6,045 matches
-
interpretare a funcției actuale a Ïambhalei, conform unei alte interpretări teozofice pe care o propune un autor de proză fantastică? Eliade avea totuși dreptate, În 1978, când oferea o autointerpretare pornind de la puterea magică a lui Zerlendi, anume a celui dispărut. Căci pas cu pas Zerlendi e tot mai șters, Însă puterea lui crește vizibil. Sensul finaluluitc "Sensul finalului" Aș vrea totuși să las puțin la o parte problemele direct conectate la interesul teoretic și biografic al nuvelei, pornind de la finalul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și scrie despre propria experiență, Încă neclasificată, a căutării tărâmului nevăzut. Căci ambii termeni ai binomului se vor preciza corelativ - de altfel, acesta e sensul subiectului literar care devin biografiile lui Honigberger și Zerlendi. Și totuși umbra lui Zerlendi, cel dispărut, planează puternic asupra textului, până la a-i Întuneca finalul. În ce fel se reîntoarce Zerlendi? În ce fel a ajunge În Ïambhala- sau a fi, din alt plan, aproape de a-i găsi realitatea, a cărei natură este neperisabilă (avin³ïadharmin) - mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la noi. SCRIERI: Poezii, București, 1901; Poezii, pref. N. Davidescu, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, [București, 1926]; Scrieri, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, pref. Ion Popescu-Sireteanu și Lucian Chișu, București, 1984. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 69-75; Al. T. Stamatiad, Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915, 9-15; Davidescu, Aspecte, 221-226, 392-395; Perpessicius, Opere, II, 221-227; Densusianu, Opere, III, 725-727; Călinescu, Ist. lit. (1941), 608, Ist. lit. (1982), 686; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 101-111; Bote, Simbolismul, passim; Romulus
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
fie recuperate. S. e un nostalgic, tânjind după timpurile de până mai ieri. Iubește Iașul vechi, cu aura lui aparte, și de aici îi vine râvna de a strânge cât mai multe mărturii despre „frumoasele vremuri trecute”. Întâmplări felurite, figuri dispărute („lumini stinse”), legende al căror ecou încă persistă. Câte o amintire personală se strecoară, cu modestie, în noianul de „reminiscențe de altădată”. E, în strădania scormonitorului, o pasiune ce nu se dispensează de rigoare. Îl indispun ambiguitățile și de aceea
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
comunicarea permanentă dintre Regat și Transilvania. SCRIERI: Realități și visări, [București], 1897; Povestiri și schițe, Arad, 1903; Un memoriu al lui Moise Nicoară, Arad, 1904. Repere bibliografice: Sever Secula, „Biserica și școala”, 1912, 15; Al. Sadi Ionescu, Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 273-277; Predescu, Encicl., 772; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 250, 252, 315; Dicț. lit. 1900, 777-778; Păcurariu, Dicț. teolog., 400. G.D.
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
imaginea unei fete zărite cândva, ceea ce ar vrea să simbolizeze că idealul îl urmărește în continuare. În Gemenii n-au nevoie de cuvinte (1999) întâmplări extraordinare îi despart, în ultimul război mondial, pe frații Romi și Remus, primul fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
de cuvinte (1999) întâmplări extraordinare îi despart, în ultimul război mondial, pe frații Romi și Remus, primul fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale, inserând reflecții și invitându-l pe cititor să se implice în receptarea narațiunii. Ca publicist, Ș. este un evocator al orașului
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
aur”, pamflet în care autorul raportează efectele postmoderne la cauze mai vechi ale lumii socialiste, urmărind „insecta umană”. Coada (cu sensul de „rând în așteptare”) poate fi, nu doar în mod ironic, ci și tragic, un topos al unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei triste practici devine o cronică a anilor ’90, un fals tratat despre tot și nimic, cu definiții sarcastice, biografii „secrete” (între istorie și literatură), și culminează într-o addenda (cu „biografi” ai fenomenului
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
pentru încadrarea literaturii naționale în spațiul european, cum se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum, Clasicismul și cultura națională. De la numărul 3/1913, în rubrica „Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
membrilor familiei și în special a copiilor; situațiile de doliu prelungit patologic, putând deveni un factor patogen care să perturbe atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organiza pe echipe sau elevii pot primi și fișe. Se vor citi exercițiile în șoaptă de către fiecare elev. Vor închide apoi ochii și învățătorul va șterge semnele de calcul. Elevii vor ieși la tablă și vor completa exercițiile cu semnele dispărute. Pe parcursul jocului am renunțat la conducerea directă și am alternat-o cu cea indirectă. Am căutat să imprim jocului un anumit ritm, să mențin atmosfera de joc, să evit momentele de monotonie, să stimulez inițiativa și inventivitatea copiilor, să urmăresc
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
rezolve problema. D. Îi spui șefului tău și încerci să îi supraveghezi pe ceilalți. E. Te implici într-un mod activ: trimiți o înștiințare întregului personal al firmei și aștepți să vezi dacă nu cumva cineva va găsi “întâmplător” computerele dispărute. 5. O colegă, Beth, îți mărturisește la un moment dat că, regulat, scoate din registrul de casă sume cuprinse între 5$ și 10$. Ea a făcut acest lucru timp de peste un an, și niciodată nu a fost prinsă ori suspectată
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
Legației ruse <footnote id="28">28 „Marea grădină din spatele Legației era iluminată, iar pe terasa plină de flori strălucea sub lumina lunii o statuie de femeie În marmură, simbolizând melancolia” <ref>(Emaoil Hagi-Mosco, București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe dispărute, ediție Îngrijită de Paul Cernovodeanu, București, 1995, p. 44). </ref> </footnote>, ce a rezistat până În 1934; cele două saloane Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea destinate dansului nu erau Încăpătoare pentru „aristocrația” bucureșteană; mai mult „pe pereții
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
25 persoane). Incendiile produse la depozitele de produse solide, cum este cazul nitratului de amoniu, cu risc de explozie. Acest tip de risc a lovit în 1947 orașele Texas City și Galvestone, având drept rezultat 532 de morți și 200 dispăruți. Un scenariu analog a stat la originea catastrofei de la Toulouse din 2001, la uzina AZF a firmei Grande Paroisse, filiala a TotalFinalElf, unde se fabrică îngrășăminte azotate și din care erau depozitate circa 400 tone de produse declasate. Efectul de
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
teoretic. Cum a murit Marin Preda (1992), în intenție o consemnare a ultimei zile din viața marelui prozator, e o scriere submediocră, din care se desprind doar idolatria față de maestru și specularea anecdoticii din lumea literară și din viața celui dispărut. Izbutit rămâne, fără îndoială, romanul (proiectat „fluviu”) În casa asta toți trăgeau cu arma (I-II, 1985-1987), unde se observă o bună asimilare a lecției din proza lui Marin Preda sau din aceea a lui Petru Dumitriu. Bazat pe experiența
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
și lui George Lesnea. Singură notă tristă în cele șase numere ale U.l. este necrologul Umorul îndoliat. Al. Gh. Doinaru, scris de C. Săteanu și însoțit de reproducerea unui fragment din poemul Smaraida și de câteva epigrame ale celui dispărut. În scurta să existența U.l. nu a reușit să câștige cititorii, unica performanță fiind interviurile cu Ionel Teodoreanu, directorul Teatrului Național din Iași, si cu regizorii aceluiași teatru, George Mihail Zamfirescu și Ion Sava. Mai colaborează Maur Săveneanu, N.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
Șoimu - Preludiu, acesta încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu bunăvoință” și să promită că vor consacra numere speciale „scriitorilor și actorilor morți, peste care colbul uitării și-a țesut păienjenișul ingratitudinii umane”. Dar V., dispărută repede, oferă sumare eclectice, fără o structură conturată. Poezie semnează Virgil Carianopol (Autobiografie), Matei Alexandrescu (Ursitoare), Radu Gyr (Sângele meu fumegând), proza e reprezentată de Coca Farago („Mi-e drag orașul în care m-am născut”: Craiova, o evocare a
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
literare, București, 1921, 39-74; Al. Busuioceanu, Figuri și cărți, București, 1922, 162-165; Iorga, Oameni, III, 100-101; Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 110-113; Dragomirescu, Scrieri, 108-112, 185-186; Petre V. Haneș, Istoria literaturii române, București, 1924, 259-263; Ion Petrovici, Figuri dispărute, București, 1937, 27-33; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, București, 1924, 257-262; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 96-103, 163-165; Nicolae Petrașcu, Duiliu Zamfirescu, București, 1929; Sebastian, Eseuri, 287-290, 453-457; Petrașcu, Icoane, I, 173-224, III, 153-171, IV, 207-217; 32 de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
românești într-o etapă istorică de mari transformări. „În ritmul acestei «istorii încetinite» - constată S. în concluzia cărții - oamenii se pot adapta la schimbări, în timp ce miezul lor psihologic și spiritual este conservat”. Duiliu Zamfirescu este văzut ca „romancierul unei lumi dispărute a cărei imagine a coborât în subconștient, unde supraviețuiește cu puterea unui mit”. S-a remarcat că profunzimea și valoarea acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
sau în Spălarea apei (2001), unde moartea e sinonimă cu spaima de vid. Dacă lirismul se concentrase, S. optând pentru un gen de notație impresionistă a unor instantanee (imagini, idei) și mizând mai mult pe sugestia unei emoții, în Țara dispărută (2003) se revine la eteroclitul formulei optzeciste, în poeme lungi, pseudonarative, de tip mozaical (combinarea de sfere lexicale, regimuri diferite ale imaginii, juxtapunerea unor fragmente disparate etc.). Textul se abstractizează, se complică până la barochism, sensul e ocultat de materialitatea opacă
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Ploiești, 2000; O lume de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001; Biserica ploii, pref. Al. Cistelecan, Ploiești, 2001; Spălarea apei, București, 2001; Jocurile tăcute, Deva, 2001; Biblioteca de dinamită, pref. Călin Andrei Mihăilescu, postfață Octavian Soviany, București, 2001; Pământ vinovat, Ploiești, 2003; Țara dispărută, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ion Stratan și alții, RL, 1981, 24; Nicolae Manolescu, Treptele viziunii, RL, 1983, 29; Al. Cistelecan, „Cinci cântece pentru eroii civilizatori”, F, 1983, 12; Grigurcu, Existența, 474-485, 505-508; Simion, Scriitori, IV, 499-507; Gabriela Omăt
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
omor, victime ale infracțiunii de vătămare corporală, victime ale infracțiunii de lovituri sau alte violențe cauzatoare de moarte, victime ale infracțiunii de viol, victime ale infracțiunii de furt. Folosind relativ aceleași criterii A.Karmen identifică următoarele categorii de victime: copii dispăruți; copii maltratați fizic și sexual; persoane în vârstă - victime ale crimei; femei maltratate; victime ale actului sexual; victime ale șoferilor aflați în stare de ebrietate. Cele mai multe clasificări au în vedere criteriul privind gradul de implicare și de responsabilitate al victimelor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sunt în special cele de facilitare, precipitare și provocare. În cealaltă categorie se află victimele împotriva cărora nu există dovezi de vinovăție comună cu agresorul. În funcție de poziția și situația victimei după comiterea infracțiunii, putem diferenția următoarele tipuri de victime: victime dispărute, sesizarea organelor judiciare fiind facută de persoane cunoscute victimei sau chiar de infractor; victime decedate dar care nu sunt dispărute, acestea furnizează informații despre autor în funcție de modul în care a fost comisă fapta, obiectele folosite, atitudinea victimei în timpul actului agresional
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni. Sistemul de compensare financiară de către stat a victimelor infracțiunilor săvârșite cu violență are ca fundament principiul echității și al solidarității sociale și realitatea că în prezent, ori de câte ori făptuitorul rămâne necunoscut, este insolvabil sau dispărut, “costurile” infracțiunii sunt suportate. Compensarea financiară se acordă, la cerere, victimelor directe ale infracțiunilor grave săvârșite cu violență (tentativa la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, vătămarea corporală gravă și infracțiunile intenționate care au avut ca urmare
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de poplină și cu o vastă panoplie de cravate de mătase în toate culorile și desenele”, menționând și că „era călătorit și la curent cu scriitorii francezi la modă: Montherlant, Morand, Maurois, Mauriac, Giraudoux, Cocteau și prietenul acestuia, prea curând dispărutul Raymond Radiguet”), publicist priceput, dar nu și posesor al unui talent creator deosebit, Ș. a nutrit și preocupări propriu-zis literare, rămase însă neconcretizate prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]