KorAP: Find »[drukola/base=direcționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...120 >

2,996 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

de tipuri celulare, ceea ce denotă restricția expresiei genice. Dacă se cunosc promotori cu specificitate tumorală, este posibilă țintirea directă a tumorii cu gene corespunzătoare. Introducerea ADN mediată de receptori este o a treia metodă posibilă prin care genele pot fi direcționate precis spre tumori. Această metodă a fost testată inițial în modele netumorale, dar poate fi aplicată pentru tumori, dacă se cunosc markeri de suprafață cu specificitate tumorală. În acest caz, ADN este cuplat cu proteine specifice care interacționează cu receptorii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
infecția cu HIV-1. Strategiile terapeutice au fost orientate în mai multe direcții: 1) utilizarea unui ARN antisens față de TAR și față de ARNm suprapus tat și rev, precum și față de pol și env; 2) utilizarea unor ARN-uri decoy: un retrovirus care direcționează o expresie înaltă a unui transcript ce conține secvența RRE ar putea fi capabil să sechestreze toată proteina Rev și astfel să blocheze replicația HIV; 3) utilizarea mutantelor dominant negative: unele constructe retrovirale codifică pentru o proteină Rev mutantă desemnată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
va asambla în complexul multiproteinic spre a exporta ARN din nucleu; 4) utilizarea de ribozime: în retrovirusurile manipulate pot fi inserționate gene pentru ARN autocatalitic (ribozimă). RRZ2 este o astfel de moleculă ribozimică cu „cap de ciocan” (fig. 32.12) direcționată spre regiunea reglatoare tat a genomului HIV-1. Se poate folosi și ribozimă tip „hairpin” (agrafă) spre a cliva genomul HIV; 5) utilizarea de intra anticorpi. S-au construit vectori retrovirali cu gene pentru anticorpi intracelulari spre a inactiva proteinele reglatoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305

de perechea mereu/niciodată. Sau luați propoziția de încheiere din mai toate poveștile: Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa. care deține echivalente aproape identice în secvențele de închidere ale jurnalelor TV. Toate aceste exemple direcționează atenția asupra deznodămîntului sau finalului, el însuși doar un aspect al unei mai mari așteptări, cea a traiectoriei narative. În aceeași ordine de idei, destinatarului i se dă îndeobște a înțelege, ceea ce el și face, că povestitorul cunoaște finalul

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
ar trebui să recunoască cititorul ca participant esențial, iar naratarul și cititorul implicat, ca participanți secundari. Naratarul este o persoană, implicată sau detașată de evenimentele narațiunii, căruia naratorul i se adresează direct. Foarte rar se întîmplă ca un narator să direcționeze discursul către sine; de cele mai multe ori, cel căruia i se adresează este un personaj-adresant, dinlăuntrul povestirii, chiar dacă destul de marginal față de acțiune (ca, de exemplu, Dr. Spielvogel căruia îi sînt povestite toate eșecurile tînărului în Portnoy’s Complaint

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

această miasmă. Persoana este foarte preocupată de sex, fantezii sexule și situații lascive. Variabilitatea sau interesul prea scurt sunt alte simptome particulare ale acestei miasme, de exemplu: schimbarea profesiei, relațiilor, partenerilor sexuali. De asemenea, caracteristic miasmei sunt răspunsurile imune aberante, direcționate către self, de exemplu: arterită reumatoidă, spondilită anchilozantă. 2. Diateza tuberculinică Ca să înțelegem diateza, trebuie să înțelegem ce este constituția. O constituție sănătoasă este indicativul de maximă stabilitate în circumstanțele unui mediu dat și a reactivității moștenite. Diateza este o

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724

șezând goală în prag, sfidează pieziș, cu priviri reci. În "imaginarul gotic"6 al Dorotheei Tanning, copiii nu se supun doar, pasiv, metamorfozei. Procesul le conferă energii secrete, pe care ei, în intervalul fluid dintre copilărie și adolescență, le pot direcționa în scopuri suprafirești, malefice. Destina Meridian, ca personaj suprem al viziunii plastice și literare a artistei, își petrece vârsta de șapte ani sub semnul singurătății magice. Descendenta unei vechi familii, a cărei poveste începe în Anglia, în secolul al XVII

Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

o schimbare de stare. Regula de realizare argumentală a schimbării direcționate se aplică verbelor care exprimă o mișcare direcționată inerentă, pe care le clasifică drept inacuzative; regula nu se aplică însă verbelor care denotă modul de mișcare (mișcarea nu e direcționată). Dificultatea de a încadra verbele de mișcare într-o anumită clasă de tranzitivitate a fost semnalată și în alte studii. Levin (1983: 33) a arătat că verbele de mișcare sunt greu de caracterizat, pentru că unicul lor argument pare a fi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 146). Conform acestei reguli, verbe de schimbare de stare ca break 'a (se) rupe' sunt inacuzative când iau un singur argument, adică atunci când cauza nu e specificată. Regula se aplică și verbelor de mișcare (direcționată). 3. Regula de realizare argumentală a existenței: Argumentul unui verb a cărui existență este asertată sau negată este argumentul intern direct al acestui verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 153). Această regulă funcționează pentru clasa verbelor care denotă existența și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
soi de paraziți În multe cărți, se naufragiază pe o insulă pustie Nu în primăvară se năpârlește, ci în toamnă La concerte, se răgușește ușor; (b) configurație spațială − toate cele care acceptă subiect uman devin agentive, deci inergative; (c) mișcare (direcționată): Pe ploaie, se ajunge greu la școală Iarna, se alunecă ușor pe gheață Cum se aterizează corect? Iarna, se cade frecvent din cauza poleiului Din această parcare se iese cu spatele Pe stadion se intră fără semințe Se pătrunde ușor în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430

un program este declanșat pentru remedierea necesară (să aduci mașina la mecanic pentru reparat)". Comentariu foarte convingător. Acest exemplu ilustrează, de asemenea, modul în care putem simplifica comunicarea înlocuind normele rezultate satisfăcătoare cu criterii de optimizare. Nu am ști să direcționăm mai bine comunicarea asupra informației în sensul cvasi-matematic sau cibernetic al termenului. Comunicarea informativă, iată ceea ce permite autoreglarea instituțiilor. Aplatizarea reductoare în decizie prin da/ nu. Căci autorii insistă afirmînd că, în mod similar, activitățile de inspecție implică adesea decizii

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

memorabilă este congenere unui critic literar, așa cum este și domnia-sa. Volumul Fragmentele lui Lamparia (Ed. Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, cu o prefață de Edgar Papu), structurat în două părți, În căutarea stilului și Oglinzi, prin titlu m-a direcționat către timpurile vechi, către acele "fragmente ale presocraticilor", recuperări din operele filosofice ale antichității grecești. Lamparia, personaj fictiv, existent în romanul Varvarienii, este o creație a prozatorului Theodor Codreanu, o substituție a eului său creator din adolescență, când umbla cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Mihail Diaconescu este demn a fi subliniat în mod deosebit. Sunt valori patrimoniale, naționale, tradiționale și creștine care ne semnifică. Ele ne reprezintă în tot ceea ce avem mai profund, mai demn, mai autentic și mai stabil. Valorile acestea fundamentează și direcționează propria noastră existență în timp și în lume (...). De peste trei decenii, opera lui Mihail Diaconescu a impus o problematică aparte, o concepție asupra locului și timpului în care trăim, dar îndeosebi a datoriei morale a creatorilor de cultură față de țara

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care, până la urmă, îi decid specificul. Dl. Theodor Codreanu este un fin analist, pe spații mici, un bun comentator de texte, Nu e și un "vizionar", un privitor de la altitudine, cu perspectivă generală și metodă sintetică. Autorul nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Bulgaria, nu s-au împăcat cu ideea pierderilor teritoriale și nici cu clauzele militare ale tratatelor de pace, acționând pentru eludarea prevederilor acestora. Fără armate numeroase, aceste state au alocat fonduri și au întărit compartimentul informativ, pe care l-au direcționat către vecini, implicit către România. A doua etapă a cuprins declanșarea unor acțiuni de spionaj clasic, la care s-au adăugat pe parcurs noi componente provocatoare de natură a defăima imaginea României și, implicit, de a-și promova interesele revizioniste

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mișcări rezida în tendința elementelor ucrainene din regiune, atrase nu de ideologia comunistă, ci de credința că astfel vor ajunge la înfăptuirea statului național ucrainean, în detrimentul Poloniei și României. Societatea Funcționarilor Publici din Bucovina a elaborat statutul membrilor și își direcționa acțiunile către elaborarea unei legi a pensiilor „mai echitabilă” și ameliorarea stării materiale precare a bugetarilor. Mișcarea studențească s-a grupat în societăți pe naționalități, care trăiau „în bună armonie”. Diferendele apărute, destul de frecvent, între creștini și evrei, au degenerat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
monopolul fluxului informativ. Mihail Moruzov, tenace, inteligent, patriot, a profitat din plin de funcția deținută și a gestionat situația în favoarea sa. Până la mijlocul anilor ’30 situația comunității informative naționale a evoluat în parametrii normali, ulterior fiind deturnată spre anumite obiective, direcționate de la/spre Palatul Regal. B.3. Activitatea informativă/contrainformativă Încă de la începutul anului 1919, trupele române s-au confruntat cu probleme de ordine, de siguranță și de coabitare cu militarii din statele vecine, în toate regiunile alipite. În Banat, trupele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
României, dacă aceasta era atacată. Până la finalul anului 1932 au mai avut loc două reuniuni. Prima, la Sinaia (21 septembrie), ocazie cu care România, Iugoslavia și Cehoslovacia au semnat o nouă convenție militară, dar în care colaborarea româno-poloneză a fost direcționată exclusiv către Bulgaria. Cea de-a doua a avut loc la Belgrad (17 noiembrie 1932) și aici au fost dezbătute posibilele scenarii și planurile de apărare și cooperare între cele trei state semnatare ale Micii Înțelegeri. La începutul anului următor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
3. Colaborarea interdepartamentală În continuarea sprijinului reciproc - informativ/contrainformativ, documentar etc. - structurile statului au evoluat și în aceasta direcție, iar rezultatele s-au observat, prin colaborarea mai multor instituții sau departamente în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. De regulă, colaborarea a fost direcționată pe două paliere: unul privind o mai strânsă activitate comună a organelor de Poliție cu Jandarmeria, adică a interacționării structurilor din mediul urban cu cele din mediul rural, respectiv al grupării mai multor instituții la nivel central sau local, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Stângaciu, împreună cu inspectorul-general al I.G.J., general Constantin Dimitrescu, au elaborat în comun un Ordin General pentru stabilirea normelor de colaborare în serviciu între Poliția urbană și Jandarmeria rurală. Prin Ordinul General nr. 386 din 10 martie 1933 accentul a fost direcționat, cum era și firesc, pe „acțiunea informativă reciprocă” între cele două structuri, măsură menită a identifica, anticipativ, problemele subversive și a acționa în consecință. Ordinul a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Serviciul de Informații; Detașamentul Detectivi; Laboratorul Special; Controlul Străinilor; Presă și Translatori. Prin schimbările politice și introducerea unor acte normative noi în toate domeniile vieții s-a produs o efervescență socială și economică, asupra căreia organele de siguranță și-au direcționat atenția. În acest sens, D.G.P. a cerut Inspectoratelor Regionale de Poliție să raporteze săptămânal situația informativă din regiune, pe baza unui chestionar cu 10 puncte: 1. Dacă se observă o afluență excepțională de lume la autorități. 2. Dacă se observă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost înființat Ministerul Ordinei Publice, care a primit în sarcina sa conducerea Poliției și Jandarmeriei. Noua structură nu a avut o viață lungă, fiind desființată la 22 decembrie 1939, prin Legea nr. 4603. Accentul noilor forme organizatorice a fost direcționat către organizarea unui aparat contrainformativ eficient, la nivel național, de la ținut și până la nivelul unui cătun. Coordonarea acestui aparat a fost încredințată Birourilor Statistice Militare, create în august 1939, structuri care deserveau contrainformativ atât Secția a II-a Informații cât

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Controlul Străinilor și Subbiroul Registraturii și Arhivei Speciale. Biroul Siguranța de Stat era compus din două subbirouri, unul static (centralizarea, exploatarea și difuzarea informațiilor) și unul activ (echipe pe teren și agenții informatori). La rândul său, Biroul Judiciar și-a direcționat misiunile către cercetarea infracțiunilor la adresa siguranței statului și a celor de drept comun. Prefectura Poliției Capitalei a avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aceste zone populația era „aproape exclusiv” de origine germană. La rândul ei, minoritatea ucraineană din Polonia se ridica la circa 15% din populație, fiind masată în teritoriile limitrofe Ucrainei Subcarpatice. În sfârșit, în ultimul rând, interesul economic, acela de a direcționa comerțul exterior al Ungariei și Cehoslovaciei prin portul Gdynia a stat la baza acțiunilor subversive polone. La 2 noiembrie 1938 a fost semnat un acord la Viena, prin care Cehoslovacia a fost obligată să cedeze Ungariei teritoriul revendicat de aceasta

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]