39,259 matches
-
mai fost. Se subînțelegea - miniștrii, parlamentarii și alți dușmani ai patriei, între care, desigur, intelectualii. Vadim se înșală. în noile condiții, vor pleca mult mai mulți români decât ne imaginăm. Vor pleca și se vor întoarce. S-a întâmplat să discut mult, în ultimele luni, cu oameni mai de la coada ierarhiei sociale: țărani proletarizați, șantieriști, muncitori necalificați, mici meseriași rămași fără loc de muncă sau chiar fără meserii. Nici unul dintre ei nu-și vedea rezolvate problemele în România, dar nici unul nu
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
dacă lansările au suferit de aceleași maladii cronice (spectatori de strînsură, suprapunerea sonoră, prea sonoră, a promo-urilor peste discursuri, ore sau durate nepotrivite, prezentatori care n-au fost invitați, vorbăreți incontinenți etc), dezbaterile, cîte au fost, au mers strună. Altfel discută ori ascultă oamenii așezați pe scaune, la mese, cu cărțile sub ochi, decît în două picioare (cînd pe unul, cînd pe altul), în rumoarea din holul principal (unii vin, alții pleacă, toți murmură și cîțiva, care ascultă, nu aud). În
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
Constanța Ciocârlie S-a discutat mult la Paris despre , cartea semnată de Helene Hanff care a fost în sfârșit tradusă în franceză (Ed. Autrement, 2001, traducere de Marie-Anne de Kisch). În sfârșit, deoarece, 84, Charing Cross Road apăruse în Statele Unite în urmă cu mai bine
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
nici o aplecare spre teorie, precum Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu oferă în romanele ei un material mai subtil și mai complex decît autorul Patului lui Procust pentru evoluția romanului nostru modern. Tocmai asta o face pe autoarea Hallipilor inconturnabilă, atunci cînd discutăm despre acest roman. Oricît de dificilă ar fi rămas lectura Concertului și a celorlalte, în parte din cauza limbajului neologistic al vremii care nu s-a impus totdeauna, aceste romane se vor citi de fiecare dată cînd cineva va dori să
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
sunt un biet naiv, cu capul În nori, hrănit cu iluzii, bântuit de himere. Poate Îi dau dreptate, dar de ce atâta grabă să ridice dosarul? Bătând În retragere, Horia Diaconu a dat din umeri și a pronunțat discret: - Doar am discutat. - Bine, mă voi conforma. Rețineți Însă, eu aștept soluția. Mai rețineți că, dacă dosarul se va rătăci, păstrez copia lui. Voi face uz și de alte probe, pe care nu m-ați lăsat să le duc până la capăt. Este bine
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
Cristian Teodorescu Am discutat cu mai mulți parlamentari și cu vreo trei analiști politici despre dezimunizarea lui CVTudor. De unde mă așteptam să aud cam același punct de vedere, cu normalele diferențe de exprimare și de implicare, am primit răspunsuri care m-au convins că
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
ca și popicele, de mecanisme de autoridicare. Cu alte cuvinte, lumea politică îi acordă lui CVTudor dreptul de a spune tot ce-i trece prin cap, deoarece el a devenit o problemă. De fapt, de fiecare dată cînd s-a discutat cu seriozitate despre această problemă - a dezimunizării și a chemării în Justiție a lui CVTudor, au existat politicieni care au crezut că el le-ar putea folosi, pentru a da jos popicele celorlați. Aceasta e, după umila mea părere, mult
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
în cauză. Pentru că efectiv asta e impresia cu care rămîi după ce parcurgi eseurile din ultimii ani ale lui Caius Dobrescu: realitatea românescă recentă e interesantă într-un fel de care aproape uitasem, e atît de interesantă încît pentru a o discuta așa cum face Caius Dobrescu merită să rămîi în România. Cum reușește? în primul rînd trebuie spus ce se spune îndeobște, numai că în cazul de față nu sînt vorbe goale: cu seriozitate, cu aplomb și cu curajul de a-și
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
s-ar fi situat însă în alt plan: "Este Generația '80 un model acum? Nu, nu este. Tocmai pentru că, asemenea politicienilor care fac politică, nici politicienii care fac literatură nu au reușit să extragă ideile principale din compunerile lor, să discute valorile fundamentale ale demersului lor. Ne putem amăgi spunîndu-ne: cărțile există, să pună mîna și să citească. în general, într-o societate atît de complexă, cărțile nu sînt citite dacă nu există avocați profesioniști, adaptați mediilor moderne, care să convingă
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceasta este o literatură care servește drept vehicul adevărului, moralei, și în general unei serii de valori pentru care, într-un regim democratic, se utilizează alte forme de exprimare. Discutăm, deci, despre o literatură care spune lucruri despre realitate, care înfruntă legile tăcerii și "scapă" publicului adevăruri grave, o literatură, într-un cuvînt, eroică. Sigur, acesta nu este un eroism hard, de deținut politic sau de dizident - ci unul printre
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
a tentației permanente de a o lua de la capăt. Aslam pare să renunțe prin urmare la obsesia integrativă, de înțeles, dar neputincioasă, care cere ca rezultat o tradiție unică și nefisurată. Autorul se dovedește astfel cu adevărat productiv. E de discutat de altfel dacă această detașare critică nu reprezintă și singura posibilitate, aparent indirectă, de atingere a scopului înscrierii într-o continuitate mult sperată. Problematica volumului este prea complexă spre a putea fi sugerată în câteva rînduri. Singura sugestie cu adevărat
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Cristian Teodorescu Discutam din cînd în cînd cu Z. Ornea, pe care îmi plăcea să-l rîcîi despre anumite subiecte. Vorbea cu o seriozitate sfătoasă din care nu lipsea umorul. Mi se părea neschimbat de foarte mulți ani. Cînd l-am cunoscut nu
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
în discuție în legătură cu motivul care le-a determinat sau cu alegerea numelui. Recent, de pildă, în urma unei declarații a primului ministru, s-a cerut înlăturarea numelor de personalități aamestecate în holocaust, acum o jumătate de veac. Mai rar s-a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar de la colț de stradă, n-au fost inscripționate. Primăriile au, s-ar zice, treburi mai serioase. Inscripțiile cu pricina țin
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
păstrăm în minte separațiile natură-cultură, subiect-obiect, public-privat, polarizate astfel încît al doilea termen (asociat în general cu feminitatea) e considerat irelevant sau complementar (deci în orice caz, de rang secund) - pe care Moira Gatens, între atîtea alte scriitoare feministe, le discută și le deconstruiește - atunci cînd vom încerca să identificăm ce aduce nou perspectiva criticului literar Ion Bogdan Lefter în studiile despre proza scurtă a lui Liviu Rebreanu și, mai ales, a Hortensiei Papadat-Bengescu. Interpretările textelor de mici dimensiuni ale acestor
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
Ele, oricum, tot despre rochii și mese în societate vorbesc tot timpul. Ei, despre știință și artă. Bărbații italieni, despre care plana suspiciunea că ar fi mai virili decît francezii, sînt denigrați ca fiind caractere slabe, și în stare să discute numai despre cai. Autorul se plînge că ieșirea femeilor din casă și participarea la "toate acele primejdioase picnicuri, excursii și banchete care nu le erau îngăduite" înainte este sursa gravei decăderi morale contemporane. Cum spuneam, lucruri irezistibil de amuzante dacă
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
descoperi și pătrunde în stilul de viață și mentalitatea altor popoare. Au fost prezenți la eveniment regizorii Hodjakuli Narliev (Turkmenistan), Serik Aprimov și Rașid Nugmanov (Kazahstan). Publicul, specialiștii și invitații de onoare au avut ocazia să se întâlnească și să discute în cadrul unor mese rotunde sau conferințe în spațiul special amenajat - Cortul Vienalei -, unde a funcționat și un centru de informare și comunicații.
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
greșeală, 1972, ediția a II-a, 2000) descrie fenomenul și oferă exemple din anii '60-'70, dintre care unele s-au impus între timp, cel puțin în registrul standard (capacități, proze), dar și inovații din ultimul deceniu. Și Mioara Avram discută fenomenul, în Gramatica pentru toți (1986, ediția a II-a, 1997), cu exemple ca agerimi, inchietudini, bagatelizări ș.a. (p. 57) și cu observația interesantă că abstractele cu conținut negativ se concretizează mai ușor: nedreptăți e mai frecvent decît dreptăți, imprudențe
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
afle mai multe, adică să se preocupe, să se informeze despre aceste locuri. Publicul are în fond niște cunoștințe destul de vagi, legate de niște teze foarte simple asupra Estului. El subordonează acestor teze cunoștințele sale și felul în care se discută în asemenea ocazii. Și atunci, de exemplu pentru scriitorii veniți din România, cei care fac parte din minoritatea germană, totul devine neexplicabil. Aceste întrebări blochează scriitorul în calitatea sa de scriitor. Prin extensie, nici literatura din acele regiuni nu este
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
care le-ați purtat în România? Da. Am avut experiența acestor discuții despre trecut, despre dictatură, despre comunism, atât în Germania cât și în România. Preocupările mele, referitoare la semantica românească, mi-au dat posibilitatea să văd și cum se discută în România despre ceea ce a fost. Lucrul principal la care duc toate aceste discuții este un fenomen de justificare. Adică fiecare vrea într-un fel să... ...iasă basma curată, să nu aibă nici o vină. Da, că ei, mulți, sunt de
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
fel să... ...iasă basma curată, să nu aibă nici o vină. Da, că ei, mulți, sunt de acord: a fost o catastrofă! Nu încearcă să justifice ceea ce a fost, dar încearcă să justifice rolul lor personal. Și toate aceste lucruri le discut în acest roman din perspectiva de astăzi. Bazată și pe realitatea dosarelor încă închise ale Securității. Adică noi ne aflăm și astăzi în aceeași situație în care am fost acum zece ani. Prin urmare, eu știu la ora actuală atât
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
culoare mov, simplă, doar cu un pandantiv la gît, e alături de Scriban care poartă frac, plastron alb, papion negru, joben și monoclu. Maria, pictorița, e însoțită de doctorul Albert, mort de cîțiva ani. Sînt urmați de Elvira și Rășcanu, care discută în șoaptă ultimele dispute din vechea lor dușmănie. E rîndul lui George, comunistul, și al soției lui, Ilonca. Andrei, tatăl lui Iustin, este îmbrăcat cu uniformă de roșiori cu grad de colonel. Toți se grupează în stînga odăii, unii rămîn
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
atare? Pînă una-alta, plîngîndu-se că n-are audiență și că e minimalizat, că aparține categoriei de "autori foarte cunoscuți ca necunoscuți", Adrian Marino opune criticii românești ce l-ar repudia cel mai franc dispreț: "Critica literară românească, am mai discutat, a rămas încă la stadiul Lovinescu-Călinescu: parafraze lipsite de valoare, rezumate, formule fericite...". De unde ar rezulta nu doar totala inactualitate a celor doi mari predecesori și ai succesorilor lor, ci și "lipsa de valoare" a oricărui comentariu literar care iese
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
cunoștințelor sale felurite, precum și umorul lui sec, mittel-Europa... Și fiind el portar de noapte la Ateneu și arătând foarte bine, elegant îmbrăcat și manierat cum era, îi atrage atenția unui om de afaceri german care se împrietenește cu el, după ce discutaseră vreo oră aproape despre Faust al lui Goethe, cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că studiase Politehnica la Karlsruhe și dându-și seama că nu făcea parte din categoria agenților de lume bună strecurați prin hotelurile de lux ale regimului
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
că, cel puțin în premisele ei, poziția lui Ion Simuț nu era o pledoarie în favoarea stagnării, ci constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a canonului. Esențialul este însă în altă parte: chiar în faptul că asemenea lucruri încep să fie discutate cu seriozitate. Gambit 44 Cronicarul nu știa că în România postdecembristă există o revistă de șah. Cititor avid al publicațiilor de acest fel, inclusiv al extraordinarului almanah făcut cîndva de Vălureanu la România liberă, Cronicarul redescoperă cu bucurie Revista română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
mă bucur. La cea mai recentă din aceste simeze, mi se pare, cea a ultimului Salon anual, de la Muzeul de Artă, ți s-a decernat Marele Premiu al Uniunii, nu? Da. Trebuie să-ți mărturisesc: ești primul pictor cu care discut așa. Mai am prieteni pictori, dar n-am avut cu nici unul un astfel de dialog. De ce crezi? O fi existînd un motiv. Poate că nu a fost prilejul să vorbim la un pahar de vin, la Bolta Rece... și, iată
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]