1,622 matches
-
ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor public/privat, cât și a discontinuității Între generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau inconștiente” (Wiame și Muxel, 1996, 187-210). Pe o poziție dihotomică se situează studiul propus de Attias-Donfut și colaboratorii săi: „Obiectivul nostru este diferit, el este centrat chiar pe analiza proceselor de transmitere: de-a lungul studiului despre continuitate și discontinuitate se va căuta, În special, să se determine În ce măsură natura raporturilor dintre generații este legată de tipul de schimbare socială” (Wiame și Muxel, 1996, 650). Continuitatea dezvăluie nu doar transmiterile ce trec de la părinți la copii, ci și pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și părinți se menține și acum, În timpul bătrâneții, și corespunde „cenzurii istorice” care a marcat raporturile Între generații În deceniul șapte. În majoritatea anchetelor generaționale, percepțiile diferențelor dintre generații, colectate de la cei mai bătrâni și de la copiii lor, dovedesc această discontinuitate. Revenind la anchetele de tip ,,Trei generații” efectuate de către sociologii francezi, observăm că, la Întrebarea: „Resimțiți o mai mare diferență Între generația dumneavoastră și cea a părinților dumneavoastră?”, răspunsurile indică, Într-un mod concludent, o mai mare diferență Între G1
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intergeneraționale. Aceste deosebiri sunt mai marcante Între G2 și G1 (adică Între generația-pivot și cea vârstnică) decât Între G2 și G3, dovadă suplimentară că există mai mult consens - mai multă Înțelegere - Între generația intermediară și cea tânără, ca urmare a discontinuității istorice evocate. Sensul decalajelor mai frecvente și totuși constante este acela că toți copiii găsesc aproape Întotdeauna că educația pe care o primesc e destul de severă, În timp ce părinții lor o estimează mereu a fi tolerantă. Nepotrivirile dintre mărturisirile copiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Valorile și comportamentele se schimbă de la o generație la alta: educația devine mai Îngăduitoare, mai indulgentă, iar practica religioasă scade foarte puternic. În sânul unei familii apar astfel atât continuități, cât și discontinuități Între generațiile succesive. Schimbarea, demonstrează Attias-Donfut și colaboratorii săi, apare În generațiile caracterizate printr-un număr mai mare de femei pe de o parte, și, pe de altă parte, printr-un număr mare de persoane ce au urcat pe scara
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sate din Munții Apuseni cu schemele teoretico-metodologice elaborate anterior. În finalul lucrării sunt inserate principalele interviuri care stau la baza analizei empirice. Conținutul și modul de abordare promovate de către autor sunt puternic marcate de linii de continuitate, dar și de discontinuitate, dacă facem raportarea lucrării la literatura sociologică și antropologică din România. O bună parte din literatura românească asupra satului și asupra relațiilor de vecinătate este de factură empiristă. Linia gustiană a monografiilor de sat (cu Nerej, un village d’une
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
λ = 660 nm (pentru amestecurile la care pH = 9). 5.1.1.3.3.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare serie de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
λ = 560 nm (pentru amestecurile la care pH = 9). 5.1.1.4.3.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L pentru fiecare serie de amestecuri de soluții. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.2 Determinarea compoziției compușilor coordinativi prin metoda refractometrică 5.1.2.1 Considerații teoretice Metoda refractometrică se bazează pe determinarea indicelui de refracție al substanței de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
interval î în care emite aproximativ 400.000 de ultrasunete cu un consum energetic de 6 x 10-6 J/m2 pentru fie fiecare semnal, va cheltui în total echivalentul a 2 a 2, 2,4 J/m2. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de imagini stroboscopice ale î împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre d dou o serie de imagini stroboscopice ale împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre două semnale acustice, respectiv dintre două ecouri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
politice sunt la ordinea zilei. În același timp, lipsa conflictelor deci pacea nu se poate baza pe inegalități între diferitele culturi. Între identitate, personală sau colectivă, și comunicare care sfârșește în comuniune nu poate exista, din punctul nostru de vedere, discontinuitate. Este dificilă o cuantificare a comunicării interculturale în spațiul european. Și totuși, absența totală a unor cifre nu va fi de prea mare folos, deși relevanța unor sondaje sau a unor statistici va putea oricând fi pusă sub semnul întrebării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de altă parte, Linz și Stepan, care iau ca variabile dependente tranziția democratică Împlinită și democrația consolidată, acordă o importanță mare factorului istoric. Aici, Dan Pavel și Iulia Huiu resping cu și mai multă putere teoria situației istorice. Potrivit lor, „discontinuitatea instituțională absolută” produsă În decembrie 1989 Îndreptățește această poziție. Desigur, identificarea unui „moment zero” simplifică mult lucrurile, dar, tocmai În spiritul analizei politice comparative la care autorii fac apel, nu se poate neglija faptul că trecutul (atît comunist, cît și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori. Ar rămâne neexplicate nenumărate elemente dacă am considera că discontinuitatea instituțională a fost „absolută”. Filiația cu sistemul anterior nu poate fi contestată. De altfel, chestiunea menținerii, sub o formă sau alta, a Securității (evident, nu În aceleași structuri instituționale), care, după cum Înșiși autorii observă, a pus probleme enorme guvernării dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din entitatea publică din alte considerente; ● delegarea, în cazul absentei temporare (concedii, plecari în misiune etc.); ● contracte de service pentru întreținerea echipamentelor din dotare; ● contracte de achiziții pentru înlocuirea unor echipamente din dotare; - Existenta inventarului situațiilor care pot conduce la discontinuitati în activitate și a măsurilor care să prevină apariția lor. 21.3. Referințe principale - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici; - Hotărârea Guvernului nr. 432
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în dezbatere. Și nu văd, așa cum vedea I. Berlin, un "divorț" între științele omului și cele tehnice. Asistăm la o retragere a persuasiunii științei și a crezului în științific, în scientismul de factură pozitivistă, nu la o ruptură categorică, o discontinuitate între fizică-matematică și disciplinele umane. Cum a fost posibil ca Febvre să vorbească de utilaj mental în Religia lui Rabelais? Termenul de utilaj, cum bine știm, provine dinspre domeniile tehnice, iar mental dinspre științe umane și psihologie. De ce metoda catitativă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are nicio treabă cu "setea" de cunoaștere obiectivă, de relații imparțiale, echidistante dintre oameni sau între oameni și lucruri. Ea are drept scopuri instrumentalizarea și dominația. Gândirea și cunoașterea foucauldiană sunt marcate de discontinuități, disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
setea" de cunoaștere obiectivă, de relații imparțiale, echidistante dintre oameni sau între oameni și lucruri. Ea are drept scopuri instrumentalizarea și dominația. Gândirea și cunoașterea foucauldiană sunt marcate de discontinuități, disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să scoată în evidență mai curând coerența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt marcate de discontinuități, disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să scoată în evidență mai curând coerența internă a diferitelor sisteme semnificante, specificitatea ansamblurilor de reguli și caracterul decisiv pe care acestea îl dobândesc față de ceea ce este de reglat, apariția normei deasupra oscilațiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să scoată în evidență mai curând coerența internă a diferitelor sisteme semnificante, specificitatea ansamblurilor de reguli și caracterul decisiv pe care acestea îl dobândesc față de ceea ce este de reglat, apariția normei deasupra oscilațiilor funcționale"192. Normele de cunoaștere produc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
îngropat al unei semnificații"205. Totodată, a investigat anumite practici discriminante, ce sunt instituite printr-o perpetuare a unui anume mod de gândire din trecut; a analizat ponderile disparate ale trecutului, la fel ca Braudel, dar într-un discurs diferit; discontinuități temporale, cel puțin sub masca regiei pozitiviste a continuității istorice, ce sunt prezente, aproape permanent, în viața social-politică de ieri și de azi, sub forma menținerii unor relații inechitabile între oameni, între posibilitățile acestora de a accede în funcții social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aprecieri, reacții critice la adresa unor idei și moduri de a gândi. Toată această investigație istorică taie după voie timpii neîncetați ai omenirii, seria infinită de secvențe imediate din cronologie. Așa cum a arătat Foucault în Ordinea discursului, comentariul presupune dislocare și discontinuitate în raport cu tot ceea ce ni se înfățișează drept continuitate: secvențe temporale; tablouri după tablouri; serii după serii; alcătuirea unitară a unei viziuni despre acel extrem de problematic: Cum a fost? Gânditorul francez nu era dispus să reia și să gândească la nesfârșit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de progres și concepția istoricului asupra raportului între discontinuitate și continuitate în istorie. Așa cum arată Mihai Popa în lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, "când temeliile unei lumi se prăbușeau, trecutul, istoria îl condamnau pe om la o mai statornică luciditate. Brătianu găsea că societatea își poate regăsi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, "când temeliile unei lumi se prăbușeau, trecutul, istoria îl condamnau pe om la o mai statornică luciditate. Brătianu găsea că societatea își poate regăsi drumul, fără a uita drama prin care a trecut [...] Discontinuitatea era determinată de noile condiții ale prezentului (schimbări politice și economice fundamentale) [...] Tot ca o discontinuitate trebuie să considerăm schimbarea dramatică produsă de război [Primul Război Mondial n.n.] în conștiința individuală, care atrăgea după sine erodarea încrederii în posibilitățile [...] filosofiei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
condamnau pe om la o mai statornică luciditate. Brătianu găsea că societatea își poate regăsi drumul, fără a uita drama prin care a trecut [...] Discontinuitatea era determinată de noile condiții ale prezentului (schimbări politice și economice fundamentale) [...] Tot ca o discontinuitate trebuie să considerăm schimbarea dramatică produsă de război [Primul Război Mondial n.n.] în conștiința individuală, care atrăgea după sine erodarea încrederii în posibilitățile [...] filosofiei sau religiei, de a oferi un cadru coerent, teoretic, spiritual în general, în care noile așteptări
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu înverșunare orice informație despre țara căreia nu reușise decât să-i abordeze taina în excursia din vară. Am citit tot ce avea mai interesant despre Franța biblioteca școlii noastre. M-am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor impresionante ale Charlottei voiam să-i opun un studiu sistematic, înaintând de la un secol la altul, de la un Ludovic la următorul, de la un romancier la confrații săi, discipoli sau epigoni. Lungile zile petrecute în labirinturile pline de praf, înțesate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]