1,735 matches
-
Începutul Primului Război Mondial (n. tr.). * "It is not for us to be confident that, because we know more of the past, we can therefore see more cleverly than they into the future" (citatul original). JULES MARTIN CAMBON Școala ambasadorilor 2 1 Diplomatul Negocierea Diplomația de altădată, diplomați de ieri Corpul diplomatic Consulii Protocolul Limba diplomatică Democrația și războiul Societatea Națiunilor Diplomația de mâine Note Postfață
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nea” și acest „Mitică” transmit populației uitătoare la televizor mesaje simple și puternice: Geoană și Dragomir au un trecut comun, au păzit porcii împreună, au spart ceapa în patru în Boeing, au împletit diplomația cu bișnița pe la Bruxelles sau Washington, diplomatul și barbugiul fiind, la urma urmei, doi românași de-ai noștri. Mai mult, „nea” este prescurtarea lui „nenea”. Cel mai tânăr, mai presupus a fi lipsit de experiență, îi spune cotoșmanului matur „nene” - raportul este ca de la discipol la maestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
astăzi pare să fi devenit modul obișnuit de a trăi în Orientul Apropiat, viața de fiecare zi sub bombe) poartă amprenta unei identități pentru care rolul poeților, povestitorilor, romancierilor e considerat mult mai important decât cel al președinților, miniștrilor și diplomaților...
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Elena Badea Comentariu acid la adresa unuia dintre consilierii președintelui TRAIAN BĂSESCU, din partea lui Alexey Babenko, secretar 1 în cadrul Ambasadei Rusiei la București: "A dat cu rahat și apoi s-a ascuns - chipurile, ocupat". Diplomatul rus, Alexey Babenko, a reacționat astfel ca urmare a unui discurs ținut de consilierul prezidențial Iulian Chifu, la o dezbatere organizată de SNSPA, derulată sub tema "Dezvoltarea Parteneriatului Estic între summitul de la Vilnius și de la Riga: provocările din 2014", scrie
Omul lui Traian Băsescu, atacat dur: A dat cu rahat şi s-a ascuns by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29877_a_31202]
-
Simona-Grazia Dima Inteligent și lucid subintitulată o poveste, proza de ultimă oră a lui Vasile Igna înmănunchează, ca un fascicul de lumină, multitudinea valențelor unui autor complex și rafinat, de factură cărturărească. Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci țelul
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Virgil Mihaiu D. S. Perdigăo În urmă cu un deceniu citeam fascinat, în România literară, un eseu despre incitanta relație dintre Mateiu Caragiale și primul ambasador al Portugaliei la București, Martinho de Brederode. Cutezătoarea ipoteză a studiului era că amiciția dintre diplomatul portughez și scriitorul român îi inspirase acestuia din urmă atât trama capodoperei sale, cât și personajul Pantazi din Craii de Curtea-Veche. Articolul era semnat Daniel Silva Perdigăo. Beneficia și de o notă introductivă din partea lusitanistului Mihai Zamfir. Marcat de acea
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
Titus Corlățean, a declarat că speră ca ambasadorul ungar la București să nu mai facă greșeli, pentru că a doua își încetează mandatul. Afirmațiile ministrului român de Externe a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Antena 3, în contextul în care diplomatul ungar își asuma afirmațiile secretarului de stat Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc Corlățean a spus că, după discuțiile pe care le-a avut cu șeful diplomației de la Budapesta, ambasadorul ungar de la București a primit instrucțiuni "să tacă". "Sper să nu
Corlăţean: La a doua greșeală, ambasadorul Ungariei își încetează mandatul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39312_a_40637]
-
Iordachescu Ionut Ambasadorul Franței la București, Philippe Gustin, apreciază anchetele demarate de procurori împotriva "baronilor" locali ca "un semn pozitiv". Diplomatul francez a fost adesea vocal în chestiuni care privesc justiția, el fiind unul dintre primii ambasadori care au criticat controversatele modificări la Codul Penal de la sfârșitul anului trecut. „Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o țară
Ambasadorul Franței: Anchetarea baronilor, un semn pozitiv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31087_a_32412]
-
onorarul. La legații pătrundea și mai ușor, din cauză că plenipotențiarilor le era foarte cunoscută alianța Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie ce le putea fi utilă îndeplinirii misiunilor lor delicate. Prințesa Hangerliu dădea ea însăși ceaiuri diplomaților și era o vizitatoare obișnuită a ambasadelor. De la un timp, de când se deschisese orfelinatul, Hangerliu apărea în timpul mesei, singur sau cu nevasta, și se arăta încîntat de regimul alimentar. Administratoarea, temîndu-se ca nu cumva să fie trimis în mod special
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căsătorie, divorțând de propria nevastă, în clanul Conțescu. Prezențe de prim-plan, nu numai în Bietul Ioanide, ci și în Scrinul negru, orientalistul Hagienuș și muzeograful Gaittany sunt, unul: intelectualul steril, juiseur bonom și malițios, epicureu grotesc, celălalt: perfectul monden, diplomatul înnăscut, un Talleyrand ieșit din ceainăriile Fanarului. Fauna celor două romane cuprinde zeci de alte personaje, pitorești, unele, ca de pildă, prințul Hangerliu, os domnesc, și mai ales mătușa lui, "Hangerlioaica", de o infatuare comică monumentală, altele sinistre, ca asasinul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru garantarea secretului profesional (! ), d. M. Kogălniceanu, în partea a II-a a scrierii asupra Cestiunii dunărene, care tratează conflictul său cu guvernul d-lui Brătianu, nu se mai poate servi de alte acte confidențiale ce relatează convorbirile și opiniile diplomaților străini, ci e mărginit în argumentarea sa de-a se ține de actele publicate deja de d-sa, de d. Kallimach - catargiu, de d. Boerescu însuși. Acte nouă nici nu ni se par de nevoie. D. Kogălniceanu prea cunoaște cestiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un tânăr diplomat asupra roditoarei țări de lângă Dunăre, pe care o numea patria sa, înșirînd străinului fel de fel de cai verzi pe pereți despre toate câte i se păreau bune în valea de jos a clasicului râu. Romînia? - răspunse diplomatul zâmbind. lată o vacă bună de muls. Cât despre români, îmi vine a repeta vorba generalului Jaltuchin: "Cel mai bun dintre ei e tot bun de spânzurat fără judecată". Cuvintele acestea ne-au rămas în minte, căci în adevăr vacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa), cum reiese din ex librisurile de pe lucrări tipărite la Amsterdam sau Paris și achiziționate de domnitor. Tot el a fost cel care a adus de la Hurezu și Mărgineni cărțile rămase ale Brâncovenilor sau Cantacuzinilor. Despre biblioteca lui Nicolae Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi”. O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru Biblioteca regală a Franței (cum reiese dintr-o corespondență a diplomaților francezi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi”. O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru Biblioteca regală a Franței (cum reiese dintr-o corespondență a diplomaților francezi de la Constantinopol, dintre anii 1729-1751). O altă parte, moștenită de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
din Irak, când s-a invocat pericolul presupuselor arme de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein 238. În timp ce raportul (National Intelligence Estimate) care conținea concluziile comunității americane de informații era aprobat de președintele american la începutul anului următor, potrivit diplomaților europeni, statele din Europa își manifestau din nou intenția de a oferi stimulente Iranului în cazul în care acesta ar fi de acord să renunțe la programul de îmbogățire a uraniului 239. Demersurile de convingere a Iranului să facă concesii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Și oprește-l de-a mai calca în casă... Eu am vorbit geaba. TIMON E cinstit băiat. ATENIAN[UL] Bine. Să fie-atuncea Timon, Onestitatea lui să se mulțumească în sine însăși, Nu trebuie să-i aducă fiica mea. {EminescuOpVIII 482} DIPLOMATUL 2254 Comedie-n 2 acte de Eugène Scribe și [G. ] Delavigne P E R S O A N E L E MARELE DUCE PRINȚUL RUDOLPH nepotul său MARCHIZA DE SURVILLE CONTELE DE MORENO trimisul Spaniei ISABELLA fiica sa BARONUL DE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plăcut pentru un om sensibil ca el, că nu intrasem vreodată În clădirea Centrului și nu aveam de gând s-o fac. Ne aflam În legătură telefonică frecventă și ne vedeam deseori. Demisia sa se datora presiunilor și umilințelor din partea diplomaților români, ca și neînțelegerii cu care Îi fuseseră Întâmpinate obiecțiile de către un fost coleg al său, ajuns În funcție diplomatică importantă, ba la ONU, ba la Washington. Înainte de a-și prezenta demisia, mi-a cerut sfatul. Am fost de părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de atașatul cultural al României, un domn grăsuț, afabil și elegant, venit de la Roma Împreună cu un Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di Romania. „În ce limbă veți vorbi?”, mă Întrebase prompt diplomatul. I-am Împărtășit, tot prompt, bucuria de a folosi, În sfârșit, la o Întâlnire internațională, româna. Cei doi concetățeni s-au privit pe furiș și au tăcut. Când m-am depărtat, Cella, care se afla În preajma celor doi, fără ca ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Constantin... Oare ce m-aș fi făcut fără Ștefan? Închise fereastra și începu să spună rugăciuni de mulțumire. Socotea că trecuse dincolo de suspiciunile celor de la palatul padișahului și că se apropiase prietenește de Alexandru Mavrocordat. În ce măsură reușise să anihileze intrigile diplomaților țărilor creștine ale Franței și Rusiei nu-și dădea seama, poate doar îi speriase puțin, altfel cum s-ar explica sfatul pe care-l primise de la Mavrocordat, în momentul în care se despărțeau: — Măria ta, lasă-mă să mă adresez
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai află că „ghicitoarea” nu are legături aparente cu India, ci lucrează undeva în Seul. În acest timp mașina zboară pe autostrada impecabilă cu circa 100 km pe oră. Se întristează la auzul numelui țării, România, și ne reamintește de diplomatul beat, care a ucis un singaporez pe trecerea de pietoni și apoi a fugit de la locul faptei. „Nu este bărbat, nu este bărbat, este un laș! Toți singaporezii spun asta!” zice indignat taximetristul. Ne întrebam, uitându-ne unii la alții
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
nu deconspir mai mult decât se cuvine, nu voi dezvălui nici numele ambasadorului Germaniei la București, nici numele politicianului român care, da, încă trăiește... Voind așadar să smulgă minime garanții pentru viitorul nostru nesigur, politicianul român l-a întrebat pe diplomatul german : „Oare Germania va considera orice eventual accident survenit micului regat român drept o pierdere a prestigiului ei de mare putere, de vreme ce pe tronul României se află un Hohenzollern ?“, „O împărțire a României (jumătate Rusia, jumătate Austria) sau chiar o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Hohenzollern ?“, „O împărțire a României (jumătate Rusia, jumătate Austria) sau chiar o anexare a ei ar avea toate șansele să primească asentimentul Germaniei, dacă interesul german ar dicta astfel și dacă și circumstanțele generale ar dicta-o !“ a răspuns sec diplomatul german. Poate răspunsul vi se pare mușcător ? Ei bine, nu ! Ei bine, a fost dat cu toată cordialitatea ! Poate intonația, mișcările mele anunțau dinainte ceva plictisitor ? Ca totdeauna, majoritatea își vor continua conversația fără măcar să coboare vocea, câțiva au să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îngrețoșeze nici măcar de o asemenea galanterie desuetă și demagogică ! Sigur însă că la prima discuție în tête-à-tête are să se lepede de amicul Victor și are să izbucnească într-un râs batjocoritor... Până atunci însă : — Ei, și dumneata, nene Victore, cum simplifici ! Diplomatul nostru l-a întrebat pe ministrul Germaniei dacă ne am putea considera mai apărați cât avem un rege german... El doar avusese o ipoteză de viitor mai neplăcută, surpriza însă a fost că Germania, și de fapt nu Germania neapărat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
logodna a durat prea mult! — În seara proiecției, a fost oferit un mare dineu. Tina s-a făcut nevăzută ca să se schimbe, după ce mă prezentase părinților ei care nu mi-au dat atenție, grăbindu-se să le iasă În Întîmpinare diplomaților din America Centrală și membrilor guvernului belgian. „După spusele Tinei, dumneata reprezinți viitorul celei de-a șaptea arte!“ Îmi spusese tatăl ei, fără să bănuiască nicidecum că i se adresa viitorului său ginere. Nu eram pentru el decît unul dintre ornamentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pentru care susțin propunerea legislativă privind obligativitatea exprimării votului cetățenilor români cu drept de vot. Este vorba despre proiectul de lege nr. 380 din anul 2006. (Declarație politică, iunie 16, 2009, Parlamentul României) Dintr-un imaginar socio-politic Tipologii politice 1.Diplomatul ratat, dar ahtiat după putere 2.Profesorașul boem 3.Chirurgul expirat 1. Diplomatul ratat, dar ahtiat după putere: Fiu de colonel de securitate, ginere de nomenclaturiști, personaj mediocru, de aceea ”prostănac”, cu produși lingvistici lineari și emanați din statutul fostului
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]