2,302 matches
-
de excese și lăcomie în rândul națiunilor industriale și malnutriție cronică și chiar foamete în multe țări din Lumea a Treia. Totuși, legăturile cauzale și morale între abundența din lumea industrială și sărăcia extremă din cealaltă parte a globului sunt discutabile. De-a lungul istoriei, omenirea a fost divizată de diferențele drastice dintre standardele de viață. Ceea ce face specială această situație este conștientizarea diferențelor dintre dezavantajați și privilegiați prin intermediul tehnologiilor moderne de comunicare. Fenomenul coincide cu ascensiunea principiului egalității, atât de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
arme. Concluzia care rezultă logic din această premisă este aceea că, dacă oamenii ar renunța la toate armele, atunci orice luptă ar deveni imposibilă. În politica internațională, această concluzie a fost luată în serios doar de Uniunea Sovietică - deși este discutabil dacă a existat într-adevăr seriozitate - prin transmiterea, atât la Conferința internațională pentru dezarmare din 1932, cât și la Organizația Națiunilor Unite în 1959, a unor propuneri privind dezarmarea completă, universală (cu excepția armelor ușoare, destinate menținerii ordinii publice). Atitudinea din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să riște distrugerea totală într-un război nuclear în numele securității oricărei națiuni de pe glob. Se poate afirma că, dacă toți oamenii ar simți și s-ar comporta astfel, ar trăi pentru totdeauna în siguranță. Adevărul acestei concluzii este însă la fel de discutabil ca și caracterul ipotetic al premisei. În general, oamenii nu simt și nu acționează, fie în interacțiunile între ei, fie în interacțiunile cu membrii altor națiuni, așa cum ar trebui să simtă și să acționeze pentru ca securitatea colectivă să aibă succes
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe termen lung păreau asigurate. Sau ar fi putut să se transforme în vârful de lance al politicii americane în Europa 17. Ceea ce Marea Britanie nu putea face era să continue politica „splendidei izolări”. și tocmai asta a făcut. Este foarte discutabil și probabil va rămâne pentru totdeauna întrebarea dacă Franța și Marea Britanie au avut vreodată o opțiune reală în fața politicilor pe care le-au urmat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Rămâne totuși în afara oricărei îndoieli faptul că nu a avut nici o șansă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bazin, de anomalii uterine eventuale (diskinezii ale miometrului), de maladii tarante. Examenele clinice și de laborator, paraclinice, radiografia abdomenului și radiopelvigrafia sunt absolut necesare. Se va urma igiena sarcinii în mod obișnuit. Atenție! Nașterea se va asista în spital. Atitudini discutabile: versiunea externă; declanșarea de medic a nașterii premature. Versiunea externă este recomandată de numeroși obstetricieni, considerată de unii ca o manevră necesară pentru scăderea mortalității fetale la naștere. Versiunea externă este însă greu de făcut la primipare, și greu de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
53-55), rezultatele cercetărilor întreprinse în vederea construirii și comparării organigramelor au două utilități: diagnosticarea anomaliilor (organigrame imaginare, pur teoretice, fără texte de organizare, cu posturi prost definite, cu zone obscure, cu atribuții nediferențiate, cu proasta decupare a unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
analiza deciziilor programate și neprogramate, odată cu propunerea unor mijloace prin care s-ar putea crește gradul lor de raționalitate. Raționalitatea deciziilor optimizează activitatea de muncă creând un mediu obiectiv și comprehensibil. Cu tot caracterul său comprehensibil, modelul lui Simon este discutabil din cel puțin trei puncte de vedere: 1) nu consideră în suficientă măsură soluțiile inovatoare sau deciziile de ruptură care se pot produce uneori; 2) nu arată în ce măsură procesele de negociere și de influență din organizație determină luarea deciziei; 3
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se poate baza pe o strategie unică (Gilroy, 1992, pp. 60-61), ci implică o analiză critică a reprezentărilor antirasiste ale „rasismului”, nu doar În limbajul curent, ci și, sau poate mai ales, În lucrările savante, ale căror rezultate provizorii și discutabile nu au Încetat să alimenteze discursurile militante și să orienteze lupta organizată Împotriva acestui flagel. De la educarea științifică a umanității la reprimarea pe cale juridică a „rasiștilor”: o jumătate de veac de antirasism Problema stăpânirii cuvântului „rasism” și, mai general, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate de viu Încă. Totuși, după căderea imperiului sovietic, trece printr-o schimbare suficient de importantă Încât să fim Îndreptățiți să preconizăm instaurarea unei noi ordini mondiale. Să fie vorba despre o nouă formă de colonialism? Chestiunea este foarte discutabilă, dat fiind faptul că avem Îndoieli În legătură cu Însăși definiția acestui termen. Totuși, este vorba cu siguranță de o formă de imperialism, care guvernează relațiile dintre țările industrializate cele mai avansate și țările mult mai puțin dezvoltate. Să aruncăm o privire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiind aceea de a oferi tuturor condițiile necesare pentru a-și concretiza concepția asupra unei vieți care să merite să fie trăită, fără a privilegia pe nimeni: „Acest ideal pretinde ca, atâta vreme cât concepția despre ceea ce Înseamnă o viață bună este discutabilă, nici o decizie a statului să nu poată fi justificată pe baza presupusei superiorități sau inferiorități a unei astfel de concepții” (Larmore, 1987, p. 47). Rolul puterii publice nu este nici de a-i face pe cetățeni virtuoși, și nici de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și În metafizică și pentru a vehicula astfel o propagandă insidioasă, alcătuită din „speculații inutile” și „deșarte subtilități”. Cum se poate explica atunci atașamentul față de niște concepții, dacă nu false, cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm pe rând aceste ipoteze. Sistemele de reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dreptul fundamental de a renunța la propriile determinări culturale pare, În plus, greu compatibil cu angajamentul autorităților statului de a proteja În permanență supraviețuirea unei culturi „ca și cum ar fi vorba despre vreo specie pe cale de dispariție” (ibidem, p. 253). Este discutabil deci dacă grupurile culturale pot fi considerate sau nu titulare ale unor drepturi. În schimb, ne putem imagina drepturi individuale legate de identitatea culturală. Ceea ce nu ne conduce la comunitarism (În sensul menționat anterior), pentru că dreptul de a adera la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de frontieră, situat, de obicei, în preajma altor științe. În lingvistica universală, dar și în cea românească, discuțiile privind criteriile ce trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că, din cauza nueroaselor puncte de vedere de la care se pornește, cele mai multe divergente, se ajunge la o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emoționale se manifestă diferit în cazul celor două operații: respingerii îi este asociată agresivitatea și fermitatea, obiecției, însă, spiritul măsurii, dialogul și deschiderea. V. concesie, respingere. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN OPINIE. În mod obișnuit, prin opinie se înțelege o "credință discutabilă, de cele mai multe ori, avînd un grad ridicat de subiectivitate, care nu se bazează pe dovezi științifice", pentru ca, dintr-o altă perspectivă, acest cuvînt să semnifice o "judecată sau estimare a meritului sau a calităților unei persoane sau a unui lucru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încercat să instituie precizia specifică domeniului fonologiei, izomorfismul planului expresiei cu planul conținutului, afirmat în 1943 de Louis Hjelmslev, sugerînd transferul analitic de la nivelul semnificantului la cel al semnificatului. Identificarea semelor s-a dovedit însă nu numai dificilă, ci și discutabilă din mai multe puncte de vedere, deși metodologic părea posibilă construirea unor ansambluri de sens prin unirea structurilor elementare de semnificație. Condiția de a fi minimal poate apărea însă numai în relațiile dintre sensurile unei clase lexico-semantice, iar nu din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la factori de tip istoric face dificilă formularea unei ipoteze referitoare la influența acestuia asupra gradului de credibilitate al bisericii. Datele empirice ne arată că, mai degrabă, prevalează percepția pozitivă cu privire la trecutul recent al bisericii, românii neluând în considerare aspectele discutabile din activitatea bisericii. Biserica are însă de câștigat din punctul de vedere al credibilității nu numai din ceea ce a făcut, ci și din ceea ce nu a făcut în ultimele decade. Stan și Turcescu (2000) pun încrederea foarte mare de care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fost proiectate să stimuleze imunitatea umorală. Un nivel de 10 UI/ml de anti-HBs este suficient pentru conferirea protecției. Rolul HBc în conferirea imunității protectoare este mai puțin clar. HBc este foarte imunogen, dar efectul protector al anticorpilor anti-HBc este discutabil, deoarece purtătorii cronici pot avea un titru înalt de anti-HBc, dar nu și anti-HBs. În consecință, nivelul înalt de anti HBc de origine maternă la copii născuți din mame purtătoare cronice nu le conferă protecție față de infecția cu HBV. S-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rezolvate ulterior. Adică, în timp ce secvența de evenimente declanșează o schimbare a situației inițiale, o secvență care include criza sau problema soluționată presupune o modificare sensibilă a stării de lucruri. Toate aceste elaborări ale definiției minimale, mai mult sau mai puțin discutabile, sînt utile dacă se urmărește a diferenția narațiunea de celelalte texte non-narative. Căci, dacă narațiunea este o secvență de evenimente relatate în manieră logică și cronologică, relaționate laolaltă de un accent recurent (care poate să nu fie constant sau exclusiv
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unui cititor este, de cele mai multe ori, acela că ideologia personajului apare ca fiind „corectată” de ideologia naratorului. 3. 5. Focalizarea perceptuală ca element primar Dacă se poate accepta, în lumina exemplelor anterioare, că narațiunea atrage întotdeauna după sine focalizarea, este discutabil dacă trebuie să distingem între poziția focalizatoare și cea naratorială în toate textele, sau dacă ar trebui să mergem pe premisa că putem identifica orientările spațio-temporale, psihologice și ideologice ale focalizatorului ca fiind distincte de cele ale naratorului. Destul de des
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
trăsături: minusul poate însemna că "nu există indicii ale prezenței” sau că există o "lipsă evidentă” a trăsăturii respective. Spre exemplu, dacă un personaj este definit ca "+ hotărît”, opusul său desemnează îndrăzneală medie sau timiditate totală? Aici întîlnim o diferență discutabilă în raport cu fonologia trăsăturilor distincte: în cazul acesteia, ceea ce nu-i [+labial] este inevitabil [- labial], dar nu putem constata, la fel, că cine nu este hotărît este automat influențabil. Voi proceda mai jos în baza faptului că, în cazul atributelor cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ierarhia vieții terestre, se știe că omul reprezintă cea mai evoluată dintre speciile animale. S-a pus însă întrebarea, dacă omenirea, adică specia umană, trebuie considerată drept o pluralitate de indivizi putând fi repartizați doar într-un număr oarecare, însă discutabil, de rase umane, sau dacă această diviziune tipologică nu ar putea fi împinsă și mai departe. În această privință, mai cu seamă medicina, disciplină esențialmente biologică, a simțit această necesitate de a integra diversitatea aparent infinită a indivizilor, sănătoși și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aceste nume s-au păstrat decupate din numele sărbătorilor religioase în care se prăznuiesc sfinții Sîngeorz (< Sanstus Georgius), Sînnicoară (< Sanstus Nicoláus), Sîmedru (< Sanctus Demetrius), Sînziene (< Sanstus dies Iohannis), Sîmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece în limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta apar aici și Îndon, Îndrea, neprecedate de sîn (< sanctus). Cum situația este similară în occident, modelul Sanctus Andréas nu trebuie exclus. Numele religioase, introduse prin biserică, urmau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nominalului centru, care pot avea o influență asupra acordului (cum ar fi neconcordanța între trăsăturile formale și cele referențiale, care se poate manifesta în acord sau nu); perspectiva categoriilor gramaticale implicate în acord (trăsăturile de gen și număr, cazul și, discutabil, persoana); perspectiva particularităților de acord ale unor clase de cuvinte (numeralul, formantul cel din componența superlativului, marca al, pronumele posesiv și pronumele de întărire). Cel de-al treilea capitol, intitulat Acordul predicatului cu subiectul, reunește probleme diverse, grupate în funcție de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
9.IV.2009) (vezi și cap. 9. Acordul în limba vorbită). 7. Concluzii Acordul reprezintă covariația unidirecțională unor termeni ca urmare a relației sintactice dintre ele. În limba română, trăsăturile implicate în acord sunt genul, numărul, persoana (trăsături phi) și, discutabil, cazul (care poate fi doar atras în acord datorită sincretismului mărcilor flexionare). Din punct de vedere categorial, clasele de cuvinte implicate în acord sunt substantive, pronume, articole, verbe și adjective. Direcția acordului este de la nominal la verb sau la adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
simțit ca exclusiv masculin. În plus, ă se regăsește și în flexiunea de plural a unor substantive neutre neregulate (ou-ouă), deci "însăși nu este atât de tranșant din punctul de vedere al opoziției singular / plural" (1981: 149). Această explicație este discutabilă, deoarece morfemul ă este foarte rar în flexiunea neutrului (doar la pl. ouă) și a masculinului (sunt doar câteva substantive masculine care la singular se termină în -ă). Capitolul 3. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL 1. Introducere 1.1. Subiectul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]