime admise în traficul internațional pentru anumite vehicule rutiere care circulă în cadrul Comunității, după cum urmează: * a redus durata perioadei de tranziție solicitate, de la 10 ani la 7 ani, până la 31 decembrie 2013; * va aplica tarife diferențiate după tipul de suspensie folosită de autovehiculele de transport rutier. ==> a reconsiderat solicitarea de perioadă de tranziție pentru aplicarea integrală a prevederilor Directivei 99/62, privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, după cum urmează: * și-a retras
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
predare a materialelor; * adaptarea textului care urmează să fie publicat la spațiul disponibil în ziar sau revistă; * precizie și acuratețe; * toleranță, bun simț; * capacitatea de a schimba registrele pentru a nu intra în discordanță cu interlocutorii și alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
caz, relatarea la persoana întâi îi oferă un plus de credibilitate și autenticitate. Pentru a fi subiect de reportaj, faptul trebuie să aibă calități jurnalistice: * proximitate temporală (actualitate); * proximitate spațială (fapt din realitatea apropiată a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de rutina cotidiană; * captează interesul; * include o problemă, un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al reportajului și se va stabili unghiul de abordare. Cunoașterea tipologiei reportajului ajută elevii să înțeleagă în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
principiile moralei și pe necesitatea recunoașterii unui conținut moral minim al dreptului, reprezentat de acele cerințe fundamentale de ordin moral ce se regăsesc în sistemele de drept ale societăților care au progresat până la punctul în care dreptul și morala sunt diferențiate ca forme deosebite de control social. În istoria filosofiei dreptului au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale, dar în ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care normele de drept și cele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ordini sociale îl impun omului, ambele putând prescrie sau interzice aceleași conduite, și nici la producerea sau aplicarea normelor. O primă distincție dintre drept și morală constă în felul în care impun sau interzic un anume comportament. "Dreptul poate fi diferențiat în profunzime de morală doar atunci când este înțeles ca o ordine coercitivă, deci ca o ordine normativă care caută să provoace un anumit comportament uman legând de contrariul acestui comportament un act de constrângere organizat din punct de vedere social
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
norme de conduită pe care trebuie să se bazeze orice ordine socială pentru a fi viabilă. Aceste norme constituie un element comun al dreptului și al moralei tuturor societăților care au progresat până la punctul în care dreptul și morala sunt diferențiate ca forme diferite de control social, fiind considerate un conținut minim al dreptului natural. Așa cum arată Hart, un minimum de dreptate este, în mod obligatoriu, realizat de fiecare dată când conduita umană este controlată de norme generale anunțate public și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și simplele habitudini convergente de comportament"108. Totuși, scepticismul față de caracterul normelor juridice n-a luat întotdeauna forma extremă de condamnare a înseși noțiunii de normă obligatorie ca noțiune confuză sau inventată. O altă trăsătură specifică normelor juridice, care le diferențiază de cele morale se referă la modul de elaborare și aplicare. Atât normele juridice, cât și cele morale pot fi elaborate după aceleași procedee neorganizate, normele morale și cutumele juridice fiind rezultatul unor procedee de creație colectivă, intuitivă, spontană. Totuși
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie sancționat, teoria dezvoltată de școala juridico-penală sociologică propune deplasarea accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
efect la nivel comunicativ, aspecte ale translării individual colectiv, respectiv ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite între persoanele implicate în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de valori etc., dar și (poate, mai ales) la sine, la ceea ce definește/formează/dezvoltă persoana. De aici, derivatele personale (înțelese ca atribute ale persoanelor incluse în proces) ale implicării într-o comunicare de tip didactic, ancorate însă în cadrul care diferențiază acest tip de comunicare de altele așadar, derivatele instituționale, curriculare etc. asociate nivelului avut în vedere. (b) Ca manifestare a subiectivității locutorului/interlocutorului, respectiv a intersubiectivității, comunicarea de tip didactic presupune cunoașterea particularităților subiecților educației (vezi capitolul 2, pentru caracteristicile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
caracterizate prin prisma unor conflicte-tip: * conflictul inițiativă vinovăție: între 3 și 5 ani; * conflictul sârguință inferioritate: între 5 și 6/7 ani39 etc. stadiul personalismului (3-6 ani), marcat prin trei faze: * faza opoziției prin opoziția față de adult, copilul se diferențiază de acesta și își afirmă personalitatea; * faza seducției ,,perioada de grație" de la 3 la 5 ani, când copilului îi place ,,să se arate", să-și demonstreze calitățile, când e capabil ,,să se observe" și ,,să se contemple în operele sale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
instrucțiunilor verbale primite. Se remarcă, de asemenea, o gradare în utilizarea limbajului și din perspectiva raportării la ceilalți, care sunt descriși de copii ,,de la atributele externe la cele interne, de la general la specific, de la simplu la complex, de la global la diferențiat, de la egocentric la sociocentric", pentru ca abia după 10-11 ani să se ajungă la comparația socială, la organizare și la o anumită stabilitate a procesului/actului descriptiv 61. Universul ,,de ce-urilor" (care apar pe la 3 ani și sunt foarte frecvente până
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
metoda evaluării amânate" sau ,,filozofia marelui DA"163. ( În general, în studiile de specialitate, se realizează distincția între diferite tipuri de brainstorming, în funcție de diferite criterii; astfel, din perspectiva manierei de emitere a ideilor 164 pornind de la un element-stimul, declanșator, se diferențiază: brainstorming-ul de tip liniar-progresiv (în cadrul căruia ideile se succed completând-o pe cea inițială): idee inițială idei intermediare idee finală; brainstorming-ul de tip catalitic (cuprinzând idei analogice sau opuse celei inițiale): așadar, în succesiunea de mai sus apare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]