10,118 matches
-
conținut, clasele semantico-gramaticale/părțile de vorbire (definire, tipologie), anumite categorii gramaticale, aspecte ale flexiunii (pentru părțile de vorbire flexibile), rol/funcționalitate în comunicare toate reprezentate în realitatea comunicării, nu în teoria acesteia. Sunt avute în vedere 301, din această perspectivă: diferențierea cuvintelor prin prisma a ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune, proprii), cuvinte-însușiri (adjective), cuvinte-acțiuni (verbe), cuvintele prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
componente (principale, secundare) ale unității sintactice de ordin superior (propoziția) prin Câte cuvinte am spus?, Topul cuvintelor, Ce se ascunde sub?, Spune ceva despre...!, Cine face?, Ghici ce face?, jocul cu imaginea îndoită 302 etc. (numărarea cuvintelor/părților din propoziție, diferențierea părților principale și secundare de propoziție, completarea unor propoziții pentru care se dă subiectul asociat imaginii de pe jeton sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de conținut abordabile în această perioadă reflectând, pe de o parte, ancorarea mesajului într-un ,,stil" (funcțional) al comunicării și, pe de altă parte, construirea mesajului prin prisma valorizării nivelului subiectiv, expresiv al contextualizării. Prima coordonată, cea a ,,stilurilor", implică diferențierea de către copiii preșcolari a manierei în care comunică între ei la grădiniță, când se joacă sau în cadrul activităților (vezi raportarea la cadrul didactic), respectiv în familie, pe stradă, într-un context în care nu cunosc toate persoanele etc., sesizarea diferențelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ciclul preprimar: textul epic, în proză/versuri specii precum schița, povestirea, fabula, basmul, legenda, snoava etc.; identificarea reperelor spațio-temporale ale acțiunii; raportarea la subiectul textului, la gradarea/succesiunea logică a episoadelor (vezi momentele subiectului); identificarea personajelor care participă la acțiune; diferențierea tipurilor de personaje (principale, secundare, episodice; pozitive, negative; reale, imaginare 314; masculine, feminine etc.); caracterizarea (fizică și morală) a personajelor prin raportare la maniera în care le prezintă naratorul sau alte personaje, la replicile, acțiunile lor etc.; diferențierea (accesibilizată, simplificată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la acțiune; diferențierea tipurilor de personaje (principale, secundare, episodice; pozitive, negative; reale, imaginare 314; masculine, feminine etc.); caracterizarea (fizică și morală) a personajelor prin raportare la maniera în care le prezintă naratorul sau alte personaje, la replicile, acțiunile lor etc.; diferențierea (accesibilizată, simplificată) narațiune dialog descriere monolog; corespondența episod al acțiunii imagine, imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc. Didactica textului epic implică, în această interpretare, valorificarea optimă a diferitelor coordonate ale strategiilor didactice (metode și procedee
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cea de feed-back, funcția ,,de ameliorare, de perfecționare, dar și de ameliorare"331. Raportarea conștientă, sistematică la aceste funcții ale evaluării implică: * din perspectiva cadrului didactic: eficientizarea organizării demersului instructiv-educativ; conștientizarea necesității accesibilizării anumitor conținuturi, a adaptării anumitor materiale, a diferențierii anumitor sarcini în funcție de nivelul de vârstă și individual al copiilor preșcolari; construirea unor demersuri de tip ameliorativ (centrate pe aspectul negativ și/sau pe cel pozitiv al rezultatelor obținute de copii la un moment dat) activități recuperatorii, activități de dezvoltare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
coordinative. Aceasta se bazează pe opinii teoretice ample privind structura calităților de coordonare complexă și diferitele criterii de clasificare. I. I. Niculescu arată următoarele componente ale îndemânării: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului; capacitatea de combinare a mișcărilor; capacitatea de diferențiere a mișcărilor; echilibrul; precizia; capacitatea de orientare spațio - temporală; amplitudinea, ambilateralitatea 2. Consultarea testelor propuse de diverși autori [N. Gh. Băiașu și colab., P. Dungaciu, P. Hirtz, H. J. Helmez; E. Toader] ne-au determinat să alegem și să adaptăm
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
Dumnezeu, prin cele șapte spirite ale sale, creează cerul (regatele îngerești) și îngerii; din cer irumpe lumină în lumea distrusă de Lucifer, fiind create stelele, din acestea se nasc elementele; în mișcarea-transformarea foc-aer-apă stau viață și spiritele creaturilor. Stelele dau diferențierile între fapturile pămîntului; în creierul omului ia naștere spiritul natural (numit la Böhme și spiritul sideric astral) sub influența astrelor și elementelor. Creierul este o casă a astrelor (a se observă locul de domnie al lui Urizen, cel care a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a glorifica"; "a umple cu bucurie"; dar și "a înaltă în rang". 32 (I, 414) Sensul arhaic al lui wedge este de lingou triunghiular de aur sau argint; credem că la Blake "icul" este un fel de principiu al disocierii/diferențierii/deschiderii (chiar a vidului) (un solve alchimic), prin medierea căruia devine posibilă căderea entităților (în speță Luvah și Vala) ce trec prin "porțile-muchiile strimte", creîndu-și spații inferioare (spațiile căderii). Mai tîrziu se va vorbi despre "icuri și drugi", ultimii fiind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unui sistem, teorii filosofice. Istoria filosofiei cuprinde momente de schimbare a stilului teoretic și a statutului cultural al acestei discipline, fără a se depăși, desigur, de-limitarea sa epistemică și atitudinal-noetică. Acest fapt interzice dogmatizarea aspectului formal și, totodată, îngăduie diferențierea lui de cel material (de conținut). În cazul personalismului energetic, această din urmă operație are privilegiul de a mai îngădui lămurirea sensului legăturii sale cu kantianismul și cu formulele din filosofia contemporană de care este apropiat, anume personalismul și energetismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vorba în aceste contexte mai degrabă despre interesul de cunoaștere a unei ființări care este diferită de celelalte "lucruri", pentru că ea pare a nu avea un loc al său în această ordine, a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor: desemnarea atributului specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în conștiința omenească a scînteiat înțelegerea că organizarea corpului, mîna în primul rînd, poate servi drept instrument pentru schimbarea și transformarea obiectelor din natură, din momentul acela munca era descoperită. Omul își deschidea prin această descoperire o cale nouă de diferențiere. El adăuga la diferențierea de rasă diferențierea de personalitate, și prin aceasta adăuga o nouă ordine în desfășurarea energiei universale"126. Determinismul prin finalitate, concept folosit de C. Rădulescu-Motru pentru a desemna coerența, ordinea faptelor în orizontul personalizării, transformă sensurile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scînteiat înțelegerea că organizarea corpului, mîna în primul rînd, poate servi drept instrument pentru schimbarea și transformarea obiectelor din natură, din momentul acela munca era descoperită. Omul își deschidea prin această descoperire o cale nouă de diferențiere. El adăuga la diferențierea de rasă diferențierea de personalitate, și prin aceasta adăuga o nouă ordine în desfășurarea energiei universale"126. Determinismul prin finalitate, concept folosit de C. Rădulescu-Motru pentru a desemna coerența, ordinea faptelor în orizontul personalizării, transformă sensurile conceptelor apte să desemneze
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
organizarea corpului, mîna în primul rînd, poate servi drept instrument pentru schimbarea și transformarea obiectelor din natură, din momentul acela munca era descoperită. Omul își deschidea prin această descoperire o cale nouă de diferențiere. El adăuga la diferențierea de rasă diferențierea de personalitate, și prin aceasta adăuga o nouă ordine în desfășurarea energiei universale"126. Determinismul prin finalitate, concept folosit de C. Rădulescu-Motru pentru a desemna coerența, ordinea faptelor în orizontul personalizării, transformă sensurile conceptelor apte să desemneze energia în faza
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească într-o formă determinată a sa. De altminteri, personalitatea produce o diferențiere care trece viața de pe "terenul biologic" pe cel sufletesc. Primul moment al personalizării energiei este pregătit prin eul primitiv, ca "simțire cu care sufletul întovărășește anticipația globală a corpului"179. Eul primitiv, în lipsa unei forme stabile de personalizare a energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu a ajuns la nivelul de dezvoltare pe care îl cere eul. De asemenea, poate fi urmărită evoluția psihică a copilului și se va constata că acesta va spune "eu" abia atunci când dincolo de percepția propriului corp va fi posibilă și diferențierea de celelalte persoane din mediul social în care trăiește. C. Rădulescu-Motru concepe eul ca început al personalizării energiei și condiție a personalității; eul preexistă oricărei forme de personalitate. Rolul său este acela de a se înconjura de o structură aptitudinală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ele consistă, ca și instituțiile publice, în deprinderi constante și unitare. După personalitățile tipuri, urmează personalitățile active, profesionale"193. (Exemple de personalități ca tipuri sociale: preotul, despotul, războinicul, cărturarul, medicul, artistul; apoi, educatorul, comerciantul, agricultorul, industriașul etc.) Mai aproapiate de diferențierile energetice cerute de natură, ele sunt, în comparație cu personalitatea mistică, mai apropiate și de "voința liberă" care susține sistemul aptitudinilor fixate într-un gen de muncă. În fond, condiționatul natural și Necondiționatul sunt mai apropiate de "tip" decât de mistic, am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a) cultura ca personalitate a poporului: "căci cultura este o personalitate. Ea este însă o personalitate tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar creația, întâmplătoare încă, nu-și are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei. El este, prin urmare, o personalitate tranzitorie. Întrucât diferențierile de muncă ele în primul rând condiționează formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de forma anterioară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de forma anterioară, o "fixație" profesională, un fel de stabilitate aptitudinală ferită, relativ, de variație. Există diferențiere între tipuri, dar nu în cadrul aceluiași tip, căci fiecare este fixat odată pentru totdeauna. Condiționatul, reprezentat de dispozițiile sufletești, este scos din mediul lui natural încă prin personalitatea mistică, fiind așezat în structura personalității alături de eu. Dar prin tip, energia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropologic și discuția asupra formelor istorice ale pesonalității trebuie să introducă o diferență între ființa-în-sine a unei forme a personalității și exprimarea sa în afară de sine. Iar textul interpretat în lucrarea de față dă voie, dacă nu chiar cere, o asemenea diferențiere. Termenul "formă socială" nu aparține lui C. Rădulescu-Motru; el a fost creat aici pentru a semnifica mediul (elementul) în care apare și se dezvoltă o anumită formă de personalitate. "Tipul" este construit de C. Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea energetică are două forme: profesionistul și omul de vocație. Prima formă (ipostază) este clădită pe diferențierea dispozițiilor sufletești, dar numai în legătură cu o aptitudine, pe când cea de a doua este asociată omului în totalitatea determinărilor sale. În fiecare moment istoric al ei, munca ține pe om în legătură cu energiile naturii, dar și cu Necondiționatul. Pe de o parte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei, iar pe de altă parte, el este agentul liber. Prin raportare la activitatea liberă, anume munca, profesionistul (ipostază a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip"; diferențierea aptitudinilor celui dintâi în genul specific de muncă urmează, dominant, unui criteriu cu valențe subiective individuale; iar selecția dispozițiilor sufletești, chiar dacă are loc în orizontul culturii orizont purtător de "idealuri" profesionale este în sensul specializării stricte, adică al fixării într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistematic primul plan, în care putem distinge: a) o previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a raționalizat suficient, "tipul" și-a dovedit limitarea, tehnica actuală a muncii s-a clădit pe o diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]